BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2021Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2021 - Matematică Științele Naturii - Sesiunea Iunie (Vară) - Varianta 2

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinaţi al treilea termen al progresiei geometrice (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1}, știind că b1=2b_1 = 2 și b2=6b_2 = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aflăm rația qq a progresiei geometrice:
q=b2b1=62=3q = \frac{b_2}{b_1} = \frac{6}{2} = 3

(3p)

  • Calculăm al treilea termen b3b_3:
b3=b2⋅q=6⋅3=18b_3 = b_2 \cdot q = 6 \cdot 3 = 18

(2p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+7f(x) = x + 7 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=x−7g(x) = x - 7. Calculaţi (f∘g)(7)(f \circ g)(7). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției interioare în punctul x=7x = 7:
g(7)=7−7=0g(7) = 7 - 7 = 0

(2p)

  • Aplicăm definiția compunerii (f∘g)(7)=f(g(7))(f \circ g)(7) = f(g(7)):
(f∘g)(7)=f(0)=0+7=7(f \circ g)(7) = f(0) = 0 + 7 = 7

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2x−1=x−2\sqrt{2x - 1} = x - 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Impunem condițiile de existență a radicalului și de compatibilitate a semnului:
    • 2x−1≥0  ⟹  x≥122x - 1 \ge 0 \implies x \ge \frac{1}{2};
    • x−2≥0  ⟹  x≥2x - 2 \ge 0 \implies x \ge 2. Domeniul admisibil pentru soluție este x∈[2,+∞)x \in [2, +\infty).
  • Ridicăm ambele părți la pătrat:
2x−1=(x−2)2  ⟺  2x−1=x2−4x+4  ⟺  x2−6x+5=02x - 1 = (x - 2)^2 \iff 2x - 1 = x^2 - 4x + 4 \iff x^2 - 6x + 5 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−6)2−4⋅1⋅5=36−20=16\Delta = (-6)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 5 = 36 - 20 = 16 x1=6−42=1,x2=6+42=5x_1 = \frac{6 - 4}{2} = 1, \quad x_2 = \frac{6 + 4}{2} = 5
  • Verificăm soluțiile în raport cu condiția x≥2x \ge 2:
    • x=1<2x = 1 < 2, deci nu convine;
    • x=5≥2x = 5 \ge 2, deci convine (2(5)−1=9=3=5−2\sqrt{2(5) - 1} = \sqrt{9} = 3 = 5 - 2). Soluția unică este x=5x = 5.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea numerelor naturale de o cifră, acesta să verifice inegalitatea n(n−1)(n−2)(n−3)(n−4)>0n(n - 1)(n - 2)(n - 3)(n - 4) > 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale de o cifră este S={0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}S = \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}, având 10 elemente, deci:
numa˘r cazuri posibile=10\text{număr cazuri posibile} = 10

(2p)

  • Analizăm inegalitatea P(n)=n(n−1)(n−2)(n−3)(n−4)>0P(n) = n(n - 1)(n - 2)(n - 3)(n - 4) > 0 pentru fiecare n∈Sn \in S:
    • Pentru n∈{0,1,2,3,4}n \in \{0, 1, 2, 3, 4\}, cel puțin unul dintre factori este nul, deci P(n)=0≯0P(n) = 0 \ngtr 0;
    • Pentru n∈{5,6,7,8,9}n \in \{5, 6, 7, 8, 9\}, toți cei 5 factori sunt strict pozitivi (n>0n > 0, n−1>0n - 1 > 0, n−2>0n - 2 > 0, n−3>0n - 3 > 0, n−4>0n - 4 > 0), prin urmare produsul este strict pozitiv. Numerele favorabile sunt n∈{5,6,7,8,9}n \in \{5, 6, 7, 8, 9\}, deci avem 5 cazuri favorabile.

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=510=12p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{5}{10} = \frac{1}{2}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,1)A(1, 1), B(−1,0)B(-1, 0), C(3,5)C(3, 5) și D(5,6)D(5, 6). Demonstraţi că punctele BB, DD și mijlocul segmentului ACAC sunt coliniare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie MM mijlocul segmentului ACAC. Coordonatele punctului MM sunt:
xM=xA+xC2=1+32=2,yM=yA+yC2=1+52=3  ⟹  M(2,3)x_M = \frac{x_A + x_C}{2} = \frac{1 + 3}{2} = 2, \quad y_M = \frac{y_A + y_C}{2} = \frac{1 + 5}{2} = 3 \implies M(2, 3)
  • Calculăm panta dreptei BMBM:
mBM=yM−yBxM−xB=3−02−(−1)=33=1m_{BM} = \frac{y_M - y_B}{x_M - x_B} = \frac{3 - 0}{2 - (-1)} = \frac{3}{3} = 1

(3p)

  • Calculăm panta dreptei BDBD:
mBD=yD−yBxD−xB=6−05−(−1)=66=1m_{BD} = \frac{y_D - y_B}{x_D - x_B} = \frac{6 - 0}{5 - (-1)} = \frac{6}{6} = 1
  • Cum mBM=mBD=1m_{BM} = m_{BD} = 1 și dreptele au punctul comun BB, deducem că punctele BB, DD și MM (mijlocul segmentului ACAC) sunt coliniare.

(2p)


6. Determinaţi x∈(0,π)x \in (0, \pi), ştiind că (sin⁡x−cos⁡x)2=2(\sin x - \cos x)^2 = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm pătratul binomului și folosim formula fundamentală sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1 și formula sinusului unghiului dublu 2sin⁡xcos⁡x=sin⁡2x2\sin x \cos x = \sin 2x:
sin⁡2x−2sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x=2  ⟺  1−sin⁡2x=2  ⟺  sin⁡2x=−1\sin^2 x - 2\sin x \cos x + \cos^2 x = 2 \iff 1 - \sin 2x = 2 \iff \sin 2x = -1

(3p)

  • Deoarece x∈(0,π)x \in (0, \pi), rezultă că 2x∈(0,2π)2x \in (0, 2\pi).
  • În intervalul (0,2π)(0, 2\pi), ecuația trigonometrică sin⁡2x=−1\sin 2x = -1 are soluția unică:
2x=3π2  ⟺  x=3π42x = \frac{3\pi}{2} \iff x = \frac{3\pi}{4}
  • Deoarece 3π4∈(0,π)\frac{3\pi}{4} \in (0, \pi), soluția este x=3π4x = \frac{3\pi}{4}.

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(a)=(1+2a2a−2a1−2a)A(a) = \begin{pmatrix} 1 + 2^a & 2^a \\ -2^a & 1 - 2^a \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=1\det(A(0)) = 1. (5p)

b) Arătați că A(1)+A(2)−A(1)⋅A(2)=I2A(1) + A(2) - A(1) \cdot A(2) = I_2. (5p)

c) Se consideră numerele naturale mm şi nn, astfel încât A(m)⋅A(n)=A(m+n)A(m) \cdot A(n) = A(m + n). Arătaţi că m=n=1m = n = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru a=0a = 0, avem 20=12^0 = 1, deci:
A(0)=(1+2020−201−20)=(21−10)A(0) = \begin{pmatrix} 1 + 2^0 & 2^0 \\ -2^0 & 1 - 2^0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei:
det⁡(A(0))=∣21−10∣=2⋅0−1⋅(−1)\det(A(0)) = \begin{vmatrix} 2 & 1 \\ -1 & 0 \end{vmatrix} = 2 \cdot 0 - 1 \cdot (-1)

(3p)

=0−(−1)=1= 0 - (-1) = 1

(2p)


b)

  • Pentru a=1a = 1 și a=2a = 2, determinăm matricele:
A(1)=(1+2121−211−21)=(32−2−1)A(1) = \begin{pmatrix} 1 + 2^1 & 2^1 \\ -2^1 & 1 - 2^1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ -2 & -1 \end{pmatrix} A(2)=(1+2222−221−22)=(54−4−3)A(2) = \begin{pmatrix} 1 + 2^2 & 2^2 \\ -2^2 & 1 - 2^2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 & 4 \\ -4 & -3 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul A(1)⋅A(2)A(1) \cdot A(2):
A(1)⋅A(2)=(3⋅5+2⋅(−4)3⋅4+2⋅(−3)(−2)⋅5+(−1)⋅(−4)(−2)⋅4+(−1)⋅(−3))=(15−812−6−10+4−8+3)=(76−6−5)A(1) \cdot A(2) = \begin{pmatrix} 3 \cdot 5 + 2 \cdot (-4) & 3 \cdot 4 + 2 \cdot (-3) \\ (-2) \cdot 5 + (-1) \cdot (-4) & (-2) \cdot 4 + (-1) \cdot (-3) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 15 - 8 & 12 - 6 \\ -10 + 4 & -8 + 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 7 & 6 \\ -6 & -5 \end{pmatrix}

(3p)

  • Efectuăm operația A(1)+A(2)−A(1)⋅A(2)A(1) + A(2) - A(1) \cdot A(2):
A(1)+A(2)−A(1)⋅A(2)=(32−2−1)+(54−4−3)−(76−6−5)A(1) + A(2) - A(1) \cdot A(2) = \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ -2 & -1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 5 & 4 \\ -4 & -3 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 7 & 6 \\ -6 & -5 \end{pmatrix} =(3+5−72+4−6−2−4−(−6)−1−3−(−5))=(1001)=I2= \begin{pmatrix} 3 + 5 - 7 & 2 + 4 - 6 \\ -2 - 4 - (-6) & -1 - 3 - (-5) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2

(2p)


c)

  • Calculăm produsul A(m)⋅A(n)A(m) \cdot A(n) pentru m,n∈Nm, n \in \mathbb{N}:
A(m)⋅A(n)=(1+2m2m−2m1−2m)(1+2n2n−2n1−2n)A(m) \cdot A(n) = \begin{pmatrix} 1 + 2^m & 2^m \\ -2^m & 1 - 2^m \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 + 2^n & 2^n \\ -2^n & 1 - 2^n \end{pmatrix} =((1+2m)(1+2n)−2m⋅2n(1+2m)2n+2m(1−2n)−2m(1+2n)−(1−2m)2n−2m⋅2n+(1−2m)(1−2n))=(1+2m+2n2m+2n−(2m+2n)1−(2m+2n))= \begin{pmatrix} (1 + 2^m)(1 + 2^n) - 2^m \cdot 2^n & (1 + 2^m) 2^n + 2^m(1 - 2^n) \\ -2^m(1 + 2^n) - (1 - 2^m) 2^n & -2^m \cdot 2^n + (1 - 2^m)(1 - 2^n) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + 2^m + 2^n & 2^m + 2^n \\ -(2^m + 2^n) & 1 - (2^m + 2^n) \end{pmatrix}
  • Matricea din membrul drept este:
A(m+n)=(1+2m+n2m+n−2m+n1−2m+n)A(m + n) = \begin{pmatrix} 1 + 2^{m+n} & 2^{m+n} \\ -2^{m+n} & 1 - 2^{m+n} \end{pmatrix}

(2p)

  • Egalitatea A(m)⋅A(n)=A(m+n)A(m) \cdot A(n) = A(m + n) revine la:
2m+2n=2m+n  ⟺  2m+n−2m−2n+1=1  ⟺  (2m−1)(2n−1)=12^m + 2^n = 2^{m+n} \iff 2^{m+n} - 2^m - 2^n + 1 = 1 \iff (2^m - 1)(2^n - 1) = 1
  • Cum m,n∈Nm, n \in \mathbb{N}, factorii 2m−12^m - 1 și 2n−12^n - 1 sunt numere întregi mai mari sau egale cu 0. Singura descompunere posibilă a numărului 1 în produs de întregi este 1⋅1=11 \cdot 1 = 1, ceea ce conduce la:
2m−1=1  ⟹  2m=2  ⟹  m=12^m - 1 = 1 \implies 2^m = 2 \implies m = 1 2n−1=1  ⟹  2n=2  ⟹  n=12^n - 1 = 1 \implies 2^n = 2 \implies n = 1

Așadar, m=n=1m = n = 1.

(3p)


2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie x∗y=x2+x+y2+yx * y = x^2 + x + y^2 + y.

a) Arătați că (−1)∗(−1)=0(-1) * (-1) = 0. (5p)

b) Demonstrați că x∗y=(x+12)2+(y+12)2−12x * y = \left(x + \frac{1}{2}\right)^2 + \left(y + \frac{1}{2}\right)^2 - \frac{1}{2}, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui xx pentru care x2∗x2≤4x^2 * x^2 \le 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim x=−1x = -1 și y=−1y = -1 în legea de compoziție:
(−1)∗(−1)=(−1)2+(−1)+(−1)2+(−1)(-1) * (-1) = (-1)^2 + (-1) + (-1)^2 + (-1)

(3p)

=1−1+1−1=0= 1 - 1 + 1 - 1 = 0

(2p)


b)

  • Dezvoltăm membrul drept:
(x+12)2+(y+12)2−12=(x2+2⋅x⋅12+14)+(y2+2⋅y⋅12+14)−12\left(x + \frac{1}{2}\right)^2 + \left(y + \frac{1}{2}\right)^2 - \frac{1}{2} = \left(x^2 + 2 \cdot x \cdot \frac{1}{2} + \frac{1}{4}\right) + \left(y^2 + 2 \cdot y \cdot \frac{1}{2} + \frac{1}{4}\right) - \frac{1}{2}

(3p)

=x2+x+14+y2+y+14−12=x2+x+y2+y+(24−12)=x2+x+y2+y=x∗y= x^2 + x + \frac{1}{4} + y^2 + y + \frac{1}{4} - \frac{1}{2} = x^2 + x + y^2 + y + \left(\frac{2}{4} - \frac{1}{2}\right) = x^2 + x + y^2 + y = x * y

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)


c)

  • Folosind scrierea de la punctul b) pentru x2x^2 și x2x^2:
x2∗x2=(x2+12)2+(x2+12)2−12=2(x2+12)2−12x^2 * x^2 = \left(x^2 + \frac{1}{2}\right)^2 + \left(x^2 + \frac{1}{2}\right)^2 - \frac{1}{2} = 2\left(x^2 + \frac{1}{2}\right)^2 - \frac{1}{2}
  • Inecuația x2∗x2≤4x^2 * x^2 \le 4 devine:
2(x2+12)2−12≤4  ⟺  2(x2+12)2≤92  ⟺  (x2+12)2≤942\left(x^2 + \frac{1}{2}\right)^2 - \frac{1}{2} \le 4 \iff 2\left(x^2 + \frac{1}{2}\right)^2 \le \frac{9}{2} \iff \left(x^2 + \frac{1}{2}\right)^2 \le \frac{9}{4}

(3p)

  • Deoarece x2+12>0x^2 + \frac{1}{2} > 0, extrăgând radicalul obținem:
x2+12≤32  ⟺  x2≤1  ⟺  ∣x∣≤1  ⟺  x∈[−1,1]x^2 + \frac{1}{2} \le \frac{3}{2} \iff x^2 \le 1 \iff |x| \le 1 \iff x \in [-1, 1]

Mulțimea cerută a valorilor reale este [−1,1][-1, 1].

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:(−2,+∞)→Rf: (-2, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x2+4x−12ln⁡(x+2)f(x) = x^2 + 4x - \frac{1}{2}\ln(x + 2).

a) Arătaţi că f′(x)=(2x+3)(2x+5)2(x+2)f'(x) = \frac{(2x + 3)(2x + 5)}{2(x + 2)}, x∈(−2,+∞)x \in (-2, +\infty). (5p)

b) Calculaţi lim⁡x→+∞x2+4x−f(x)x\lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 4x - f(x)}{x}. (5p)

c) Demonstraţi că x2+4x+154≥12ln⁡(2x+4)x^2 + 4x + \frac{15}{4} \ge \frac{1}{2}\ln(2x + 4), pentru orice x∈(−2,+∞)x \in (-2, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Derivăm funcția ff pe intervalul (−2,+∞)(-2, +\infty):
f′(x)=(x2)′+(4x)′−12(ln⁡(x+2))′=2x+4−12⋅1x+2f'(x) = (x^2)' + (4x)' - \frac{1}{2}(\ln(x + 2))' = 2x + 4 - \frac{1}{2} \cdot \frac{1}{x + 2}

(3p)

  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=2(2x+4)(x+2)−12(x+2)=4(x+2)2−12(x+2)f'(x) = \frac{2(2x + 4)(x + 2) - 1}{2(x + 2)} = \frac{4(x + 2)^2 - 1}{2(x + 2)}
  • Aplicăm formula diferenței de pătrate A2−B2=(A−B)(A+B)A^2 - B^2 = (A - B)(A + B) pentru A=2(x+2)A = 2(x + 2) și B=1B = 1:
4(x+2)2−1=(2(x+2)−1)(2(x+2)+1)=(2x+4−1)(2x+4+1)=(2x+3)(2x+5)4(x + 2)^2 - 1 = (2(x + 2) - 1)(2(x + 2) + 1) = (2x + 4 - 1)(2x + 4 + 1) = (2x + 3)(2x + 5)

Deci:

f′(x)=(2x+3)(2x+5)2(x+2),x∈(−2,+∞)f'(x) = \frac{(2x + 3)(2x + 5)}{2(x + 2)}, \quad x \in (-2, +\infty)

(2p)


b)

  • Exprimăm numărătorul:
x2+4x−f(x)=x2+4x−(x2+4x−12ln⁡(x+2))=12ln⁡(x+2)x^2 + 4x - f(x) = x^2 + 4x - \left(x^2 + 4x - \frac{1}{2}\ln(x + 2)\right) = \frac{1}{2}\ln(x + 2)
  • Limita devine:
lim⁡x→+∞x2+4x−f(x)x=lim⁡x→+∞12ln⁡(x+2)x=12lim⁡x→+∞ln⁡(x+2)x\lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 4x - f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{\frac{1}{2}\ln(x + 2)}{x} = \frac{1}{2} \lim_{x \to +\infty} \frac{\ln(x + 2)}{x}

(2p)

  • Aplicăm regula lui l’Hôpital (cazul ∞∞\frac{\infty}{\infty}):
lim⁡x→+∞(ln⁡(x+2))′x′=lim⁡x→+∞1x+21=lim⁡x→+∞1x+2=0\lim_{x \to +\infty} \frac{(\ln(x + 2))'}{x'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{\frac{1}{x + 2}}{1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{x + 2} = 0

Așadar:

lim⁡x→+∞x2+4x−f(x)x=12⋅0=0\lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 4x - f(x)}{x} = \frac{1}{2} \cdot 0 = 0

(3p)


c)

  • Determinăm semnul derivatei pe (−2,+∞)(-2, +\infty):
    • Pentru orice x∈(−2,+∞)x \in (-2, +\infty), avem x+2>0x + 2 > 0 și 2x+5>2(−2)+5=1>02x + 5 > 2(-2) + 5 = 1 > 0;
    • Semnul derivatei este determinat exclusiv de factorul 2x+32x + 3:
      • 2x+3=0  ⟺  x=−32∈(−2,+∞)2x + 3 = 0 \iff x = -\frac{3}{2} \in (-2, +\infty);
      • Pentru x∈(−2,−32]x \in \left(-2, -\frac{3}{2}\right], avem f′(x)≤0f'(x) \le 0, deci ff este descrescătoare pe (−2,−32]\left(-2, -\frac{3}{2}\right];
      • Pentru x∈[−32,+∞)x \in \left[-\frac{3}{2}, +\infty\right), avem f′(x)≥0f'(x) \ge 0, deci ff este crescătoare pe [−32,+∞)\left[-\frac{3}{2}, +\infty\right).
  • Prin urmare, x=−32x = -\frac{3}{2} este punct de minim global al funcției ff pe intervalul (−2,+∞)(-2, +\infty):
f(x)≥f(−32),∀x∈(−2,+∞)f(x) \ge f\left(-\frac{3}{2}\right), \quad \forall x \in (-2, +\infty)
  • Calculăm valoarea minimă:
f(−32)=(−32)2+4(−32)−12ln⁡(−32+2)=94−6−12ln⁡(12)=−154+12ln⁡2f\left(-\frac{3}{2}\right) = \left(-\frac{3}{2}\right)^2 + 4\left(-\frac{3}{2}\right) - \frac{1}{2}\ln\left(-\frac{3}{2} + 2\right) = \frac{9}{4} - 6 - \frac{1}{2}\ln\left(\frac{1}{2}\right) = -\frac{15}{4} + \frac{1}{2}\ln 2

(3p)

  • Deducem inegalitatea:
x2+4x−12ln⁡(x+2)≥−154+12ln⁡2x^2 + 4x - \frac{1}{2}\ln(x + 2) \ge -\frac{15}{4} + \frac{1}{2}\ln 2   ⟺  x2+4x+154≥12ln⁡(x+2)+12ln⁡2=12ln⁡(2(x+2))=12ln⁡(2x+4)\iff x^2 + 4x + \frac{15}{4} \ge \frac{1}{2}\ln(x + 2) + \frac{1}{2}\ln 2 = \frac{1}{2}\ln(2(x + 2)) = \frac{1}{2}\ln(2x + 4)

pentru orice x∈(−2,+∞)x \in (-2, +\infty).

(2p)


2. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=1+2x2+1f(x) = 1 + \frac{2}{x^2 + 1}.

a) Arătaţi că ∫03(x2+1)f(x) dx=18\int_0^3 (x^2 + 1) f(x) \, dx = 18. (5p)

b) Arătaţi că ∫13xf(x) dx=4+ln⁡5\int_1^3 x f(x) \, dx = 4 + \ln 5. (5p)

c) Demonstrați că F(x+1)≥F(x)+1F(x + 1) \ge F(x) + 1, pentru orice număr real xx, unde FF este o primitivă a lui ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm expresia integrată:
(x2+1)f(x)=(x2+1)(1+2x2+1)=x2+1+2=x2+3(x^2 + 1) f(x) = (x^2 + 1)\left(1 + \frac{2}{x^2 + 1}\right) = x^2 + 1 + 2 = x^2 + 3
  • Calculăm integrala definită:
∫03(x2+1)f(x) dx=∫03(x2+3) dx=(x33+3x)∣03\int_0^3 (x^2 + 1) f(x) \, dx = \int_0^3 (x^2 + 3) \, dx = \left. \left(\frac{x^3}{3} + 3x\right) \right|_0^3

(3p)

=(333+3⋅3)−0=273+9=9+9=18= \left(\frac{3^3}{3} + 3 \cdot 3\right) - 0 = \frac{27}{3} + 9 = 9 + 9 = 18

(2p)


b)

  • Scriem integrala:
∫13xf(x) dx=∫13x(1+2x2+1) dx=∫13(x+2xx2+1) dx\int_1^3 x f(x) \, dx = \int_1^3 x \left(1 + \frac{2}{x^2 + 1}\right) \, dx = \int_1^3 \left(x + \frac{2x}{x^2 + 1}\right) \, dx
  • Primitivăm termen cu termen, recunoscând că 2xx2+1=(x2+1)′x2+1\frac{2x}{x^2 + 1} = \frac{(x^2 + 1)'}{x^2 + 1}:
=(x22+ln⁡(x2+1))∣13= \left. \left(\frac{x^2}{2} + \ln(x^2 + 1)\right) \right|_1^3

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
=(322+ln⁡(32+1))−(122+ln⁡(12+1))=(92+ln⁡10)−(12+ln⁡2)= \left(\frac{3^2}{2} + \ln(3^2 + 1)\right) - \left(\frac{1^2}{2} + \ln(1^2 + 1)\right) = \left(\frac{9}{2} + \ln 10\right) - \left(\frac{1}{2} + \ln 2\right) =9−12+(ln⁡10−ln⁡2)=4+ln⁡(102)=4+ln⁡5= \frac{9 - 1}{2} + (\ln 10 - \ln 2) = 4 + \ln\left(\frac{10}{2}\right) = 4 + \ln 5

(2p)


c)

  • Funcția FF este o primitivă a funcției continue ff, deci conform formulei Leibniz-Newton:
F(x+1)−F(x)=∫xx+1f(t) dtF(x + 1) - F(x) = \int_x^{x + 1} f(t) \, dt

(2p)

  • Pentru orice t∈Rt \in \mathbb{R}, avem t2+1≥1>0t^2 + 1 \ge 1 > 0, de unde 2t2+1>0\frac{2}{t^2 + 1} > 0. Rezultă:
f(t)=1+2t2+1>1,∀t∈Rf(t) = 1 + \frac{2}{t^2 + 1} > 1, \quad \forall t \in \mathbb{R}
  • Integrând această inegalitate pe intervalul [x,x+1][x, x + 1] de lungime 1:
∫xx+1f(t) dt≥∫xx+11 dt=(x+1)−x=1\int_x^{x + 1} f(t) \, dt \ge \int_x^{x + 1} 1 \, dt = (x + 1) - x = 1
  • Prin urmare:
F(x+1)−F(x)≥1  ⟺  F(x+1)≥F(x)+1F(x + 1) - F(x) \ge 1 \iff F(x + 1) \ge F(x) + 1

pentru orice număr real xx.

(3p)