BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2021Test Antrenament 11

BAC Științele Naturii (M2) 2021 — Test de Antrenament 11

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinaţi al patrulea termen al progresiei geometrice (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1}, știind că b2=6b_2 = 6 și b3=3b_3 = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o progresie geometrică (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1}, raportul oricăror doi termeni consecutivi este egal cu rația qq:
q=b3b2=36=12q = \frac{b_3}{b_2} = \frac{3}{6} = \frac{1}{2}

(3 puncte)

  • Termenul al patrulea b4b_4 se obține înmulțind termenul b3b_3 cu rația qq:
b4=b3⋅q=3⋅12=32b_4 = b_3 \cdot q = 3 \cdot \frac{1}{2} = \frac{3}{2}

(2 puncte)

Metodă alternativă: Folosim proprietatea conform căreia orice termen (cu excepția primului) este media geometrică a vecinilor săi: b32=b2⋅b4b_3^2 = b_2 \cdot b_4. Înlocuind valorile cunoscute: 32=6⋅b4  ⟺  9=6b4  ⟺  b4=96=323^2 = 6 \cdot b_4 \iff 9 = 6b_4 \iff b_4 = \frac{9}{6} = \frac{3}{2}.


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+3x−4f(x) = x^2 + 3x - 4. Determinați numerele reale aa, pentru care f(−a)+f(a)=0f(-a) + f(a) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcției în punctele −a-a și aa:
f(−a)=(−a)2+3(−a)−4=a2−3a−4f(-a) = (-a)^2 + 3(-a) - 4 = a^2 - 3a - 4 f(a)=a2+3a−4f(a) = a^2 + 3a - 4
  • Înlocuim în ecuația dată:
f(−a)+f(a)=(a2−3a−4)+(a2+3a−4)=2a2−8f(-a) + f(a) = (a^2 - 3a - 4) + (a^2 + 3a - 4) = 2a^2 - 8 2a2−8=0  ⟺  2a2=8  ⟺  a2=42a^2 - 8 = 0 \iff 2a^2 = 8 \iff a^2 = 4

(3 puncte)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
a=−2saua=2a = -2 \quad \text{sau} \quad a = 2

Numerele reale căutate sunt a∈{−2,2}a \in \{-2, 2\}.

(2 puncte)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuația 2x+1=16⋅4−x2^{x+1} = 16 \cdot 4^{-x}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem toți termenii ecuației ca puteri cu aceeași bază 22:
16=24și4−x=(22)−x=2−2x16 = 2^4 \quad \text{și} \quad 4^{-x} = (2^2)^{-x} = 2^{-2x}
  • Membrul drept al ecuației devine:
16⋅4−x=24⋅2−2x=24−2x16 \cdot 4^{-x} = 2^4 \cdot 2^{-2x} = 2^{4 - 2x}
  • Ecuația se rescrie:
2x+1=24−2x2^{x+1} = 2^{4 - 2x}

(3 puncte)

  • Deoarece funcția exponențială t↦2tt \mapsto 2^t este strict injectivă, egalăm exponenții:
x+1=4−2x  ⟺  x+2x=4−1  ⟺  3x=3  ⟺  x=1x + 1 = 4 - 2x \iff x + 2x = 4 - 1 \iff 3x = 3 \iff x = 1

(2 puncte)


4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă cifra unităţilor egală cu dublul cifrei zecilor. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele naturale de două cifre sunt în număr de 99−10+1=9099 - 10 + 1 = 90, deci avem 9090 de cazuri posibile:
Nposibile=90N_{\text{posibile}} = 90

(2 puncte)

  • Fie numărul de două cifre scris în baza 10: n=ab‾n = \overline{ab}, cu a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\} și b∈{0,1,…,9}b \in \{0, 1, \dots, 9\}.
  • Condiția ca cifra unităților să fie dublul cifrei zecilor este b=2ab = 2a:
    • Pentru a=1  ⟹  b=2a = 1 \implies b = 2, obținem numărul 1212;
    • Pentru a=2  ⟹  b=4a = 2 \implies b = 4, obținem numărul 2424;
    • Pentru a=3  ⟹  b=6a = 3 \implies b = 6, obținem numărul 3636;
    • Pentru a=4  ⟹  b=8a = 4 \implies b = 8, obținem numărul 4848;
    • Pentru a≥5  ⟹  b=2a≥10a \ge 5 \implies b = 2a \ge 10, care nu este cifră.
  • Numărul cazurilor favorabile este 44: {12,24,36,48}\{12, 24, 36, 48\}.

(2 puncte)

  • Calculăm probabilitatea:
p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=490=245p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{4}{90} = \frac{2}{45}

(1 punct)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,5)A(2, 5), B(4,−3)B(4, -3) și C(a,a+3)C(a, a + 3), unde aa este un număr real. Determinați numărul real aa pentru care dreapta OCOC trece prin mijlocul segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie MM mijlocul segmentului ABAB. Coordonatele punctului MM sunt:
xM=xA+xB2=2+42=3,yM=yA+yB2=5+(−3)2=22=1x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{2 + 4}{2} = 3, \quad y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{5 + (-3)}{2} = \frac{2}{2} = 1

Deci M(3,1)M(3, 1).

(2 puncte)

  • Dreapta OCOC trece prin MM dacă și numai dacă punctele O(0,0)O(0, 0), M(3,1)M(3, 1) și C(a,a+3)C(a, a + 3) sunt coliniare.
  • Ecuația dreptei OMOM care trece prin origine este:
y−0=yM−yOxM−xO(x−0)  ⟺  y=13x  ⟺  x−3y=0y - 0 = \frac{y_M - y_O}{x_M - x_O}(x - 0) \iff y = \frac{1}{3}x \iff x - 3y = 0
  • Punctul C(a,a+3)C(a, a + 3) aparține dreptei OMOM, prin urmare coordonatele sale verifică ecuația dreptei:
a−3(a+3)=0  ⟺  a−3a−9=0  ⟺  −2a=9  ⟺  a=−92a - 3(a + 3) = 0 \iff a - 3a - 9 = 0 \iff -2a = 9 \iff a = -\frac{9}{2}

(3 puncte)


6. Arătați că sin⁡2(x+π2)−cos⁡2(x+π2)=cos⁡2x\sin^2\left(x + \frac{\pi}{2}\right) - \cos^2\left(x + \frac{\pi}{2}\right) = \cos 2x, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formulele trigonometrice de reducere la primul cadran:
sin⁡(x+π2)=cos⁡x\sin\left(x + \frac{\pi}{2}\right) = \cos x cos⁡(x+π2)=−sin⁡x\cos\left(x + \frac{\pi}{2}\right) = -\sin x

(2 puncte)

  • Ridicăm la pătrat cele două relații:
sin⁡2(x+π2)=cos⁡2x\sin^2\left(x + \frac{\pi}{2}\right) = \cos^2 x cos⁡2(x+π2)=(−sin⁡x)2=sin⁡2x\cos^2\left(x + \frac{\pi}{2}\right) = (-\sin x)^2 = \sin^2 x
  • Înlocuim în membrul stâng și folosim formula cosinusului unghiului dublu:
sin⁡2(x+π2)−cos⁡2(x+π2)=cos⁡2x−sin⁡2x=cos⁡2x\sin^2\left(x + \frac{\pi}{2}\right) - \cos^2\left(x + \frac{\pi}{2}\right) = \cos^2 x - \sin^2 x = \cos 2x

egalitate adevărată pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(3 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(1122)A = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 2 & 2 \end{pmatrix} şi B(a,b)=(1ab1)B(a, b) = \begin{pmatrix} 1 & a \\ b & 1 \end{pmatrix}, unde aa şi bb sunt numere reale.

a) Arătați că det⁡(B(1,2))=−1\det(B(1, 2)) = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a=1a = 1 și b=2b = 2, matricea B(1,2)B(1, 2) este:
B(1,2)=(1121)B(1, 2) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}

(2 puncte)

  • Calculăm determinantul de ordinul 2:
det⁡(B(1,2))=∣1121∣=1⋅1−1⋅2=1−2=−1\det(B(1, 2)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ 2 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 - 1 \cdot 2 = 1 - 2 = -1

(3 puncte)


b) Arătați că det⁡(A⋅B(a,b))=0\det(A \cdot B(a, b)) = 0, pentru orice numere reale aa şi bb. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul matricelor AA și B(a,b)B(a, b):
A⋅B(a,b)=(1122)(1ab1)=(1⋅1+1⋅b1⋅a+1⋅12⋅1+2⋅b2⋅a+2⋅1)=(b+1a+12(b+1)2(a+1))A \cdot B(a, b) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 2 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & a \\ b & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 1 \cdot b & 1 \cdot a + 1 \cdot 1 \\ 2 \cdot 1 + 2 \cdot b & 2 \cdot a + 2 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} b + 1 & a + 1 \\ 2(b + 1) & 2(a + 1) \end{pmatrix}

(3 puncte)

  • Calculăm determinantul matricei produs:
det⁡(A⋅B(a,b))=(b+1)⋅2(a+1)−(a+1)⋅2(b+1)=2(a+1)(b+1)−2(a+1)(b+1)=0\det(A \cdot B(a, b)) = (b + 1) \cdot 2(a + 1) - (a + 1) \cdot 2(b + 1) = 2(a + 1)(b + 1) - 2(a + 1)(b + 1) = 0

pentru orice numere reale aa și bb.

(2 puncte)

Metodă alternativă (Proprietatea determinantului produsului): Folosim identitatea det⁡(X⋅Y)=det⁡(X)⋅det⁡(Y)\det(X \cdot Y) = \det(X) \cdot \det(Y). Calculăm det⁡(A)=1⋅2−1⋅2=0\det(A) = 1 \cdot 2 - 1 \cdot 2 = 0. Rezultă direct:

det⁡(A⋅B(a,b))=det⁡(A)⋅det⁡(B(a,b))=0⋅(1−ab)=0\det(A \cdot B(a, b)) = \det(A) \cdot \det(B(a, b)) = 0 \cdot (1 - ab) = 0

c) Determinați numerele reale aa şi bb pentru care A⋅B(a,b)=B(a,b)⋅AA \cdot B(a, b) = B(a, b) \cdot A. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Am calculat la subpunctul precedent produsul A⋅B(a,b)A \cdot B(a, b):
A⋅B(a,b)=(b+1a+12b+22a+2)A \cdot B(a, b) = \begin{pmatrix} b + 1 & a + 1 \\ 2b + 2 & 2a + 2 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul B(a,b)⋅AB(a, b) \cdot A:
B(a,b)⋅A=(1ab1)(1122)=(1⋅1+a⋅21⋅1+a⋅2b⋅1+1⋅2b⋅1+1⋅2)=(2a+12a+1b+2b+2)B(a, b) \cdot A = \begin{pmatrix} 1 & a \\ b & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 2 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + a \cdot 2 & 1 \cdot 1 + a \cdot 2 \\ b \cdot 1 + 1 \cdot 2 & b \cdot 1 + 1 \cdot 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2a + 1 & 2a + 1 \\ b + 2 & b + 2 \end{pmatrix}

(2 puncte)

  • Egalăm cele două matrice:
(b+1a+12b+22a+2)=(2a+12a+1b+2b+2)\begin{pmatrix} b + 1 & a + 1 \\ 2b + 2 & 2a + 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2a + 1 & 2a + 1 \\ b + 2 & b + 2 \end{pmatrix}
  • Din egalitatea elementelor corespunzătoare obținem sistemul:
{b+1=2a+1  ⟹  b=2aa+1=2a+1  ⟹  a=02b+2=b+2  ⟹  b=02a+2=b+2\begin{cases} b + 1 = 2a + 1 \implies b = 2a \\ a + 1 = 2a + 1 \implies a = 0 \\ 2b + 2 = b + 2 \implies b = 0 \\ 2a + 2 = b + 2 \end{cases}
  • Din a=0a = 0 și b=2ab = 2a rezultă imediat a=0a = 0 și b=0b = 0, valori care verifică toate cele patru ecuații.

(3 puncte)


2. Pe mulțimea M=[1,+∞)M = [1, +\infty) se definește legea de compoziție x∘y=∣x−y∣+1x \circ y = |x - y| + 1.

a) Arătați că 3∘5=33 \circ 5 = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm definiția legii de compoziție pentru x=3x = 3 și y=5y = 5:
3∘5=∣3−5∣+1=∣−2∣+13 \circ 5 = |3 - 5| + 1 = |-2| + 1

(3 puncte)

  • Modulul unui număr negativ este opusul său (∣−2∣=2|-2| = 2):
3∘5=2+1=33 \circ 5 = 2 + 1 = 3

(2 puncte)


b) Calculați a−ba - b, știind că a=(2∘3)∘4a = (2 \circ 3) \circ 4 şi b=2∘(3∘4)b = 2 \circ (3 \circ 4). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm numărul aa:
2∘3=∣2−3∣+1=∣−1∣+1=1+1=22 \circ 3 = |2 - 3| + 1 = |-1| + 1 = 1 + 1 = 2 a=(2∘3)∘4=2∘4=∣2−4∣+1=∣−2∣+1=2+1=3a = (2 \circ 3) \circ 4 = 2 \circ 4 = |2 - 4| + 1 = |-2| + 1 = 2 + 1 = 3

(2 puncte)

  • Calculăm numărul bb:
3∘4=∣3−4∣+1=∣−1∣+1=1+1=23 \circ 4 = |3 - 4| + 1 = |-1| + 1 = 1 + 1 = 2 b=2∘(3∘4)=2∘2=∣2−2∣+1=0+1=1b = 2 \circ (3 \circ 4) = 2 \circ 2 = |2 - 2| + 1 = 0 + 1 = 1
  • Calculăm diferența a−ba - b:
a−b=3−1=2a - b = 3 - 1 = 2

(3 puncte)


c) Arătați că există o infinitate de perechi (m,n)(m, n) de numere naturale nenule pentru care m∘n=mm \circ n = m. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Relația din enunț este m∘n=m  ⟺  ∣m−n∣+1=mm \circ n = m \iff |m - n| + 1 = m.
  • Alegem n=1n = 1. Deoarece mm este număr natural nenul (m∈N∗m \in \mathbb{N}^*), avem m≥1m \ge 1, deci m−1≥0m - 1 \ge 0.
  • Pentru orice m∈N∗m \in \mathbb{N}^* și n=1n = 1:
m∘1=∣m−1∣+1=(m−1)+1=mm \circ 1 = |m - 1| + 1 = (m - 1) + 1 = m

(3 puncte)

  • Deoarece mulțimea numerelor naturale nenule N∗\mathbb{N}^* este infinită, familia de perechi:
(m,1),cu m∈{1,2,3,… }(m, 1), \quad \text{cu } m \in \{1, 2, 3, \dots\}

conține o infinitate de soluții distincte care verifică relația m∘n=mm \circ n = m.

(2 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(1,+∞)→Rf: (1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=ln⁡x−1x+1f(x) = \ln\frac{x - 1}{x + 1}.

a) Arătați că f′(x)=2x2−1f'(x) = \frac{2}{x^2 - 1}, x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), rescriem funcția folosind proprietatea logaritmului câtului:
f(x)=ln⁡(x−1)−ln⁡(x+1)f(x) = \ln(x - 1) - \ln(x + 1)

(3 puncte)

  • Derivăm termen cu termen:
f′(x)=(ln⁡(x−1))′−(ln⁡(x+1))′=1x−1−1x+1f'(x) = (\ln(x - 1))' - (\ln(x + 1))' = \frac{1}{x - 1} - \frac{1}{x + 1}
  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=(x+1)−(x−1)(x−1)(x+1)=x+1−x+1x2−1=2x2−1f'(x) = \frac{(x + 1) - (x - 1)}{(x - 1)(x + 1)} = \frac{x + 1 - x + 1}{x^2 - 1} = \frac{2}{x^2 - 1}

pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty).

(2 puncte)


b) Calculați lim⁡x→+∞f(x)\lim_{x \to +\infty} f(x). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm mai întâi limita argumentului logaritmului când x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞x−1x+1=lim⁡x→+∞x(1−1x)x(1+1x)=lim⁡x→+∞1−1x1+1x=1−01+0=1\lim_{x \to +\infty} \frac{x - 1}{x + 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x\left(1 - \frac{1}{x}\right)}{x\left(1 + \frac{1}{x}\right)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1 - \frac{1}{x}}{1 + \frac{1}{x}} = \frac{1 - 0}{1 + 0} = 1

(3 puncte)

  • Deoarece funcția logaritm natural este continuă pe domeniul de definiție (0,+∞)(0, +\infty), putem introduce limita sub logaritm:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞ln⁡(x−1x+1)=ln⁡(lim⁡x→+∞x−1x+1)=ln⁡1=0\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \ln\left(\frac{x - 1}{x + 1}\right) = \ln\left(\lim_{x \to +\infty} \frac{x - 1}{x + 1}\right) = \ln 1 = 0

(2 puncte)


c) Demonstrați că funcția ff nu este surjectivă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), avem x>1  ⟹  x2>1  ⟹  x2−1>0x > 1 \implies x^2 > 1 \implies x^2 - 1 > 0.
  • Prin urmare, derivata este strict pozitivă:
f′(x)=2x2−1>0,∀x∈(1,+∞)f'(x) = \frac{2}{x^2 - 1} > 0, \quad \forall x \in (1, +\infty)

ceea ce arată că funcția ff este strict crescătoare pe intervalul (1,+∞)(1, +\infty).

(2 puncte)

  • Deoarece ff este strict crescătoare pe (1,+∞)(1, +\infty) și lim⁡x→+∞f(x)=0\lim_{x \to +\infty} f(x) = 0, valorile funcției sunt strict negative:
f(x)<lim⁡t→+∞f(t)=0,∀x∈(1,+∞)f(x) < \lim_{t \to +\infty} f(t) = 0, \quad \forall x \in (1, +\infty)
  • Rezultă că imaginea funcției este Im⁡f=(−∞,0)⊊R\operatorname{Im} f = (-\infty, 0) \subsetneq \mathbb{R}.
  • Întrucât există numere reale pozitive (de exemplu y=1∈Ry = 1 \in \mathbb{R}) pentru care ecuația f(x)=1f(x) = 1 nu are nicio soluție în domeniul (1,+∞)(1, +\infty), deducem că funcția ff nu este surjectivă.

(3 puncte)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+1f(x) = x + 1.

a) Arătați că ∫012f(x) dx=3\int_0^1 2f(x) \, dx = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresia funcției f(x)=x+1f(x) = x + 1 în integrală:
∫012f(x) dx=∫012(x+1) dx=∫01(2x+2) dx\int_0^1 2f(x) \, dx = \int_0^1 2(x + 1) \, dx = \int_0^1 (2x + 2) \, dx

(3 puncte)

  • Calculăm primitiva și aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫01(2x+2) dx=(x2+2x)∣01=(12+2⋅1)−(02+2⋅0)=1+2=3\int_0^1 (2x + 2) \, dx = \left( x^2 + 2x \right) \Big|_0^1 = (1^2 + 2 \cdot 1) - (0^2 + 2 \cdot 0) = 1 + 2 = 3

(2 puncte)


b) Calculați ∫01exf(x) dx\int_0^1 e^x f(x) \, dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):
∫01exf(x) dx=∫01(x+1)ex dx\int_0^1 e^x f(x) \, dx = \int_0^1 (x + 1)e^x \, dx
  • Aplicăm metoda integrării prin părți, alegând:
{u(x)=x+1  ⟹  u′(x)=1v′(x)=ex  ⟹  v(x)=ex\begin{cases} u(x) = x + 1 \implies u'(x) = 1 \\ v'(x) = e^x \implies v(x) = e^x \end{cases}

(3 puncte)

  • Obținem:
∫01(x+1)ex dx=(x+1)ex∣01−∫01ex dx\int_0^1 (x + 1)e^x \, dx = (x + 1)e^x \Big|_0^1 - \int_0^1 e^x \, dx =(2e1−1e0)−ex∣01=(2e−1)−(e−1)=2e−1−e+1=e= (2e^1 - 1e^0) - e^x \Big|_0^1 = (2e - 1) - (e - 1) = 2e - 1 - e + 1 = e

(2 puncte)


c) Demonstrați că ∫0ef(ex) dx≤∫0eef(x) dx\int_0^e f(e^x) \, dx \le \int_0^e e^{f(x)} \, dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm cele două funcții compuse:
f(ex)=ex+1f(e^x) = e^x + 1 ef(x)=ex+1=e⋅exe^{f(x)} = e^{x + 1} = e \cdot e^x
  • Calculăm diferența termenilor din integrant:
ef(x)−f(ex)=e⋅ex−(ex+1)=(e−1)ex−1e^{f(x)} - f(e^x) = e \cdot e^x - (e^x + 1) = (e - 1)e^x - 1

pentru orice x∈[0,e]x \in [0, e].

(2 puncte)

  • Deoarece x≥0x \ge 0, funcția exponențială este crescătoare și avem ex≥e0=1e^x \ge e^0 = 1.
  • Știind că e≈2,718>2e \approx 2{,}718 > 2, avem e−1>1e - 1 > 1.
  • Prin urmare, pentru orice x∈[0,e]x \in [0, e]:
(e−1)ex≥(e−1)⋅1=e−1>1  ⟹  (e−1)ex−1≥e−2>0(e - 1)e^x \ge (e - 1) \cdot 1 = e - 1 > 1 \implies (e - 1)e^x - 1 \ge e - 2 > 0
  • Deducem că:
f(ex)≤ef(x),∀x∈[0,e]f(e^x) \le e^{f(x)}, \quad \forall x \in [0, e]
  • Integrând ambele membre pe intervalul [0,e][0, e], inegalitatea se conservă:
∫0ef(ex) dx≤∫0eef(x) dx\int_0^e f(e^x) \, dx \le \int_0^e e^{f(x)} \, dx

(3 puncte)