Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Determinați termenul b 8 b_8 b 8 al progresiei geometrice ( b n ) n ≥ 1 (b_n)_{n \ge 1} ( b n ) n ≥ 1 , știind că b 5 = 3 b_5 = 3 b 5 = 3 și b 6 = 6 b_6 = 6 b 6 = 6 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm rația q q q a progresiei geometrice din relația dintre doi termeni consecutivi:
q = b 6 b 5 = 6 3 = 2 q = \frac{b_6}{b_5} = \frac{6}{3} = 2 q = b 5 b 6 = 3 6 = 2
(2 puncte)
Exprimăm termenul b 8 b_8 b 8 în funcție de b 6 b_6 b 6 și rația q q q :
b 8 = b 6 ⋅ q 8 − 6 = b 6 ⋅ q 2 b_8 = b_6 \cdot q^{8 - 6} = b_6 \cdot q^2 b 8 = b 6 ⋅ q 8 − 6 = b 6 ⋅ q 2
b 8 = 6 ⋅ 2 2 = 6 ⋅ 4 = 24 b_8 = 6 \cdot 2^2 = 6 \cdot 4 = 24 b 8 = 6 ⋅ 2 2 = 6 ⋅ 4 = 24
(3 puncte)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 2 − x − 3 f(x) = x^2 - x - 3 f ( x ) = x 2 − x − 3 . Arătați că ( f ∘ f ) ( 3 ) = 3 (f \circ f)(\sqrt{3}) = \sqrt{3} ( f ∘ f ) ( 3 ) = 3 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm mai întâi valoarea funcției f f f în x = 3 x = \sqrt{3} x = 3 :
f ( 3 ) = ( 3 ) 2 − 3 − 3 = 3 − 3 − 3 = − 3 f(\sqrt{3}) = (\sqrt{3})^2 - \sqrt{3} - 3 = 3 - \sqrt{3} - 3 = -\sqrt{3} f ( 3 ) = ( 3 ) 2 − 3 − 3 = 3 − 3 − 3 = − 3
(2 puncte)
Calculăm valoarea compunerii ( f ∘ f ) ( 3 ) = f ( f ( 3 ) ) = f ( − 3 ) (f \circ f)(\sqrt{3}) = f(f(\sqrt{3})) = f(-\sqrt{3}) ( f ∘ f ) ( 3 ) = f ( f ( 3 )) = f ( − 3 ) :
f ( − 3 ) = ( − 3 ) 2 − ( − 3 ) − 3 = 3 + 3 − 3 = 3 f(-\sqrt{3}) = (-\sqrt{3})^2 - (-\sqrt{3}) - 3 = 3 + \sqrt{3} - 3 = \sqrt{3} f ( − 3 ) = ( − 3 ) 2 − ( − 3 ) − 3 = 3 + 3 − 3 = 3
( f ∘ f ) ( 3 ) = 3 (f \circ f)(\sqrt{3}) = \sqrt{3} ( f ∘ f ) ( 3 ) = 3
(3 puncte)
3. Rezolvați în mulţimea numerelor reale ecuația 2 lg x = lg ( 5 x + 6 ) 2\lg x = \lg(5x + 6) 2 lg x = lg ( 5 x + 6 ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Stabilim condițiile de existență pentru logaritmi:
{ x > 0 5 x + 6 > 0 ⟹ x > − 6 5 ⟹ x ∈ ( 0 , + ∞ ) \begin{cases}
x > 0 \\
5x + 6 > 0 \implies x > -\frac{6}{5}
\end{cases}
\implies x \in (0, +\infty) { x > 0 5 x + 6 > 0 ⟹ x > − 5 6 ⟹ x ∈ ( 0 , + ∞ )
Aplicăm proprietatea logaritmilor 2 lg x = lg ( x 2 ) 2\lg x = \lg(x^2) 2 lg x = lg ( x 2 ) :
lg ( x 2 ) = lg ( 5 x + 6 ) ⟹ x 2 = 5 x + 6 ⟺ x 2 − 5 x − 6 = 0 \lg(x^2) = \lg(5x + 6) \implies x^2 = 5x + 6 \iff x^2 - 5x - 6 = 0 lg ( x 2 ) = lg ( 5 x + 6 ) ⟹ x 2 = 5 x + 6 ⟺ x 2 − 5 x − 6 = 0
(3 puncte)
Descompunem sau calculăm rădăcinile ecuației de gradul al doilea:
( x − 6 ) ( x + 1 ) = 0 ⟹ x 1 = − 1 , x 2 = 6 (x - 6)(x + 1) = 0 \implies x_1 = -1, \quad x_2 = 6 ( x − 6 ) ( x + 1 ) = 0 ⟹ x 1 = − 1 , x 2 = 6
Verificăm soluțiile în raport cu domeniul de existență x ∈ ( 0 , + ∞ ) x \in (0, +\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) :
x = − 1 ∉ ( 0 , + ∞ ) x = -1 \notin (0, +\infty) x = − 1 ∈ / ( 0 , + ∞ ) , care nu convine;
x = 6 ∈ ( 0 , + ∞ ) x = 6 \in (0, +\infty) x = 6 ∈ ( 0 , + ∞ ) , care convine.
Soluția unică a ecuației este:
x = 6 x = 6 x = 6
(2 puncte)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să aibă cifra sutelor egală cu cifra unităţilor. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numărul cazurilor posibile este egal cu numărul total de numere naturale de trei cifre:
nr. cazuri posibile = 999 − 100 + 1 = 900 \text{nr. cazuri posibile} = 999 - 100 + 1 = 900 nr. cazuri posibile = 999 − 100 + 1 = 900
(2 puncte)
Numerele favorabile sunt de forma a b a ‾ \overline{aba} aba , unde a , b a, b a , b sunt cifre, cu a ≠ 0 a \neq 0 a = 0 :
Cifra sutelor a ∈ { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 7 , 8 , 9 } a \in \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\} a ∈ { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 7 , 8 , 9 } poate fi aleasă în 9 moduri.
Cifra unităților este determinată unic de alegerea lui a a a (1 mod).
Cifra zecilor b ∈ { 0 , 1 , 2 , … , 9 } b \in \{0, 1, 2, \dots, 9\} b ∈ { 0 , 1 , 2 , … , 9 } poate fi aleasă în 10 moduri independente.
Numărul cazurilor favorabile este:
nr. cazuri favorabile = 9 ⋅ 10 = 90 \text{nr. cazuri favorabile} = 9 \cdot 10 = 90 nr. cazuri favorabile = 9 ⋅ 10 = 90
(2 puncte)
P = nr. cazuri favorabile nr. cazuri posibile = 90 900 = 1 10 P = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{90}{900} = \frac{1}{10} P = nr. cazuri posibile nr. cazuri favorabile = 900 90 = 10 1
(1 punct)
5. În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( 0 , 3 ) A(0, 3) A ( 0 , 3 ) , B ( − 1 , − 2 ) B(-1, -2) B ( − 1 , − 2 ) și C ( a , − 2 ) C(a, -2) C ( a , − 2 ) , unde a a a este număr real nenul, a ≠ − 1 a \neq -1 a = − 1 . Determinați numărul real a a a pentru care ortocentrul triunghiului A B C ABC A B C este O O O . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctele B ( − 1 , − 2 ) B(-1, -2) B ( − 1 , − 2 ) și C ( a , − 2 ) C(a, -2) C ( a , − 2 ) au aceeași ordonată y = − 2 y = -2 y = − 2 , deci dreapta B C BC B C este o dreaptă orizontală (B C ∥ O x BC \parallel Ox B C ∥ O x ).
Vârful A ( 0 , 3 ) A(0, 3) A ( 0 , 3 ) și originea O ( 0 , 0 ) O(0, 0) O ( 0 , 0 ) aparțin axei ordonatelor O y Oy O y . Cum O y ⊥ O x Oy \perp Ox O y ⊥ O x , rezultă:
A O ⊥ B C AO \perp BC A O ⊥ B C
Așadar, dreapta A O AO A O conține deja înălțimea din vârful A A A a triunghiului A B C ABC A B C . Punctul O O O este ortocentrul triunghiului dacă și numai dacă O O O aparține și înălțimii din C C C , adică:
C O ⊥ A B CO \perp AB C O ⊥ A B
(2 puncte)
Calculăm panta dreptei A B AB A B :
m A B = y B − y A x B − x A = − 2 − 3 − 1 − 0 = − 5 − 1 = 5 m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{-2 - 3}{-1 - 0} = \frac{-5}{-1} = 5 m A B = x B − x A y B − y A = − 1 − 0 − 2 − 3 = − 1 − 5 = 5
Calculăm panta dreptei C O CO C O (cu a ≠ 0 a \neq 0 a = 0 ):
m C O = y C − y O x C − x O = − 2 − 0 a − 0 = − 2 a m_{CO} = \frac{y_C - y_O}{x_C - x_O} = \frac{-2 - 0}{a - 0} = -\frac{2}{a} m C O = x C − x O y C − y O = a − 0 − 2 − 0 = − a 2
Condiția de perpendicularitate C O ⊥ A B CO \perp AB C O ⊥ A B impune ca produsul pantelor să fie − 1 -1 − 1 :
m C O ⋅ m A B = − 1 ⟺ − 2 a ⋅ 5 = − 1 ⟺ − 10 a = − 1 ⟹ a = 10 m_{CO} \cdot m_{AB} = -1 \iff -\frac{2}{a} \cdot 5 = -1 \iff -\frac{10}{a} = -1 \implies a = 10 m C O ⋅ m A B = − 1 ⟺ − a 2 ⋅ 5 = − 1 ⟺ − a 10 = − 1 ⟹ a = 10
Numărul a = 10 a = 10 a = 10 este nenul și diferit de − 1 -1 − 1 , deci este valoarea căutată:
a = 10 a = 10 a = 10
(3 puncte)
6. În triunghiul A B C ABC A B C , A B = 6 AB = 6 A B = 6 , A C = 3 6 AC = 3\sqrt{6} A C = 3 6 și B = π 3 B = \frac{\pi}{3} B = 3 π . Determinați măsura unghiului C C C . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiul A B C ABC A B C :
A B sin C = A C sin B ⟹ sin C = A B ⋅ sin B A C \frac{AB}{\sin C} = \frac{AC}{\sin B} \implies \sin C = \frac{AB \cdot \sin B}{AC} sin C A B = sin B A C ⟹ sin C = A C A B ⋅ sin B
Înlocuim lungimile laturilor și valoarea sin B = sin π 3 = 3 2 \sin B = \sin\frac{\pi}{3} = \frac{\sqrt{3}}{2} sin B = sin 3 π = 2 3 :
sin C = 6 ⋅ 3 2 3 6 = 3 3 3 6 = 1 2 = 2 2 \sin C = \frac{6 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2}}{3\sqrt{6}} = \frac{3\sqrt{3}}{3\sqrt{6}} = \frac{1}{\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{2}}{2} sin C = 3 6 6 ⋅ 2 3 = 3 6 3 3 = 2 1 = 2 2
(3 puncte)
Deoarece A B = 6 = 36 AB = 6 = \sqrt{36} A B = 6 = 36 și A C = 3 6 = 54 AC = 3\sqrt{6} = \sqrt{54} A C = 3 6 = 54 , avem A B < A C AB < AC A B < A C , ceea ce înseamnă că unghiul opus C C C este strict mai mic decât unghiul opus B B B :
C < B = π 3 = 60 ∘ C < B = \frac{\pi}{3} = 60^\circ C < B = 3 π = 6 0 ∘
Din sin C = 2 2 \sin C = \frac{\sqrt{2}}{2} sin C = 2 2 și C < π 3 C < \frac{\pi}{3} C < 3 π , deducem măsura unghiului:
C = π 4 ( 45 ∘ ) C = \frac{\pi}{4} \quad (45^\circ) C = 4 π ( 4 5 ∘ )
(2 puncte)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea:
A ( a ) = ( 1 a − a 1 ) A(a) = \begin{pmatrix} 1 & a \\ -a & 1 \end{pmatrix} A ( a ) = ( 1 − a a 1 )
unde a a a este număr real.
a) Arătați că det ( A ( 2 ) ) = 3 \det(A(\sqrt{2})) = 3 det ( A ( 2 )) = 3 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înlocuim a = 2 a = \sqrt{2} a = 2 în matricea A ( a ) A(a) A ( a ) :
A ( 2 ) = ( 1 2 − 2 1 ) A(\sqrt{2}) = \begin{pmatrix} 1 & \sqrt{2} \\ -\sqrt{2} & 1 \end{pmatrix} A ( 2 ) = ( 1 − 2 2 1 )
det ( A ( 2 ) ) = ∣ 1 2 − 2 1 ∣ \det(A(\sqrt{2})) = \begin{vmatrix} 1 & \sqrt{2} \\ -\sqrt{2} & 1 \end{vmatrix} det ( A ( 2 )) = 1 − 2 2 1
(2 puncte)
Calculăm determinantul de ordinul 2:
det ( A ( 2 ) ) = 1 ⋅ 1 − 2 ⋅ ( − 2 ) = 1 − ( − 2 ) = 1 + 2 = 3 \det(A(\sqrt{2})) = 1 \cdot 1 - \sqrt{2} \cdot (-\sqrt{2}) = 1 - (-2) = 1 + 2 = 3 det ( A ( 2 )) = 1 ⋅ 1 − 2 ⋅ ( − 2 ) = 1 − ( − 2 ) = 1 + 2 = 3
(3 puncte)
b) Arătați că matricea A ( a ) A(a) A ( a ) este inversabilă, pentru orice număr real a a a . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm determinantul matricei A ( a ) A(a) A ( a ) pentru un număr real a a a oarecare:
det ( A ( a ) ) = ∣ 1 a − a 1 ∣ = 1 ⋅ 1 − a ⋅ ( − a ) = 1 + a 2 \det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & a \\ -a & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 - a \cdot (-a) = 1 + a^2 det ( A ( a )) = 1 − a a 1 = 1 ⋅ 1 − a ⋅ ( − a ) = 1 + a 2
(2 puncte)
Deoarece a ∈ R a \in \mathbb{R} a ∈ R , avem a 2 ≥ 0 a^2 \ge 0 a 2 ≥ 0 , de unde rezultă:
1 + a 2 ≥ 1 > 0 ⟹ det ( A ( a ) ) ≠ 0 , ∀ a ∈ R 1 + a^2 \ge 1 > 0 \implies \det(A(a)) \neq 0, \quad \forall a \in \mathbb{R} 1 + a 2 ≥ 1 > 0 ⟹ det ( A ( a )) = 0 , ∀ a ∈ R
O matrice pătratică este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nenul. Deci A ( a ) A(a) A ( a ) este inversabilă pentru orice număr real a a a .
(3 puncte)
c) Determinați numărul întreg k k k pentru care A ( 1 ) ⋅ A ( 1 ) ⋅ A ( 1 ) ⋅ A ( 1 ) ⋅ A ( 1 ) = k A ( 1 ) A(1) \cdot A(1) \cdot A(1) \cdot A(1) \cdot A(1) = k A(1) A ( 1 ) ⋅ A ( 1 ) ⋅ A ( 1 ) ⋅ A ( 1 ) ⋅ A ( 1 ) = k A ( 1 ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pentru a = 1 a = 1 a = 1 , matricea este:
A ( 1 ) = ( 1 1 − 1 1 ) A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} A ( 1 ) = ( 1 − 1 1 1 )
Calculăm succesiv puterile matricei A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) :
A ( 1 ) 2 = A ( 1 ) ⋅ A ( 1 ) = ( 1 1 − 1 1 ) ( 1 1 − 1 1 ) = ( 1 − 1 1 + 1 − 1 − 1 − 1 + 1 ) = ( 0 2 − 2 0 ) A(1)^2 = A(1) \cdot A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 - 1 & 1 + 1 \\ -1 - 1 & -1 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ -2 & 0 \end{pmatrix} A ( 1 ) 2 = A ( 1 ) ⋅ A ( 1 ) = ( 1 − 1 1 1 ) ( 1 − 1 1 1 ) = ( 1 − 1 − 1 − 1 1 + 1 − 1 + 1 ) = ( 0 − 2 2 0 )
A ( 1 ) 4 = ( A ( 1 ) 2 ) 2 = ( 0 2 − 2 0 ) ( 0 2 − 2 0 ) = ( − 4 0 0 − 4 ) = − 4 I 2 A(1)^4 = (A(1)^2)^2 = \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ -2 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ -2 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -4 & 0 \\ 0 & -4 \end{pmatrix} = -4 I_2 A ( 1 ) 4 = ( A ( 1 ) 2 ) 2 = ( 0 − 2 2 0 ) ( 0 − 2 2 0 ) = ( − 4 0 0 − 4 ) = − 4 I 2
(3 puncte)
Calculăm produsul celor 5 factori:
A ( 1 ) 5 = A ( 1 ) 4 ⋅ A ( 1 ) = ( − 4 I 2 ) ⋅ A ( 1 ) = − 4 A ( 1 ) A(1)^5 = A(1)^4 \cdot A(1) = (-4 I_2) \cdot A(1) = -4 A(1) A ( 1 ) 5 = A ( 1 ) 4 ⋅ A ( 1 ) = ( − 4 I 2 ) ⋅ A ( 1 ) = − 4 A ( 1 )
Comparând cu relația din enunț A ( 1 ) 5 = k A ( 1 ) A(1)^5 = k A(1) A ( 1 ) 5 = k A ( 1 ) , obținem:
k = − 4 ∈ Z k = -4 \in \mathbb{Z} k = − 4 ∈ Z
(2 puncte)
2. Pe mulţimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă și cu element neutru:
x ∗ y = 3 x y − 2 x − 2 y + 2 x * y = 3xy - 2x - 2y + 2 x ∗ y = 3 x y − 2 x − 2 y + 2
a) Arătați că numărul 1 3 ∗ 1 3 \frac{1}{3} * \frac{1}{3} 3 1 ∗ 3 1 este întreg. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înlocuim x = 1 3 x = \frac{1}{3} x = 3 1 și y = 1 3 y = \frac{1}{3} y = 3 1 în formula legii de compoziție:
1 3 ∗ 1 3 = 3 ⋅ 1 3 ⋅ 1 3 − 2 ⋅ 1 3 − 2 ⋅ 1 3 + 2 \frac{1}{3} * \frac{1}{3} = 3 \cdot \frac{1}{3} \cdot \frac{1}{3} - 2 \cdot \frac{1}{3} - 2 \cdot \frac{1}{3} + 2 3 1 ∗ 3 1 = 3 ⋅ 3 1 ⋅ 3 1 − 2 ⋅ 3 1 − 2 ⋅ 3 1 + 2
(3 puncte)
Efectuăm calculele algebrice:
1 3 ∗ 1 3 = 1 3 − 2 3 − 2 3 + 2 = − 3 3 + 2 = − 1 + 2 = 1 \frac{1}{3} * \frac{1}{3} = \frac{1}{3} - \frac{2}{3} - \frac{2}{3} + 2 = -\frac{3}{3} + 2 = -1 + 2 = 1 3 1 ∗ 3 1 = 3 1 − 3 2 − 3 2 + 2 = − 3 3 + 2 = − 1 + 2 = 1
Deoarece 1 ∈ Z 1 \in \mathbb{Z} 1 ∈ Z , rezultă că numărul obținut este întreg.
(2 puncte)
b) Arătați că x ∗ x ≥ 2 3 x * x \ge \frac{2}{3} x ∗ x ≥ 3 2 , pentru orice număr real x x x . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm x ∗ x x * x x ∗ x aplicând definiția legii:
x ∗ x = 3 x 2 − 2 x − 2 x + 2 = 3 x 2 − 4 x + 2 x * x = 3x^2 - 2x - 2x + 2 = 3x^2 - 4x + 2 x ∗ x = 3 x 2 − 2 x − 2 x + 2 = 3 x 2 − 4 x + 2
(2 puncte)
Inegalitatea de demonstrat x ∗ x ≥ 2 3 x * x \ge \frac{2}{3} x ∗ x ≥ 3 2 este echivalentă cu:
3 x 2 − 4 x + 2 ≥ 2 3 ⟺ 9 x 2 − 12 x + 6 ≥ 2 ⟺ 9 x 2 − 12 x + 4 ≥ 0 3x^2 - 4x + 2 \ge \frac{2}{3} \iff 9x^2 - 12x + 6 \ge 2 \iff 9x^2 - 12x + 4 \ge 0 3 x 2 − 4 x + 2 ≥ 3 2 ⟺ 9 x 2 − 12 x + 6 ≥ 2 ⟺ 9 x 2 − 12 x + 4 ≥ 0
Restrângem ca pătrat perfect:
( 3 x − 2 ) 2 ≥ 0 (3x - 2)^2 \ge 0 ( 3 x − 2 ) 2 ≥ 0
Această inegalitate este evident adevărată pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R , având Δ = ( − 12 ) 2 − 4 ⋅ 9 ⋅ 4 = 144 − 144 = 0 \Delta = (-12)^2 - 4 \cdot 9 \cdot 4 = 144 - 144 = 0 Δ = ( − 12 ) 2 − 4 ⋅ 9 ⋅ 4 = 144 − 144 = 0 . Prin urmare:
x ∗ x ≥ 2 3 , ∀ x ∈ R x * x \ge \frac{2}{3}, \quad \forall x \in \mathbb{R} x ∗ x ≥ 3 2 , ∀ x ∈ R
(3 puncte)
c) Determinați numărul real x x x pentru care ( x ∗ x ) ∗ x = e (x * x) * x = e ( x ∗ x ) ∗ x = e , unde e e e este elementul neutru al legii de compoziție „∗ * ∗ ”. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm elementul neutru e ∈ R e \in \mathbb{R} e ∈ R :
x ∗ e = x ⟺ 3 x e − 2 x − 2 e + 2 = x ⟺ 3 x ( e − 1 ) − 2 ( e − 1 ) = 0 ⟺ ( 3 x − 2 ) ( e − 1 ) = 0 , ∀ x ∈ R x * e = x \iff 3xe - 2x - 2e + 2 = x \iff 3x(e - 1) - 2(e - 1) = 0 \iff (3x - 2)(e - 1) = 0, \quad \forall x \in \mathbb{R} x ∗ e = x ⟺ 3 x e − 2 x − 2 e + 2 = x ⟺ 3 x ( e − 1 ) − 2 ( e − 1 ) = 0 ⟺ ( 3 x − 2 ) ( e − 1 ) = 0 , ∀ x ∈ R
e − 1 = 0 ⟹ e = 1 e - 1 = 0 \implies e = 1 e − 1 = 0 ⟹ e = 1
(2 puncte)
Scriem legea de compoziție sub formă canonică:
x ∗ y = 3 ( x − 2 3 ) ( y − 2 3 ) + 2 3 x * y = 3\left(x - \frac{2}{3}\right)\left(y - \frac{2}{3}\right) + \frac{2}{3} x ∗ y = 3 ( x − 3 2 ) ( y − 3 2 ) + 3 2
Aplicând asociativitatea legii, compunerea x ∗ x ∗ x x * x * x x ∗ x ∗ x devine:
x ∗ x = 3 ( x − 2 3 ) 2 + 2 3 x * x = 3\left(x - \frac{2}{3}\right)^2 + \frac{2}{3} x ∗ x = 3 ( x − 3 2 ) 2 + 3 2
( x ∗ x ) ∗ x = 3 [ ( x ∗ x ) − 2 3 ] ( x − 2 3 ) + 2 3 = 3 ⋅ 3 ( x − 2 3 ) 2 ⋅ ( x − 2 3 ) + 2 3 = 9 ( x − 2 3 ) 3 + 2 3 (x * x) * x = 3\left[\left(x * x\right) - \frac{2}{3}\right]\left(x - \frac{2}{3}\right) + \frac{2}{3} = 3 \cdot 3\left(x - \frac{2}{3}\right)^2 \cdot \left(x - \frac{2}{3}\right) + \frac{2}{3} = 9\left(x - \frac{2}{3}\right)^3 + \frac{2}{3} ( x ∗ x ) ∗ x = 3 [ ( x ∗ x ) − 3 2 ] ( x − 3 2 ) + 3 2 = 3 ⋅ 3 ( x − 3 2 ) 2 ⋅ ( x − 3 2 ) + 3 2 = 9 ( x − 3 2 ) 3 + 3 2
Ecuația ( x ∗ x ) ∗ x = 1 (x * x) * x = 1 ( x ∗ x ) ∗ x = 1 devine:
9 ( x − 2 3 ) 3 + 2 3 = 1 ⟺ 9 ( x − 2 3 ) 3 = 1 3 ⟺ ( x − 2 3 ) 3 = 1 27 9\left(x - \frac{2}{3}\right)^3 + \frac{2}{3} = 1 \iff 9\left(x - \frac{2}{3}\right)^3 = \frac{1}{3} \iff \left(x - \frac{2}{3}\right)^3 = \frac{1}{27} 9 ( x − 3 2 ) 3 + 3 2 = 1 ⟺ 9 ( x − 3 2 ) 3 = 3 1 ⟺ ( x − 3 2 ) 3 = 27 1
Extragem rădăcina cubică pe R \mathbb{R} R :
x − 2 3 = 1 3 ⟺ x = 3 3 = 1 x - \frac{2}{3} = \frac{1}{3} \iff x = \frac{3}{3} = 1 x − 3 2 = 3 1 ⟺ x = 3 3 = 1
(3 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = e x x 2 + 1 f(x) = \frac{e^x}{x^2 + 1} f ( x ) = x 2 + 1 e x .
a) Arătați că f ′ ( x ) = e x ( x − 1 ) 2 ( x 2 + 1 ) 2 f'(x) = \frac{e^x (x - 1)^2}{(x^2 + 1)^2} f ′ ( x ) = ( x 2 + 1 ) 2 e x ( x − 1 ) 2 , x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm formula de derivare a câtului ( u v ) ′ = u ′ v − u v ′ v 2 \left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2} ( v u ) ′ = v 2 u ′ v − u v ′ :
f ′ ( x ) = ( e x ) ′ ( x 2 + 1 ) − e x ( x 2 + 1 ) ′ ( x 2 + 1 ) 2 = e x ( x 2 + 1 ) − e x ⋅ 2 x ( x 2 + 1 ) 2 f'(x) = \frac{(e^x)'(x^2 + 1) - e^x(x^2 + 1)'}{(x^2 + 1)^2} = \frac{e^x(x^2 + 1) - e^x \cdot 2x}{(x^2 + 1)^2} f ′ ( x ) = ( x 2 + 1 ) 2 ( e x ) ′ ( x 2 + 1 ) − e x ( x 2 + 1 ) ′ = ( x 2 + 1 ) 2 e x ( x 2 + 1 ) − e x ⋅ 2 x
(3 puncte)
Dăm factor comun pe e x e^x e x la numărător și restrângem pătratul:
f ′ ( x ) = e x ( x 2 − 2 x + 1 ) ( x 2 + 1 ) 2 = e x ( x − 1 ) 2 ( x 2 + 1 ) 2 , x ∈ R f'(x) = \frac{e^x(x^2 - 2x + 1)}{(x^2 + 1)^2} = \frac{e^x (x - 1)^2}{(x^2 + 1)^2}, \quad x \in \mathbb{R} f ′ ( x ) = ( x 2 + 1 ) 2 e x ( x 2 − 2 x + 1 ) = ( x 2 + 1 ) 2 e x ( x − 1 ) 2 , x ∈ R
(2 puncte)
b) Arătaţi că graficul funcției f f f nu admite asimptotă spre + ∞ +\infty + ∞ . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Verificăm existența unei asimptote orizontale spre + ∞ +\infty + ∞ :
lim x → + ∞ f ( x ) = lim x → + ∞ e x x 2 + 1 \lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{e^x}{x^2 + 1} x → + ∞ lim f ( x ) = x → + ∞ lim x 2 + 1 e x
Cazul de nedeterminare [ ∞ ∞ ] \left[\frac{\infty}{\infty}\right] [ ∞ ∞ ] ; aplicăm regula lui l’Hôpital:
lim x → + ∞ e x 2 x = [ ∞ ∞ ] , l’H lim x → + ∞ e x 2 = + ∞ \lim_{x \to +\infty} \frac{e^x}{2x} \overset{\left[\frac{\infty}{\infty}\right], \text{l'H}}{=} \lim_{x \to +\infty} \frac{e^x}{2} = +\infty x → + ∞ lim 2 x e x = [ ∞ ∞ ] , l’H x → + ∞ lim 2 e x = + ∞
Limita fiind + ∞ +\infty + ∞ , graficul nu admite asimptotă orizontală spre + ∞ +\infty + ∞ .
Verificăm existența unei asimptote oblice y = m x + n y = mx + n y = m x + n spre + ∞ +\infty + ∞ :
m = lim x → + ∞ f ( x ) x = lim x → + ∞ e x x ( x 2 + 1 ) = lim x → + ∞ e x x 3 + x m = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{e^x}{x(x^2 + 1)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{e^x}{x^3 + x} m = x → + ∞ lim x f ( x ) = x → + ∞ lim x ( x 2 + 1 ) e x = x → + ∞ lim x 3 + x e x
Aplicăm succesiv regula lui l’Hôpital pentru cazul [ ∞ ∞ ] \left[\frac{\infty}{\infty}\right] [ ∞ ∞ ] :
m = lim x → + ∞ e x 3 x 2 + 1 = l’H lim x → + ∞ e x 6 x = l’H lim x → + ∞ e x 6 = + ∞ m = \lim_{x \to +\infty} \frac{e^x}{3x^2 + 1} \overset{\text{l'H}}{=} \lim_{x \to +\infty} \frac{e^x}{6x} \overset{\text{l'H}}{=} \lim_{x \to +\infty} \frac{e^x}{6} = +\infty m = x → + ∞ lim 3 x 2 + 1 e x = l’H x → + ∞ lim 6 x e x = l’H x → + ∞ lim 6 e x = + ∞
(3 puncte)
Deoarece m = + ∞ ∉ R m = +\infty \notin \mathbb{R} m = + ∞ ∈ / R , graficul funcției f f f nu admite nici asimptotă oblică spre + ∞ +\infty + ∞ .
În concluzie, graficul funcției f f f nu admite asimptotă spre + ∞ +\infty + ∞ .
(2 puncte)
c) Demonstrați că f ( 5 3 ) < f ( 5 ) f\left(\sqrt[3]{5}\right) < f\left(\sqrt{5}\right) f ( 3 5 ) < f ( 5 ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Analizăm semnul derivatei f ′ ( x ) = e x ( x − 1 ) 2 ( x 2 + 1 ) 2 f'(x) = \frac{e^x (x - 1)^2}{(x^2 + 1)^2} f ′ ( x ) = ( x 2 + 1 ) 2 e x ( x − 1 ) 2 :
e x > 0 e^x > 0 e x > 0 și ( x 2 + 1 ) 2 > 0 (x^2 + 1)^2 > 0 ( x 2 + 1 ) 2 > 0 pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R .
( x − 1 ) 2 ≥ 0 (x - 1)^2 \ge 0 ( x − 1 ) 2 ≥ 0 , cu ( x − 1 ) 2 = 0 ⟺ x = 1 (x - 1)^2 = 0 \iff x = 1 ( x − 1 ) 2 = 0 ⟺ x = 1 .
Rezultă f ′ ( x ) > 0 f'(x) > 0 f ′ ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( − ∞ , 1 ) x \in (-\infty, 1) x ∈ ( − ∞ , 1 ) și f ′ ( x ) > 0 f'(x) > 0 f ′ ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( 1 , + ∞ ) x \in (1, +\infty) x ∈ ( 1 , + ∞ ) .
Cum f f f este continuă pe R \mathbb{R} R (și în particular în x = 1 x = 1 x = 1 ), deducem că f f f este strict crescătoare pe R \mathbb{R} R .
(3 puncte)
Comparăm argumentele 5 3 \sqrt[3]{5} 3 5 și 5 \sqrt{5} 5 :
5 3 = 5 1 / 3 , 5 = 5 1 / 2 \sqrt[3]{5} = 5^{1/3}, \quad \sqrt{5} = 5^{1/2} 3 5 = 5 1/3 , 5 = 5 1/2
Deoarece baza este 5 > 1 5 > 1 5 > 1 și exponenții satisfac 1 3 < 1 2 \frac{1}{3} < \frac{1}{2} 3 1 < 2 1 , avem:
5 3 < 5 \sqrt[3]{5} < \sqrt{5} 3 5 < 5
Întrucât funcția f f f este strict crescătoare pe R \mathbb{R} R , rezultă direct:
f ( 5 3 ) < f ( 5 ) f\left(\sqrt[3]{5}\right) < f\left(\sqrt{5}\right) f ( 3 5 ) < f ( 5 )
(2 puncte)
2. Se consideră funcția f : [ 0 , + ∞ ) → R f: [0, +\infty) \to \mathbb{R} f : [ 0 , + ∞ ) → R , f ( x ) = x f(x) = \sqrt{x} f ( x ) = x .
a) Arătați că ∫ 1 4 f 4 ( x ) d x = 21 \int_1^4 f^4(x) \, dx = 21 ∫ 1 4 f 4 ( x ) d x = 21 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm expresia funcției de integrat:
f 4 ( x ) = ( f ( x ) ) 4 = ( x ) 4 = ( x 1 / 2 ) 4 = x 2 , ∀ x ∈ [ 1 , 4 ] f^4(x) = (f(x))^4 = (\sqrt{x})^4 = (x^{1/2})^4 = x^2, \quad \forall x \in [1, 4] f 4 ( x ) = ( f ( x ) ) 4 = ( x ) 4 = ( x 1/2 ) 4 = x 2 , ∀ x ∈ [ 1 , 4 ]
∫ 1 4 f 4 ( x ) d x = ∫ 1 4 x 2 d x \int_1^4 f^4(x) \, dx = \int_1^4 x^2 \, dx ∫ 1 4 f 4 ( x ) d x = ∫ 1 4 x 2 d x
(3 puncte)
Calculăm integrala definită:
∫ 1 4 x 2 d x = x 3 3 ∣ 1 4 = 4 3 − 1 3 3 = 64 − 1 3 = 63 3 = 21 \int_1^4 x^2 \, dx = \left. \frac{x^3}{3} \right|_1^4 = \frac{4^3 - 1^3}{3} = \frac{64 - 1}{3} = \frac{63}{3} = 21 ∫ 1 4 x 2 d x = 3 x 3 1 4 = 3 4 3 − 1 3 = 3 64 − 1 = 3 63 = 21
(2 puncte)
b) Calculați ∫ 0 1 f ( e x ) d x \int_0^1 f(e^x) \, dx ∫ 0 1 f ( e x ) d x . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Exprimăm funcția compusă f ( e x ) f(e^x) f ( e x ) :
f ( e x ) = e x = ( e x ) 1 / 2 = e x / 2 f(e^x) = \sqrt{e^x} = (e^x)^{1/2} = e^{x/2} f ( e x ) = e x = ( e x ) 1/2 = e x /2
∫ 0 1 f ( e x ) d x = ∫ 0 1 e x / 2 d x \int_0^1 f(e^x) \, dx = \int_0^1 e^{x/2} \, dx ∫ 0 1 f ( e x ) d x = ∫ 0 1 e x /2 d x
Folosim primitiva ∫ e k x d x = 1 k e k x \int e^{kx} \, dx = \frac{1}{k}e^{kx} ∫ e k x d x = k 1 e k x :
∫ 0 1 e x / 2 d x = 2 e x / 2 ∣ 0 1 \int_0^1 e^{x/2} \, dx = \left. 2e^{x/2} \right|_0^1 ∫ 0 1 e x /2 d x = 2 e x /2 0 1
(3 puncte)
Înlocuim limitele de integrare:
2 e x / 2 ∣ 0 1 = 2 e 1 / 2 − 2 e 0 = 2 e − 2 = 2 ( e − 1 ) \left. 2e^{x/2} \right|_0^1 = 2e^{1/2} - 2e^0 = 2\sqrt{e} - 2 = 2(\sqrt{e} - 1) 2 e x /2 0 1 = 2 e 1/2 − 2 e 0 = 2 e − 2 = 2 ( e − 1 )
(2 puncte)
c) Arătați că ∫ 1 4 e f ( x ) d x = 2 e 2 \int_1^4 e^{f(x)} \, dx = 2e^2 ∫ 1 4 e f ( x ) d x = 2 e 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Integrala de calculat este:
I = ∫ 1 4 e x d x I = \int_1^4 e^{\sqrt{x}} \, dx I = ∫ 1 4 e x d x
Folosim metoda schimbării de variabilă: fie t = x ⟺ x = t 2 t = \sqrt{x} \iff x = t^2 t = x ⟺ x = t 2 .
Diferențiind, obținem d x = 2 t d t dx = 2t \, dt d x = 2 t d t .
Schimbăm limitele de integrare:
Pentru x = 1 ⟹ t = 1 = 1 x = 1 \implies t = \sqrt{1} = 1 x = 1 ⟹ t = 1 = 1 ;
Pentru x = 4 ⟹ t = 4 = 2 x = 4 \implies t = \sqrt{4} = 2 x = 4 ⟹ t = 4 = 2 .
Integrala devine:
I = ∫ 1 2 e t ⋅ 2 t d t = 2 ∫ 1 2 t e t d t I = \int_1^2 e^t \cdot 2t \, dt = 2 \int_1^2 t e^t \, dt I = ∫ 1 2 e t ⋅ 2 t d t = 2 ∫ 1 2 t e t d t
(3 puncte)
Aplicăm formula de integrare prin părți, cu u ( t ) = t ⟹ u ′ ( t ) = 1 u(t) = t \implies u'(t) = 1 u ( t ) = t ⟹ u ′ ( t ) = 1 și v ′ ( t ) = e t ⟹ v ( t ) = e t v'(t) = e^t \implies v(t) = e^t v ′ ( t ) = e t ⟹ v ( t ) = e t :
∫ 1 2 t e t d t = t e t ∣ 1 2 − ∫ 1 2 e t d t = ( t − 1 ) e t ∣ 1 2 \int_1^2 t e^t \, dt = \left. t e^t \right|_1^2 - \int_1^2 e^t \, dt = \left. (t - 1)e^t \right|_1^2 ∫ 1 2 t e t d t = t e t 1 2 − ∫ 1 2 e t d t = ( t − 1 ) e t 1 2
Evaluăm între limitele 1 1 1 și 2 2 2 :
I = 2 ( t − 1 ) e t ∣ 1 2 = 2 ( 2 − 1 ) e 2 − 2 ( 1 − 1 ) e 1 = 2 e 2 − 0 = 2 e 2 I = \left. 2(t - 1)e^t \right|_1^2 = 2(2 - 1)e^2 - 2(1 - 1)e^1 = 2e^2 - 0 = 2e^2 I = 2 ( t − 1 ) e t 1 2 = 2 ( 2 − 1 ) e 2 − 2 ( 1 − 1 ) e 1 = 2 e 2 − 0 = 2 e 2
(2 puncte)