BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2021Rezervă

Bacalaureat 2021 - Matematică Științele Naturii - Subiect de Rezervă - Varianta 1

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați termenul b4b_4 al progresiei geometrice (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1}, știind că b5=6b_5 = 6 și b6=18b_6 = 18. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o progresie geometrică cu termeni nenuli, fiecare termen (începând cu al doilea) este media geometrică a vecinilor săi, respectiv b52=b4⋅b6b_5^2 = b_4 \cdot b_6. Înlocuind valorile cunoscute:
62=b4⋅18  ⟺  36=18b46^2 = b_4 \cdot 18 \iff 36 = 18 b_4

(3p)

  • Împărțind prin 1818, obținem:
b4=3618=2b_4 = \frac{36}{18} = 2

(Alternativ, rația progresiei este q=b6b5=186=3q = \frac{b_6}{b_5} = \frac{18}{6} = 3, de unde b4=b5q=63=2b_4 = \frac{b_5}{q} = \frac{6}{3} = 2.)

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+x−4f(x) = x^2 + x - 4. Determinați numerele reale mm, știind că f(m)=mf(m) = m. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem ecuația f(m)=mf(m) = m:
m2+m−4=mm^2 + m - 4 = m
  • Scăzând mm din ambii membri, ecuația devine:
m2−4=0m^2 - 4 = 0

(3p)

  • Descompunem în factori sau extragem direct soluțiile ecuației binome:
(m−2)(m+2)=0  ⟹  m=−2saum=2(m - 2)(m + 2) = 0 \implies m = -2 \quad \text{sau} \quad m = 2

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 100⋅102x=103x100 \cdot 10^{2x} = 10^{3x}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem toți termenii ca puteri ale aceleiași baze 1010. Deoarece 100=102100 = 10^2, membrul stâng devine:
102⋅102x=102x+210^2 \cdot 10^{2x} = 10^{2x + 2}
  • Ecuația se rescrie:
102x+2=103x10^{2x + 2} = 10^{3x}

(3p)

  • Deoarece funcția exponențială g(t)=10tg(t) = 10^t este strict injectivă pe R\mathbb{R}, egalăm exponenții:
2x+2=3x  ⟺  3x−2x=2  ⟺  x=22x + 2 = 3x \iff 3x - 2x = 2 \iff x = 2

(2p)


4. Determinați câte numere naturale pare, de două cifre, se pot forma cu cifre din mulțimea {0,1,2,3,4}\{0, 1, 2, 3, 4\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie ab‾\overline{ab} un număr natural de două cifre, unde a,b∈{0,1,2,3,4}a, b \in \{0, 1, 2, 3, 4\} și a≠0a \neq 0.
  • Numărul este par, deci cifra unităților bb trebuie să fie pară. Cifrele pare din mulțime sunt {0,2,4}\{0, 2, 4\}, deci bb poate fi ales în 33 moduri:
b∈{0,2,4}  ⟹  3 posibilita˘țib \in \{0, 2, 4\} \implies 3 \text{ posibilități}

(2p)

  • Pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor aa trebuie să fie nenulă, deci a∈{1,2,3,4}a \in \{1, 2, 3, 4\}, ceea ce oferă 44 moduri de alegere:
a∈{1,2,3,4}  ⟹  4 posibilita˘ția \in \{1, 2, 3, 4\} \implies 4 \text{ posibilități}
  • Aplicând regula produsului, numărul total de numere pare care se pot forma este:
4⋅3=12 numere4 \cdot 3 = 12 \text{ numere}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−4,0)A(-4, 0), B(4,0)B(4, 0) și C(0,4)C(0, 4). Determinați coordonatele centrului cercului circumscris triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm distanțele de la originea O(0,0)O(0, 0) la vârfurile triunghiului:
OA=(−4−0)2+(0−0)2=16=4OA = \sqrt{(-4 - 0)^2 + (0 - 0)^2} = \sqrt{16} = 4 OB=(4−0)2+(0−0)2=16=4OB = \sqrt{(4 - 0)^2 + (0 - 0)^2} = \sqrt{16} = 4 OC=(0−0)2+(4−0)2=16=4OC = \sqrt{(0 - 0)^2 + (4 - 0)^2} = \sqrt{16} = 4

(3p)

  • Deoarece OA=OB=OC=4OA = OB = OC = 4, punctul O(0,0)O(0, 0) este egal depărtat de toate cele trei vârfuri AA, BB și CC, fiind astfel centrul cercului circumscris triunghiului ABCABC.
  • Coordonatele centrului sunt:
x=0,y=0x = 0, \quad y = 0

(Alternativ: AA și BB sunt pe axa OxOx, deci mijlocul segmentului ABAB este O(0,0)O(0, 0). Triunghiul ABCABC este isoscel cu CA=CB=42+42=42CA = CB = \sqrt{4^2 + 4^2} = 4\sqrt{2} și dreptunghic în CC deoarece CA2+CB2=32+32=64=AB2CA^2 + CB^2 = 32 + 32 = 64 = AB^2. Ipotenuza este ABAB, iar centrul cercului circumscris este chiar mijlocul ipotenuzei, adică O(0,0)O(0, 0)).

(2p)


6. Arătați că sin⁡2x=1\sin 2x = 1, știind că tg⁡x=1\operatorname{tg} x = 1 și x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din tg⁡x=1\operatorname{tg} x = 1 și x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), obținem:
x=π4x = \frac{\pi}{4}

(2p)

  • Calculăm sin⁡2x\sin 2x:
sin⁡2x=sin⁡(2⋅π4)=sin⁡π2=1\sin 2x = \sin\left(2 \cdot \frac{\pi}{4}\right) = \sin\frac{\pi}{2} = 1

(Alternativ, folosind formula trigonometrică sin⁡2x=2tg⁡x1+tg⁡2x\sin 2x = \frac{2\operatorname{tg} x}{1 + \operatorname{tg}^2 x}: sin⁡2x=2⋅11+12=22=1\sin 2x = \frac{2 \cdot 1}{1 + 1^2} = \frac{2}{2} = 1.)

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(x)=(x+23−1x−2)A(x) = \begin{pmatrix} x+2 & 3 \\ -1 & x-2 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=−1\det(A(0)) = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru x=0x = 0, matricea A(0)A(0) devine:
A(0)=(0+23−10−2)=(23−1−2)A(0) = \begin{pmatrix} 0+2 & 3 \\ -1 & 0-2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ -1 & -2 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul matricei de ordinul 2 aplicând formula produsului elementelor de pe diagonala principală minus produsul elementelor de pe diagonala secundară:
det⁡(A(0))=∣23−1−2∣=2⋅(−2)−3⋅(−1)=−4−(−3)=−4+3=−1\det(A(0)) = \begin{vmatrix} 2 & 3 \\ -1 & -2 \end{vmatrix} = 2 \cdot (-2) - 3 \cdot (-1) = -4 - (-3) = -4 + 3 = -1

(2p)


b) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui xx pentru care matricea A(x)A(x) este inversabilă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei A(x)A(x) pentru un număr real arbitrar xx:
det⁡(A(x))=∣x+23−1x−2∣=(x+2)(x−2)−3⋅(−1)=(x2−4)+3=x2−1\det(A(x)) = \begin{vmatrix} x+2 & 3 \\ -1 & x-2 \end{vmatrix} = (x+2)(x-2) - 3 \cdot (-1) = (x^2 - 4) + 3 = x^2 - 1

(2p)

  • O matrice pătratică este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nenul:
det⁡(A(x))≠0  ⟺  x2−1≠0  ⟺  x2≠1  ⟺  x≠±1\det(A(x)) \neq 0 \iff x^2 - 1 \neq 0 \iff x^2 \neq 1 \iff x \neq \pm 1
  • Așadar, mulțimea valorilor căutate este:
x∈R∖{−1,1}x \in \mathbb{R} \setminus \{-1, 1\}

(3p)


c) Se consideră numerele reale aa, bb și cc, astfel încât A(a)⋅A(b)=A(c)A(a) \cdot A(b) = A(c). Demonstrați că a2+b2+2c=3a^2 + b^2 + 2c = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul matricelor A(a)A(a) și A(b)A(b):
A(a)⋅A(b)=(a+23−1a−2)(b+23−1b−2)A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} a+2 & 3 \\ -1 & a-2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} b+2 & 3 \\ -1 & b-2 \end{pmatrix}
  • Efectuăm înmulțirile linie pe coloană:
    • Elementul (1,1)(1, 1): (a+2)(b+2)+3(−1)=ab+2a+2b+4−3=ab+2(a+b)+1(a+2)(b+2) + 3(-1) = ab + 2a + 2b + 4 - 3 = ab + 2(a+b) + 1
    • Elementul (1,2)(1, 2): (a+2)⋅3+3(b−2)=3a+6+3b−6=3(a+b)(a+2)\cdot 3 + 3(b-2) = 3a + 6 + 3b - 6 = 3(a+b)
    • Elementul (2,1)(2, 1): (−1)(b+2)+(a−2)(−1)=−b−2−a+2=−(a+b)(-1)(b+2) + (a-2)(-1) = -b - 2 - a + 2 = -(a+b)
    • Elementul (2,2)(2, 2): (−1)⋅3+(a−2)(b−2)=−3+ab−2a−2b+4=ab−2(a+b)+1(-1)\cdot 3 + (a-2)(b-2) = -3 + ab - 2a - 2b + 4 = ab - 2(a+b) + 1
A(a)⋅A(b)=(ab+2(a+b)+13(a+b)−(a+b)ab−2(a+b)+1)A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} ab + 2(a+b) + 1 & 3(a+b) \\ -(a+b) & ab - 2(a+b) + 1 \end{pmatrix}
  • Egalând această matrice cu A(c)=(c+23−1c−2)A(c) = \begin{pmatrix} c+2 & 3 \\ -1 & c-2 \end{pmatrix}, identificăm elementele corespunzătoare:
    • Din 3(a+b)=33(a+b) = 3 (sau −(a+b)=−1-(a+b) = -1) rezultă a+b=1a + b = 1.
    • Din ab+2(a+b)+1=c+2ab + 2(a+b) + 1 = c + 2, înlocuind a+b=1a + b = 1, obținem ab+2(1)+1=c+2  ⟹  ab+3=c+2  ⟹  c=ab+1ab + 2(1) + 1 = c + 2 \implies ab + 3 = c + 2 \implies c = ab + 1.

(3p)

  • Exprimăm a2+b2+2ca^2 + b^2 + 2c înlocuind c=ab+1c = ab + 1:
a2+b2+2c=a2+b2+2(ab+1)=a2+2ab+b2+2a^2 + b^2 + 2c = a^2 + b^2 + 2(ab + 1) = a^2 + 2ab + b^2 + 2
  • Restrângem trinomul sub forma pătratului unui binom:
=(a+b)2+2= (a + b)^2 + 2
  • Deoarece a+b=1a + b = 1, obținem:
=12+2=1+2=3= 1^2 + 2 = 1 + 2 = 3

(2p)


2. Pe mulțimea M=[−1,1]M = [-1, 1] se definește legea de compoziție:

x∗y=x1−y2+y1−x2x * y = x\sqrt{1 - y^2} + y\sqrt{1 - x^2}

a) Arătați că 0∗1=10 * 1 = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula legii de compoziție pentru x=0x = 0 și y=1y = 1:
0∗1=0⋅1−12+1⋅1−020 * 1 = 0 \cdot \sqrt{1 - 1^2} + 1 \cdot \sqrt{1 - 0^2}

(3p)

  • Calculăm termenii:
=0⋅0+1⋅1=0+1⋅1=1= 0 \cdot 0 + 1 \cdot \sqrt{1} = 0 + 1 \cdot 1 = 1

(2p)


b) Determinați x∈Mx \in M pentru care x∗x=0x * x = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm x∗xx * x conform definiției legii:
x∗x=x1−x2+x1−x2=2x1−x2x * x = x\sqrt{1 - x^2} + x\sqrt{1 - x^2} = 2x\sqrt{1 - x^2}

(2p)

  • Egalăm expresia cu 00:
2x1−x2=0  ⟺  x=0sau1−x2=02x\sqrt{1 - x^2} = 0 \iff x = 0 \quad \text{sau} \quad \sqrt{1 - x^2} = 0
  • Din 1−x2=0  ⟺  1−x2=0  ⟺  x2=1  ⟺  x=−1\sqrt{1 - x^2} = 0 \iff 1 - x^2 = 0 \iff x^2 = 1 \iff x = -1 sau x=1x = 1.
  • Toate cele trei soluții aparțin mulțimii M=[−1,1]M = [-1, 1], deci valorile căutate sunt:
x∈{−1,0,1}x \in \{-1, 0, 1\}

(3p)


c) Demonstrați că x∗1−x2=1x * \sqrt{1 - x^2} = 1, pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie y=1−x2y = \sqrt{1 - x^2}. Pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1], avem 1−x2∈[0,1]1 - x^2 \in [0, 1], deci y∈[0,1]⊆My \in [0, 1] \subseteq M.
  • Calculăm x∗1−x2x * \sqrt{1 - x^2}:
x∗1−x2=x⋅1−(1−x2)2+1−x2⋅1−x2x * \sqrt{1 - x^2} = x \cdot \sqrt{1 - \left(\sqrt{1 - x^2}\right)^2} + \sqrt{1 - x^2} \cdot \sqrt{1 - x^2} =x⋅1−(1−x2)+(1−x2)2=x⋅x2+(1−x2)= x \cdot \sqrt{1 - (1 - x^2)} + \left(\sqrt{1 - x^2}\right)^2 = x \cdot \sqrt{x^2} + (1 - x^2)

(3p)

  • Deoarece x∈[0,1]x \in [0, 1], avem x2=∣x∣=x\sqrt{x^2} = |x| = x. Înlocuind:
=x⋅x+1−x2=x2+1−x2=1= x \cdot x + 1 - x^2 = x^2 + 1 - x^2 = 1
  • Egalitatea este demonstrată pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1].

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=ex+xln⁡x−1f(x) = e^x + x\ln x - 1.

a) Arătați că f′(x)=ex+ln⁡x+1f'(x) = e^x + \ln x + 1, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm regulile de derivare pentru sumă și produs pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty):
f′(x)=(ex)′+(xln⁡x)′−(1)′f'(x) = (e^x)' + (x \ln x)' - (1)'

(2p)

  • Derivata produsului este (xln⁡x)′=(x)′ln⁡x+x(ln⁡x)′=1⋅ln⁡x+x⋅1x=ln⁡x+1(x \ln x)' = (x)' \ln x + x (\ln x)' = 1 \cdot \ln x + x \cdot \frac{1}{x} = \ln x + 1.
  • Prin urmare:
f′(x)=ex+ln⁡x+1,x∈(0,+∞)f'(x) = e^x + \ln x + 1, \quad x \in (0, +\infty)

(3p)


b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=1x = 1, situat pe graficul funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției și a derivatei în punctul x=1x = 1:
f(1)=e1+1⋅ln⁡1−1=e+0−1=e−1f(1) = e^1 + 1 \cdot \ln 1 - 1 = e + 0 - 1 = e - 1 f′(1)=e1+ln⁡1+1=e+0+1=e+1f'(1) = e^1 + \ln 1 + 1 = e + 0 + 1 = e + 1

(2p)

  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x0=1x_0 = 1 este:
y−f(1)=f′(1)(x−1)y - f(1) = f'(1)(x - 1)
  • Înlocuind valorile calculate:
y−(e−1)=(e+1)(x−1)  ⟺  y−e+1=(e+1)x−(e+1)y - (e - 1) = (e + 1)(x - 1) \iff y - e + 1 = (e + 1)x - (e + 1) y=(e+1)x−e−1+e−1  ⟺  y=(e+1)x−2y = (e + 1)x - e - 1 + e - 1 \iff y = (e + 1)x - 2

(3p)


c) Demonstrați că ex+xln⁡x≥e1/2+12ln⁡12e^x + x\ln x \ge e^{1/2} + \frac{1}{2}\ln\frac{1}{2}, pentru orice x∈[12,+∞)x \in \left[\frac{1}{2}, +\infty\right). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru orice x≥12x \ge \frac{1}{2}, deoarece funcția logaritm este strict crescătoare, avem ln⁡x≥ln⁡12\ln x \ge \ln\frac{1}{2}.
  • Funcția exponențială este strict crescătoare, deci ex≥e1/2>1e^x \ge e^{1/2} > 1.
  • Evaluăm derivata f′(x)=ex+ln⁡x+1f'(x) = e^x + \ln x + 1 pentru x∈[12,+∞)x \in \left[\frac{1}{2}, +\infty\right):
f′(x)≥e1/2+ln⁡12+1=e−ln⁡2+1f'(x) \ge e^{1/2} + \ln\frac{1}{2} + 1 = \sqrt{e} - \ln 2 + 1
  • Deoarece e>1,6\sqrt{e} > 1{,}6 și ln⁡2≈0,693\ln 2 \approx 0{,}693, avem f′(x)>1,6−0,7+1=1,9>0f'(x) > 1{,}6 - 0{,}7 + 1 = 1{,}9 > 0, deci f′(x)>0f'(x) > 0 pentru orice x∈[12,+∞)x \in \left[\frac{1}{2}, +\infty\right).
  • Rezultă că funcția ff este strict crescătoare pe intervalul [12,+∞)\left[\frac{1}{2}, +\infty\right).

(3p)

  • Din monotonia funcției ff, pentru orice x≥12x \ge \frac{1}{2} rezultă f(x)≥f(12)f(x) \ge f\left(\frac{1}{2}\right):
ex+xln⁡x−1≥e1/2+12ln⁡12−1e^x + x\ln x - 1 \ge e^{1/2} + \frac{1}{2}\ln\frac{1}{2} - 1
  • Adunând 11 în ambii membri, obținem inegalitatea cerută:
ex+xln⁡x≥e1/2+12ln⁡12,pentru orice x∈[12,+∞)e^x + x\ln x \ge e^{1/2} + \frac{1}{2}\ln\frac{1}{2}, \quad \text{pentru orice } x \in \left[\frac{1}{2}, +\infty\right)

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+2+xx2+2f(x) = \sqrt{x^2+2} + \frac{x}{\sqrt{x^2+2}}.

a) Arătați că ∫01f(x)x2+2 dx=176\int_0^1 f(x)\sqrt{x^2+2}\,dx = \frac{17}{6}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm funcția de sub integrală:
f(x)x2+2=(x2+2+xx2+2)x2+2=(x2+2)2+x=x2+2+xf(x)\sqrt{x^2+2} = \left(\sqrt{x^2+2} + \frac{x}{\sqrt{x^2+2}}\right)\sqrt{x^2+2} = \left(\sqrt{x^2+2}\right)^2 + x = x^2 + 2 + x
  • Integrala devine:
∫01f(x)x2+2 dx=∫01(x2+x+2) dx\int_0^1 f(x)\sqrt{x^2+2}\,dx = \int_0^1 (x^2 + x + 2)\,dx

(3p)

  • Determinăm primitiva și aplicăm formula Leibniz-Newton:
=(x33+x22+2x)∣01=(13+12+2)−0=2+3+126=176= \left(\frac{x^3}{3} + \frac{x^2}{2} + 2x\right)\Bigg|_0^1 = \left(\frac{1}{3} + \frac{1}{2} + 2\right) - 0 = \frac{2 + 3 + 12}{6} = \frac{17}{6}

(2p)


b) Demonstrați că orice primitivă a funcției ff este crescătoare pe R\mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} o primitivă oarecare a funcției ff. Prin definiție, F′(x)=f(x)F'(x) = f(x) pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Aducem expresia lui f(x)f(x) la numitor comun:
F′(x)=f(x)=(x2+2)2+xx2+2=x2+x+2x2+2F'(x) = f(x) = \frac{\left(\sqrt{x^2+2}\right)^2 + x}{\sqrt{x^2+2}} = \frac{x^2 + x + 2}{\sqrt{x^2+2}}

(3p)

  • Pentru numărător, discriminantul trinomului x2+x+2x^2 + x + 2 este Δ=12−4⋅1⋅2=1−8=−7<0\Delta = 1^2 - 4 \cdot 1 \cdot 2 = 1 - 8 = -7 < 0, iar coeficientul lui x2x^2 este 1>01 > 0, deci:
x2+x+2>0,pentru orice x∈Rx^2 + x + 2 > 0, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}
  • Numitorul este un radical de ordin par cu cantitate strict pozitivă, deci x2+2>0\sqrt{x^2+2} > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Rezultă că F′(x)=f(x)>0F'(x) = f(x) > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, ceea ce demonstrează că primitiva FF este strict crescătoare pe R\mathbb{R}.

(2p)


c) Se consideră funcția g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=f(x)−xx2+2g(x) = f(x) - \frac{x}{\sqrt{x^2+2}}. Determinați a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty) pentru care:

∫01g(x) dx=32+ln⁡a+32\int_0^1 g(x)\,dx = \frac{\sqrt{3}}{2} + \ln\frac{a + \sqrt{3}}{\sqrt{2}}

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din definiția funcției ff, avem:
g(x)=f(x)−xx2+2=(x2+2+xx2+2)−xx2+2=x2+2g(x) = f(x) - \frac{x}{\sqrt{x^2+2}} = \left(\sqrt{x^2+2} + \frac{x}{\sqrt{x^2+2}}\right) - \frac{x}{\sqrt{x^2+2}} = \sqrt{x^2+2}
  • Integrala de calculat este:
I=∫01x2+2 dxI = \int_0^1 \sqrt{x^2+2}\,dx
  • Aplicăm metoda integrării prin părți alegând u=x2+2  ⟹  u′=xx2+2u = \sqrt{x^2+2} \implies u' = \frac{x}{\sqrt{x^2+2}} și v′=1  ⟹  v=xv' = 1 \implies v = x:
I=xx2+2∣01−∫01x2x2+2 dx=1⋅3−0−∫01(x2+2)−2x2+2 dxI = x\sqrt{x^2+2}\Bigg|_0^1 - \int_0^1 \frac{x^2}{\sqrt{x^2+2}}\,dx = 1 \cdot \sqrt{3} - 0 - \int_0^1 \frac{(x^2+2) - 2}{\sqrt{x^2+2}}\,dx I=3−∫01x2+2 dx+2∫011x2+2 dx=3−I+2ln⁡(x+x2+2)∣01I = \sqrt{3} - \int_0^1 \sqrt{x^2+2}\,dx + 2 \int_0^1 \frac{1}{\sqrt{x^2+2}}\,dx = \sqrt{3} - I + 2 \ln\left(x + \sqrt{x^2+2}\right)\Bigg|_0^1
  • Trecem II în membrul stâng:
2I=3+2(ln⁡(1+3)−ln⁡2)  ⟹  I=32+ln⁡1+322I = \sqrt{3} + 2\left(\ln(1 + \sqrt{3}) - \ln\sqrt{2}\right) \implies I = \frac{\sqrt{3}}{2} + \ln\frac{1 + \sqrt{3}}{\sqrt{2}}

(3p)

  • Egalăm rezultatul obținut cu expresia din enunț:
32+ln⁡1+32=32+ln⁡a+32\frac{\sqrt{3}}{2} + \ln\frac{1 + \sqrt{3}}{\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{3}}{2} + \ln\frac{a + \sqrt{3}}{\sqrt{2}}
  • Deducem:
1+32=a+32  ⟺  a+3=1+3  ⟺  a=1\frac{1 + \sqrt{3}}{\sqrt{2}} = \frac{a + \sqrt{3}}{\sqrt{2}} \iff a + \sqrt{3} = 1 + \sqrt{3} \iff a = 1
  • Valoarea a=1a = 1 aparține intervalului (0,+∞)(0, +\infty) și convine.

(2p)