BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2021Test Antrenament 12

BAC Științele Naturii (M2) 2021 — Test de Antrenament 12

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați termenul b8b_8 al progresiei geometrice (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1}, știind că b5=3b_5 = 3 și b6=6b_6 = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm rația qq a progresiei geometrice din relația dintre doi termeni consecutivi:
q=b6b5=63=2q = \frac{b_6}{b_5} = \frac{6}{3} = 2

(2 puncte)

  • Exprimăm termenul b8b_8 în funcție de b6b_6 și rația qq:
b8=b6⋅q8−6=b6⋅q2b_8 = b_6 \cdot q^{8 - 6} = b_6 \cdot q^2 b8=6⋅22=6⋅4=24b_8 = 6 \cdot 2^2 = 6 \cdot 4 = 24

(3 puncte)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−x−3f(x) = x^2 - x - 3. Arătați că (f∘f)(3)=3(f \circ f)(\sqrt{3}) = \sqrt{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm mai întâi valoarea funcției ff în x=3x = \sqrt{3}:
f(3)=(3)2−3−3=3−3−3=−3f(\sqrt{3}) = (\sqrt{3})^2 - \sqrt{3} - 3 = 3 - \sqrt{3} - 3 = -\sqrt{3}

(2 puncte)

  • Calculăm valoarea compunerii (f∘f)(3)=f(f(3))=f(−3)(f \circ f)(\sqrt{3}) = f(f(\sqrt{3})) = f(-\sqrt{3}):
f(−3)=(−3)2−(−3)−3=3+3−3=3f(-\sqrt{3}) = (-\sqrt{3})^2 - (-\sqrt{3}) - 3 = 3 + \sqrt{3} - 3 = \sqrt{3}
  • Astfel, obținem:
(f∘f)(3)=3(f \circ f)(\sqrt{3}) = \sqrt{3}

(3 puncte)


3. Rezolvați în mulţimea numerelor reale ecuația 2lg⁡x=lg⁡(5x+6)2\lg x = \lg(5x + 6). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență pentru logaritmi:
{x>05x+6>0  ⟹  x>−65  ⟹  x∈(0,+∞)\begin{cases} x > 0 \\ 5x + 6 > 0 \implies x > -\frac{6}{5} \end{cases} \implies x \in (0, +\infty)
  • Aplicăm proprietatea logaritmilor 2lg⁡x=lg⁡(x2)2\lg x = \lg(x^2):
lg⁡(x2)=lg⁡(5x+6)  ⟹  x2=5x+6  ⟺  x2−5x−6=0\lg(x^2) = \lg(5x + 6) \implies x^2 = 5x + 6 \iff x^2 - 5x - 6 = 0

(3 puncte)

  • Descompunem sau calculăm rădăcinile ecuației de gradul al doilea:
(x−6)(x+1)=0  ⟹  x1=−1,x2=6(x - 6)(x + 1) = 0 \implies x_1 = -1, \quad x_2 = 6
  • Verificăm soluțiile în raport cu domeniul de existență x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty):

    • x=−1∉(0,+∞)x = -1 \notin (0, +\infty), care nu convine;
    • x=6∈(0,+∞)x = 6 \in (0, +\infty), care convine.
  • Soluția unică a ecuației este:

x=6x = 6

(2 puncte)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să aibă cifra sutelor egală cu cifra unităţilor. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul cazurilor posibile este egal cu numărul total de numere naturale de trei cifre:
nr. cazuri posibile=999−100+1=900\text{nr. cazuri posibile} = 999 - 100 + 1 = 900

(2 puncte)

  • Numerele favorabile sunt de forma aba‾\overline{aba}, unde a,ba, b sunt cifre, cu a≠0a \neq 0:
    • Cifra sutelor a∈{1,2,3,4,5,6,7,8,9}a \in \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\} poate fi aleasă în 9 moduri.
    • Cifra unităților este determinată unic de alegerea lui aa (1 mod).
    • Cifra zecilor b∈{0,1,2,…,9}b \in \{0, 1, 2, \dots, 9\} poate fi aleasă în 10 moduri independente.
  • Numărul cazurilor favorabile este:
nr. cazuri favorabile=9⋅10=90\text{nr. cazuri favorabile} = 9 \cdot 10 = 90

(2 puncte)

  • Calculăm probabilitatea:
P=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=90900=110P = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{90}{900} = \frac{1}{10}

(1 punct)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,3)A(0, 3), B(−1,−2)B(-1, -2) și C(a,−2)C(a, -2), unde aa este număr real nenul, a≠−1a \neq -1. Determinați numărul real aa pentru care ortocentrul triunghiului ABCABC este OO. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele B(−1,−2)B(-1, -2) și C(a,−2)C(a, -2) au aceeași ordonată y=−2y = -2, deci dreapta BCBC este o dreaptă orizontală (BC∥OxBC \parallel Ox).
  • Vârful A(0,3)A(0, 3) și originea O(0,0)O(0, 0) aparțin axei ordonatelor OyOy. Cum Oy⊥OxOy \perp Ox, rezultă:
AO⊥BCAO \perp BC
  • Așadar, dreapta AOAO conține deja înălțimea din vârful AA a triunghiului ABCABC. Punctul OO este ortocentrul triunghiului dacă și numai dacă OO aparține și înălțimii din CC, adică:
CO⊥ABCO \perp AB

(2 puncte)

  • Calculăm panta dreptei ABAB:
mAB=yB−yAxB−xA=−2−3−1−0=−5−1=5m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{-2 - 3}{-1 - 0} = \frac{-5}{-1} = 5
  • Calculăm panta dreptei COCO (cu a≠0a \neq 0):
mCO=yC−yOxC−xO=−2−0a−0=−2am_{CO} = \frac{y_C - y_O}{x_C - x_O} = \frac{-2 - 0}{a - 0} = -\frac{2}{a}
  • Condiția de perpendicularitate CO⊥ABCO \perp AB impune ca produsul pantelor să fie −1-1:
mCO⋅mAB=−1  ⟺  −2a⋅5=−1  ⟺  −10a=−1  ⟹  a=10m_{CO} \cdot m_{AB} = -1 \iff -\frac{2}{a} \cdot 5 = -1 \iff -\frac{10}{a} = -1 \implies a = 10
  • Numărul a=10a = 10 este nenul și diferit de −1-1, deci este valoarea căutată:
a=10a = 10

(3 puncte)


6. În triunghiul ABCABC, AB=6AB = 6, AC=36AC = 3\sqrt{6} și B=π3B = \frac{\pi}{3}. Determinați măsura unghiului CC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiul ABCABC:
ABsin⁡C=ACsin⁡B  ⟹  sin⁡C=AB⋅sin⁡BAC\frac{AB}{\sin C} = \frac{AC}{\sin B} \implies \sin C = \frac{AB \cdot \sin B}{AC}
  • Înlocuim lungimile laturilor și valoarea sin⁡B=sin⁡π3=32\sin B = \sin\frac{\pi}{3} = \frac{\sqrt{3}}{2}:
sin⁡C=6⋅3236=3336=12=22\sin C = \frac{6 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2}}{3\sqrt{6}} = \frac{3\sqrt{3}}{3\sqrt{6}} = \frac{1}{\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{2}}{2}

(3 puncte)

  • Deoarece AB=6=36AB = 6 = \sqrt{36} și AC=36=54AC = 3\sqrt{6} = \sqrt{54}, avem AB<ACAB < AC, ceea ce înseamnă că unghiul opus CC este strict mai mic decât unghiul opus BB:
C<B=π3=60∘C < B = \frac{\pi}{3} = 60^\circ
  • Din sin⁡C=22\sin C = \frac{\sqrt{2}}{2} și C<π3C < \frac{\pi}{3}, deducem măsura unghiului:
C=π4(45∘)C = \frac{\pi}{4} \quad (45^\circ)

(2 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea:

A(a)=(1a−a1)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & a \\ -a & 1 \end{pmatrix}

unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(2))=3\det(A(\sqrt{2})) = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim a=2a = \sqrt{2} în matricea A(a)A(a):
A(2)=(12−21)A(\sqrt{2}) = \begin{pmatrix} 1 & \sqrt{2} \\ -\sqrt{2} & 1 \end{pmatrix} det⁡(A(2))=∣12−21∣\det(A(\sqrt{2})) = \begin{vmatrix} 1 & \sqrt{2} \\ -\sqrt{2} & 1 \end{vmatrix}

(2 puncte)

  • Calculăm determinantul de ordinul 2:
det⁡(A(2))=1⋅1−2⋅(−2)=1−(−2)=1+2=3\det(A(\sqrt{2})) = 1 \cdot 1 - \sqrt{2} \cdot (-\sqrt{2}) = 1 - (-2) = 1 + 2 = 3

(3 puncte)


b) Arătați că matricea A(a)A(a) este inversabilă, pentru orice număr real aa. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) pentru un număr real aa oarecare:
det⁡(A(a))=∣1a−a1∣=1⋅1−a⋅(−a)=1+a2\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & a \\ -a & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 - a \cdot (-a) = 1 + a^2

(2 puncte)

  • Deoarece a∈Ra \in \mathbb{R}, avem a2≥0a^2 \ge 0, de unde rezultă:
1+a2≥1>0  ⟹  det⁡(A(a))≠0,∀a∈R1 + a^2 \ge 1 > 0 \implies \det(A(a)) \neq 0, \quad \forall a \in \mathbb{R}
  • O matrice pătratică este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nenul. Deci A(a)A(a) este inversabilă pentru orice număr real aa.

(3 puncte)


c) Determinați numărul întreg kk pentru care A(1)⋅A(1)⋅A(1)⋅A(1)⋅A(1)=kA(1)A(1) \cdot A(1) \cdot A(1) \cdot A(1) \cdot A(1) = k A(1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a=1a = 1, matricea este:
A(1)=(11−11)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm succesiv puterile matricei A(1)A(1):
A(1)2=A(1)⋅A(1)=(11−11)(11−11)=(1−11+1−1−1−1+1)=(02−20)A(1)^2 = A(1) \cdot A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 - 1 & 1 + 1 \\ -1 - 1 & -1 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ -2 & 0 \end{pmatrix} A(1)4=(A(1)2)2=(02−20)(02−20)=(−400−4)=−4I2A(1)^4 = (A(1)^2)^2 = \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ -2 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ -2 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -4 & 0 \\ 0 & -4 \end{pmatrix} = -4 I_2

(3 puncte)

  • Calculăm produsul celor 5 factori:
A(1)5=A(1)4⋅A(1)=(−4I2)⋅A(1)=−4A(1)A(1)^5 = A(1)^4 \cdot A(1) = (-4 I_2) \cdot A(1) = -4 A(1)
  • Comparând cu relația din enunț A(1)5=kA(1)A(1)^5 = k A(1), obținem:
k=−4∈Zk = -4 \in \mathbb{Z}

(2 puncte)


2. Pe mulţimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă și cu element neutru:

x∗y=3xy−2x−2y+2x * y = 3xy - 2x - 2y + 2

a) Arătați că numărul 13∗13\frac{1}{3} * \frac{1}{3} este întreg. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=13x = \frac{1}{3} și y=13y = \frac{1}{3} în formula legii de compoziție:
13∗13=3⋅13⋅13−2⋅13−2⋅13+2\frac{1}{3} * \frac{1}{3} = 3 \cdot \frac{1}{3} \cdot \frac{1}{3} - 2 \cdot \frac{1}{3} - 2 \cdot \frac{1}{3} + 2

(3 puncte)

  • Efectuăm calculele algebrice:
13∗13=13−23−23+2=−33+2=−1+2=1\frac{1}{3} * \frac{1}{3} = \frac{1}{3} - \frac{2}{3} - \frac{2}{3} + 2 = -\frac{3}{3} + 2 = -1 + 2 = 1
  • Deoarece 1∈Z1 \in \mathbb{Z}, rezultă că numărul obținut este întreg.

(2 puncte)


b) Arătați că x∗x≥23x * x \ge \frac{2}{3}, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm x∗xx * x aplicând definiția legii:
x∗x=3x2−2x−2x+2=3x2−4x+2x * x = 3x^2 - 2x - 2x + 2 = 3x^2 - 4x + 2

(2 puncte)

  • Inegalitatea de demonstrat x∗x≥23x * x \ge \frac{2}{3} este echivalentă cu:
3x2−4x+2≥23  ⟺  9x2−12x+6≥2  ⟺  9x2−12x+4≥03x^2 - 4x + 2 \ge \frac{2}{3} \iff 9x^2 - 12x + 6 \ge 2 \iff 9x^2 - 12x + 4 \ge 0
  • Restrângem ca pătrat perfect:
(3x−2)2≥0(3x - 2)^2 \ge 0
  • Această inegalitate este evident adevărată pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, având Δ=(−12)2−4⋅9⋅4=144−144=0\Delta = (-12)^2 - 4 \cdot 9 \cdot 4 = 144 - 144 = 0. Prin urmare:
x∗x≥23,∀x∈Rx * x \ge \frac{2}{3}, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(3 puncte)


c) Determinați numărul real xx pentru care (x∗x)∗x=e(x * x) * x = e, unde ee este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm elementul neutru e∈Re \in \mathbb{R}:
x∗e=x  ⟺  3xe−2x−2e+2=x  ⟺  3x(e−1)−2(e−1)=0  ⟺  (3x−2)(e−1)=0,∀x∈Rx * e = x \iff 3xe - 2x - 2e + 2 = x \iff 3x(e - 1) - 2(e - 1) = 0 \iff (3x - 2)(e - 1) = 0, \quad \forall x \in \mathbb{R} e−1=0  ⟹  e=1e - 1 = 0 \implies e = 1

(2 puncte)

  • Scriem legea de compoziție sub formă canonică:
x∗y=3(x−23)(y−23)+23x * y = 3\left(x - \frac{2}{3}\right)\left(y - \frac{2}{3}\right) + \frac{2}{3}
  • Aplicând asociativitatea legii, compunerea x∗x∗xx * x * x devine:
x∗x=3(x−23)2+23x * x = 3\left(x - \frac{2}{3}\right)^2 + \frac{2}{3} (x∗x)∗x=3[(x∗x)−23](x−23)+23=3⋅3(x−23)2⋅(x−23)+23=9(x−23)3+23(x * x) * x = 3\left[\left(x * x\right) - \frac{2}{3}\right]\left(x - \frac{2}{3}\right) + \frac{2}{3} = 3 \cdot 3\left(x - \frac{2}{3}\right)^2 \cdot \left(x - \frac{2}{3}\right) + \frac{2}{3} = 9\left(x - \frac{2}{3}\right)^3 + \frac{2}{3}
  • Ecuația (x∗x)∗x=1(x * x) * x = 1 devine:
9(x−23)3+23=1  ⟺  9(x−23)3=13  ⟺  (x−23)3=1279\left(x - \frac{2}{3}\right)^3 + \frac{2}{3} = 1 \iff 9\left(x - \frac{2}{3}\right)^3 = \frac{1}{3} \iff \left(x - \frac{2}{3}\right)^3 = \frac{1}{27}
  • Extragem rădăcina cubică pe R\mathbb{R}:
x−23=13  ⟺  x=33=1x - \frac{2}{3} = \frac{1}{3} \iff x = \frac{3}{3} = 1

(3 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=exx2+1f(x) = \frac{e^x}{x^2 + 1}.

a) Arătați că f′(x)=ex(x−1)2(x2+1)2f'(x) = \frac{e^x (x - 1)^2}{(x^2 + 1)^2}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(ex)′(x2+1)−ex(x2+1)′(x2+1)2=ex(x2+1)−ex⋅2x(x2+1)2f'(x) = \frac{(e^x)'(x^2 + 1) - e^x(x^2 + 1)'}{(x^2 + 1)^2} = \frac{e^x(x^2 + 1) - e^x \cdot 2x}{(x^2 + 1)^2}

(3 puncte)

  • Dăm factor comun pe exe^x la numărător și restrângem pătratul:
f′(x)=ex(x2−2x+1)(x2+1)2=ex(x−1)2(x2+1)2,x∈Rf'(x) = \frac{e^x(x^2 - 2x + 1)}{(x^2 + 1)^2} = \frac{e^x (x - 1)^2}{(x^2 + 1)^2}, \quad x \in \mathbb{R}

(2 puncte)


b) Arătaţi că graficul funcției ff nu admite asimptotă spre +∞+\infty. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Verificăm existența unei asimptote orizontale spre +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞exx2+1\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{e^x}{x^2 + 1}
  • Cazul de nedeterminare [∞∞]\left[\frac{\infty}{\infty}\right]; aplicăm regula lui l’Hôpital:
lim⁡x→+∞ex2x=[∞∞],l’Hlim⁡x→+∞ex2=+∞\lim_{x \to +\infty} \frac{e^x}{2x} \overset{\left[\frac{\infty}{\infty}\right], \text{l'H}}{=} \lim_{x \to +\infty} \frac{e^x}{2} = +\infty
  • Limita fiind +∞+\infty, graficul nu admite asimptotă orizontală spre +∞+\infty.

  • Verificăm existența unei asimptote oblice y=mx+ny = mx + n spre +∞+\infty:

m=lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞exx(x2+1)=lim⁡x→+∞exx3+xm = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{e^x}{x(x^2 + 1)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{e^x}{x^3 + x}
  • Aplicăm succesiv regula lui l’Hôpital pentru cazul [∞∞]\left[\frac{\infty}{\infty}\right]:
m=lim⁡x→+∞ex3x2+1=l’Hlim⁡x→+∞ex6x=l’Hlim⁡x→+∞ex6=+∞m = \lim_{x \to +\infty} \frac{e^x}{3x^2 + 1} \overset{\text{l'H}}{=} \lim_{x \to +\infty} \frac{e^x}{6x} \overset{\text{l'H}}{=} \lim_{x \to +\infty} \frac{e^x}{6} = +\infty

(3 puncte)

  • Deoarece m=+∞∉Rm = +\infty \notin \mathbb{R}, graficul funcției ff nu admite nici asimptotă oblică spre +∞+\infty.
  • În concluzie, graficul funcției ff nu admite asimptotă spre +∞+\infty.

(2 puncte)


c) Demonstrați că f(53)<f(5)f\left(\sqrt[3]{5}\right) < f\left(\sqrt{5}\right). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Analizăm semnul derivatei f′(x)=ex(x−1)2(x2+1)2f'(x) = \frac{e^x (x - 1)^2}{(x^2 + 1)^2}:
    • ex>0e^x > 0 și (x2+1)2>0(x^2 + 1)^2 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
    • (x−1)2≥0(x - 1)^2 \ge 0, cu (x−1)2=0  ⟺  x=1(x - 1)^2 = 0 \iff x = 1.
  • Rezultă f′(x)>0f'(x) > 0 pentru orice x∈(−∞,1)x \in (-\infty, 1) și f′(x)>0f'(x) > 0 pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty).
  • Cum ff este continuă pe R\mathbb{R} (și în particular în x=1x = 1), deducem că ff este strict crescătoare pe R\mathbb{R}.

(3 puncte)

  • Comparăm argumentele 53\sqrt[3]{5} și 5\sqrt{5}:
53=51/3,5=51/2\sqrt[3]{5} = 5^{1/3}, \quad \sqrt{5} = 5^{1/2}
  • Deoarece baza este 5>15 > 1 și exponenții satisfac 13<12\frac{1}{3} < \frac{1}{2}, avem:
53<5\sqrt[3]{5} < \sqrt{5}
  • Întrucât funcția ff este strict crescătoare pe R\mathbb{R}, rezultă direct:
f(53)<f(5)f\left(\sqrt[3]{5}\right) < f\left(\sqrt{5}\right)

(2 puncte)


2. Se consideră funcția f:[0,+∞)→Rf: [0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=xf(x) = \sqrt{x}.

a) Arătați că ∫14f4(x) dx=21\int_1^4 f^4(x) \, dx = 21. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm expresia funcției de integrat:
f4(x)=(f(x))4=(x)4=(x1/2)4=x2,∀x∈[1,4]f^4(x) = (f(x))^4 = (\sqrt{x})^4 = (x^{1/2})^4 = x^2, \quad \forall x \in [1, 4] ∫14f4(x) dx=∫14x2 dx\int_1^4 f^4(x) \, dx = \int_1^4 x^2 \, dx

(3 puncte)

  • Calculăm integrala definită:
∫14x2 dx=x33∣14=43−133=64−13=633=21\int_1^4 x^2 \, dx = \left. \frac{x^3}{3} \right|_1^4 = \frac{4^3 - 1^3}{3} = \frac{64 - 1}{3} = \frac{63}{3} = 21

(2 puncte)


b) Calculați ∫01f(ex) dx\int_0^1 f(e^x) \, dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm funcția compusă f(ex)f(e^x):
f(ex)=ex=(ex)1/2=ex/2f(e^x) = \sqrt{e^x} = (e^x)^{1/2} = e^{x/2}
  • Integrala devine:
∫01f(ex) dx=∫01ex/2 dx\int_0^1 f(e^x) \, dx = \int_0^1 e^{x/2} \, dx
  • Folosim primitiva ∫ekx dx=1kekx\int e^{kx} \, dx = \frac{1}{k}e^{kx}:
∫01ex/2 dx=2ex/2∣01\int_0^1 e^{x/2} \, dx = \left. 2e^{x/2} \right|_0^1

(3 puncte)

  • Înlocuim limitele de integrare:
2ex/2∣01=2e1/2−2e0=2e−2=2(e−1)\left. 2e^{x/2} \right|_0^1 = 2e^{1/2} - 2e^0 = 2\sqrt{e} - 2 = 2(\sqrt{e} - 1)

(2 puncte)


c) Arătați că ∫14ef(x) dx=2e2\int_1^4 e^{f(x)} \, dx = 2e^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Integrala de calculat este:
I=∫14ex dxI = \int_1^4 e^{\sqrt{x}} \, dx
  • Folosim metoda schimbării de variabilă: fie t=x  ⟺  x=t2t = \sqrt{x} \iff x = t^2.
  • Diferențiind, obținem dx=2t dtdx = 2t \, dt.
  • Schimbăm limitele de integrare:
    • Pentru x=1  ⟹  t=1=1x = 1 \implies t = \sqrt{1} = 1;
    • Pentru x=4  ⟹  t=4=2x = 4 \implies t = \sqrt{4} = 2.
  • Integrala devine:
I=∫12et⋅2t dt=2∫12tet dtI = \int_1^2 e^t \cdot 2t \, dt = 2 \int_1^2 t e^t \, dt

(3 puncte)

  • Aplicăm formula de integrare prin părți, cu u(t)=t  ⟹  u′(t)=1u(t) = t \implies u'(t) = 1 și v′(t)=et  ⟹  v(t)=etv'(t) = e^t \implies v(t) = e^t:
∫12tet dt=tet∣12−∫12et dt=(t−1)et∣12\int_1^2 t e^t \, dt = \left. t e^t \right|_1^2 - \int_1^2 e^t \, dt = \left. (t - 1)e^t \right|_1^2
  • Evaluăm între limitele 11 și 22:
I=2(t−1)et∣12=2(2−1)e2−2(1−1)e1=2e2−0=2e2I = \left. 2(t - 1)e^t \right|_1^2 = 2(2 - 1)e^2 - 2(1 - 1)e^1 = 2e^2 - 0 = 2e^2

(2 puncte)