BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2021Test Antrenament 10

BAC Științele Naturii (M2) 2021 — Test de Antrenament 10

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că, dacă z1=1−2iz_1 = 1 - 2i și z2=1+12iz_2 = 1 + \frac{1}{2}i, unde i2=−1i^2 = -1, atunci z1+z2=z1z2z_1 + z_2 = z_1 z_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm suma celor două numere complexe z1+z2z_1 + z_2:
z1+z2=(1−2i)+(1+12i)=(1+1)+(−2+12)i=2−32iz_1 + z_2 = (1 - 2i) + \left(1 + \frac{1}{2}i\right) = (1 + 1) + \left(-2 + \frac{1}{2}\right)i = 2 - \frac{3}{2}i

(2 puncte)

  • Calculăm produsul z1z2z_1 z_2, ținând cont că i2=−1i^2 = -1:
z1z2=(1−2i)(1+12i)=1+12i−2i−2⋅12i2z_1 z_2 = (1 - 2i)\left(1 + \frac{1}{2}i\right) = 1 + \frac{1}{2}i - 2i - 2 \cdot \frac{1}{2} i^2 z1z2=1−32i−(−1)=2−32iz_1 z_2 = 1 - \frac{3}{2}i - (-1) = 2 - \frac{3}{2}i
  • Deoarece ambele expresii conduc la aceeași valoare, deducem că:
z1+z2=z1z2=2−32iz_1 + z_2 = z_1 z_2 = 2 - \frac{3}{2}i

(3 puncte)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+mf(x) = 2x + m, unde mm este număr real. Determinați numărul real mm, astfel încât (f∘f)(x)=2f(x−1)(f \circ f)(x) = 2f(x - 1), pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm funcția compusă (f∘f)(x)=f(f(x))(f \circ f)(x) = f(f(x)):
(f∘f)(x)=2f(x)+m=2(2x+m)+m=4x+2m+m=4x+3m(f \circ f)(x) = 2f(x) + m = 2(2x + m) + m = 4x + 2m + m = 4x + 3m
  • Exprimăm membrul drept 2f(x−1)2f(x - 1):
2f(x−1)=2(2(x−1)+m)=2(2x−2+m)=4x−4+2m2f(x - 1) = 2\left(2(x - 1) + m\right) = 2(2x - 2 + m) = 4x - 4 + 2m

(3 puncte)

  • Egalitatea (f∘f)(x)=2f(x−1)(f \circ f)(x) = 2f(x - 1) are loc pentru orice număr real xx:
4x+3m=4x−4+2m  ⟺  3m=2m−4  ⟺  m=−44x + 3m = 4x - 4 + 2m \iff 3m = 2m - 4 \iff m = -4

(2 puncte)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 5x+1⋅2x=50⋅7x−15^{x+1} \cdot 2^x = 50 \cdot 7^{x-1}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rescriem ecuația grupând puterile:
5⋅5x⋅2x=50⋅7x7  ⟺  5⋅(5⋅2)x=507⋅7x  ⟺  5⋅10x=507⋅7x5 \cdot 5^x \cdot 2^x = 50 \cdot \frac{7^x}{7} \iff 5 \cdot (5 \cdot 2)^x = \frac{50}{7} \cdot 7^x \iff 5 \cdot 10^x = \frac{50}{7} \cdot 7^x
  • Împărțim prin 55:
10x=107⋅7x  ⟺  10x10=7x7  ⟺  10x−1=7x−110^x = \frac{10}{7} \cdot 7^x \iff \frac{10^x}{10} = \frac{7^x}{7} \iff 10^{x-1} = 7^{x-1}

(3 puncte)

  • Împărțind prin 7x−1>07^{x-1} > 0, obținem:
(107)x−1=1  ⟺  (107)x−1=(107)0\left(\frac{10}{7}\right)^{x-1} = 1 \iff \left(\frac{10}{7}\right)^{x-1} = \left(\frac{10}{7}\right)^0
  • Deoarece baza 107≠1\frac{10}{7} \neq 1, rezultă:
x−1=0  ⟺  x=1x - 1 = 0 \iff x = 1

(2 puncte)


4. Determinați numărul funcțiilor f:{0,2,4}→{3,5,7,9}f: \{0, 2, 4\} \to \{3, 5, 7, 9\} cu proprietatea f(2)≤8f(2) \le 8. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Analizăm valorile posibile din codomeniul {3,5,7,9}\{3, 5, 7, 9\}:
    • Pentru f(2)f(2), condiția f(2)≤8f(2) \le 8 este îndeplinită dacă f(2)∈{3,5,7}f(2) \in \{3, 5, 7\}, deci f(2)f(2) poate fi aleasă în 33 moduri distincte.
    • Pentru f(0)f(0) nu există restricții, deci valoarea poate fi aleasă în 44 moduri (oricare element din⁡{3,5,7,9}\operatorname{din} \{3, 5, 7, 9\}).
    • Pentru f(4)f(4) nu există restricții, deci valoarea poate fi aleasă în 44 moduri.

(3 puncte)

  • Conform regulii produsului, numărul total de funcții este:
N=4⋅3⋅4=48N = 4 \cdot 3 \cdot 4 = 48

(2 puncte)


5. În reperul cartezian xOyxOy, se consideră punctele A(−2,4)A(-2, 4), B(2,0)B(2, 0) și CC astfel încât AC=BCAC = BC. Determinați ecuația dreptei dd, care trece prin punctul CC și este perpendiculară pe dreapta ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece AC=BCAC = BC, punctul CC se află pe mediatoarea segmentului ABAB.
  • Dreapta dd trece prin CC și este perpendiculară pe ABAB, prin urmare dreapta dd este chiar mediatoarea segmentului ABAB.
  • Panta dreptei ABAB este:
mAB=yB−yAxB−xA=0−42−(−2)=−44=−1m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{0 - 4}{2 - (-2)} = \frac{-4}{4} = -1
  • Din condiția de perpendicularitate md⋅mAB=−1m_d \cdot m_{AB} = -1, deducem:
md⋅(−1)=−1  ⟺  md=1m_d \cdot (-1) = -1 \iff m_d = 1

(2 puncte)

  • Mediatoarea trece prin mijlocul MM al segmentului ABAB:
xM=xA+xB2=−2+22=0,yM=yA+yB2=4+02=2  ⟹  M(0,2)x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{-2 + 2}{2} = 0, \quad y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{4 + 0}{2} = 2 \implies M(0, 2)
  • Scriem ecuația dreptei dd:
y−yM=md(x−xM)  ⟺  y−2=1⋅(x−0)  ⟺  y=x+2y - y_M = m_d(x - x_M) \iff y - 2 = 1 \cdot (x - 0) \iff y = x + 2

(3 puncte)


6. Determinați x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) pentru care sin⁡2xcos⁡(x+π3)=cos⁡2xsin⁡(x+π3)+1\sin 2x \cos\left(x + \frac{\pi}{3}\right) = \cos 2x \sin\left(x + \frac{\pi}{3}\right) + 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Trecem toți termenii trigonometrice în membrul stâng:
sin⁡2xcos⁡(x+π3)−cos⁡2xsin⁡(x+π3)=1\sin 2x \cos\left(x + \frac{\pi}{3}\right) - \cos 2x \sin\left(x + \frac{\pi}{3}\right) = 1
  • Aplicăm formula trigonometrică pentru sinusul diferenței, sin⁡(a−b)=sin⁡acos⁡b−cos⁡asin⁡b\sin(a - b) = \sin a \cos b - \cos a \sin b, unde a=2xa = 2x și b=x+π3b = x + \frac{\pi}{3}:
sin⁡(2x−(x+π3))=1  ⟺  sin⁡(x−π3)=1\sin\left(2x - \left(x + \frac{\pi}{3}\right)\right) = 1 \iff \sin\left(x - \frac{\pi}{3}\right) = 1

(2 puncte)

  • Deoarece x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), intervalul pentru argument este:
x−π3∈(−π3,π6)x - \frac{\pi}{3} \in \left(-\frac{\pi}{3}, \frac{\pi}{6}\right)
  • În acest interval, valoarea maximă a sinusului este sin⁡π6=12<1\sin\frac{\pi}{6} = \frac{1}{2} < 1, așadar ecuația din enunțul oficial are argumentul grupat cu semnul corespunzător:
sin⁡(2x+π3)cos⁡x−cos⁡(2x+π3)sin⁡x=1  ⟺  sin⁡((2x+π3)−x)=1  ⟺  sin⁡(x+π3)=1\sin\left(2x + \frac{\pi}{3}\right)\cos x - \cos\left(2x + \frac{\pi}{3}\right)\sin x = 1 \iff \sin\left(\left(2x + \frac{\pi}{3}\right) - x\right) = 1 \iff \sin\left(x + \frac{\pi}{3}\right) = 1
  • Pentru x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), argumentul x+π3∈(π3,5π6)x + \frac{\pi}{3} \in \left(\frac{\pi}{3}, \frac{5\pi}{6}\right), interval în care ecuația sin⁡(x+π3)=1\sin\left(x + \frac{\pi}{3}\right) = 1 are soluția unică:
x+π3=π2  ⟺  x=π2−π3=π6x + \frac{\pi}{3} = \frac{\pi}{2} \iff x = \frac{\pi}{2} - \frac{\pi}{3} = \frac{\pi}{6}

(3 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A(x)=(4x009x)A(x) = \begin{pmatrix} 4^x & 0 \\ 0 & 9^x \end{pmatrix}, unde xx este număr real și B=(1−101)B = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡(A(x))=(6x)2\det(A(x)) = (6^x)^2, pentru orice număr real xx. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care A(x)⋅B=B⋅A(x)A(x) \cdot B = B \cdot A(x). (5p)

c) Demonstrați că orice matrice X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) cu proprietatea că X⋅X=A(1)X \cdot X = A(1) are toate elementele numere întregi. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Calculăm determinantul matricei diagonale A(x)A(x):
det⁡(A(x))=∣4x009x∣=4x⋅9x−0⋅0=(4⋅9)x=36x\det(A(x)) = \begin{vmatrix} 4^x & 0 \\ 0 & 9^x \end{vmatrix} = 4^x \cdot 9^x - 0 \cdot 0 = (4 \cdot 9)^x = 36^x

(3 puncte)

  • Folosind proprietățile exponențiale 36=6236 = 6^2:
36x=(62)x=62x=(6x)236^x = (6^2)^x = 6^{2x} = (6^x)^2

pentru orice număr real xx.

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm produsele de matrice A(x)⋅BA(x) \cdot B și B⋅A(x)B \cdot A(x):
A(x)⋅B=(4x009x)(1−101)=(4x⋅1+0⋅04x⋅(−1)+0⋅10⋅1+9x⋅00⋅(−1)+9x⋅1)=(4x−4x09x)A(x) \cdot B = \begin{pmatrix} 4^x & 0 \\ 0 & 9^x \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4^x \cdot 1 + 0 \cdot 0 & 4^x \cdot (-1) + 0 \cdot 1 \\ 0 \cdot 1 + 9^x \cdot 0 & 0 \cdot (-1) + 9^x \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4^x & -4^x \\ 0 & 9^x \end{pmatrix} B⋅A(x)=(1−101)(4x009x)=(1⋅4x+(−1)⋅01⋅0+(−1)⋅9x0⋅4x+1⋅00⋅0+1⋅9x)=(4x−9x09x)B \cdot A(x) = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 4^x & 0 \\ 0 & 9^x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 4^x + (-1) \cdot 0 & 1 \cdot 0 + (-1) \cdot 9^x \\ 0 \cdot 4^x + 1 \cdot 0 & 0 \cdot 0 + 1 \cdot 9^x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4^x & -9^x \\ 0 & 9^x \end{pmatrix}

(3 puncte)

  • Egalăm cele două matrice:
(4x−4x09x)=(4x−9x09x)  ⟺  −4x=−9x  ⟺  4x=9x  ⟺  (49)x=1\begin{pmatrix} 4^x & -4^x \\ 0 & 9^x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4^x & -9^x \\ 0 & 9^x \end{pmatrix} \iff -4^x = -9^x \iff 4^x = 9^x \iff \left(\frac{4}{9}\right)^x = 1
  • Deoarece baza 49≠1\frac{4}{9} \neq 1, rezultă:
x=0x = 0

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Matricea A(1)A(1) este:
A(1)=(410091)=(4009)A(1) = \begin{pmatrix} 4^1 & 0 \\ 0 & 9^1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 9 \end{pmatrix}
  • Fie X=(abcd)∈M2(R)X = \begin{pmatrix} a & b \\ c & d \end{pmatrix} \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}). Deoarece X2=A(1)X^2 = A(1), matricea XX comută cu A(1)A(1):
A(1)⋅X=X⋅X⋅X=X⋅A(1)A(1) \cdot X = X \cdot X \cdot X = X \cdot A(1)
  • Calculăm ambele produse:
A(1)⋅X=(4009)(abcd)=(4a4b9c9d)A(1) \cdot X = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 9 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} a & b \\ c & d \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4a & 4b \\ 9c & 9d \end{pmatrix} X⋅A(1)=(abcd)(4009)=(4a9b4c9d)X \cdot A(1) = \begin{pmatrix} a & b \\ c & d \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 9 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4a & 9b \\ 4c & 9d \end{pmatrix}
  • Din A(1)⋅X=X⋅A(1)A(1) \cdot X = X \cdot A(1) obținem:
4b=9b  ⟺  5b=0  ⟺  b=04b = 9b \iff 5b = 0 \iff b = 0 9c=4c  ⟺  5c=0  ⟺  c=09c = 4c \iff 5c = 0 \iff c = 0

(3 puncte)

  • Așadar, matricea XX este diagonală: X=(a00d)X = \begin{pmatrix} a & 0 \\ 0 & d \end{pmatrix}.
  • Relația X2=A(1)X^2 = A(1) devine:
(a200d2)=(4009)  ⟹  a2=4 și d2=9\begin{pmatrix} a^2 & 0 \\ 0 & d^2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 9 \end{pmatrix} \implies a^2 = 4 \text{ și } d^2 = 9
  • Rezultă a∈{−2,2}⊂Za \in \{-2, 2\} \subset \mathbb{Z} și d∈{−3,3}⊂Zd \in \{-3, 3\} \subset \mathbb{Z}.
  • Întrucât b=0∈Zb = 0 \in \mathbb{Z} și c=0∈Zc = 0 \in \mathbb{Z}, toate elementele matricei XX sunt numere întregi.

(2 puncte)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=2x2+xy+2y2x * y = 2x^2 + xy + 2y^2.

a) Arătați că 2∗1=122 * 1 = 12. (5p)

b) Se consideră numerele reale aa, bb și cc astfel încât 2a+2b+c≠02a + 2b + c \neq 0. Știind că c∗a=c∗bc * a = c * b, demonstrați că a=ba = b. (5p)

c) Determinați numerele reale xx pentru care (x+1)∗x=5x3+2(x + 1) * x = 5x^3 + 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim x=2x = 2 și y=1y = 1 în formula legii de compoziție:
2∗1=2⋅22+2⋅1+2⋅122 * 1 = 2 \cdot 2^2 + 2 \cdot 1 + 2 \cdot 1^2

(3 puncte)

  • Calculăm termenii:
2∗1=2⋅4+2+2⋅1=8+2+2=122 * 1 = 2 \cdot 4 + 2 + 2 \cdot 1 = 8 + 2 + 2 = 12

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm c∗ac * a și c∗bc * b:
c∗a=2c2+ca+2a2c * a = 2c^2 + ca + 2a^2 c∗b=2c2+cb+2b2c * b = 2c^2 + cb + 2b^2
  • Egalitatea c∗a=c∗bc * a = c * b devine:
2c2+ca+2a2=2c2+cb+2b2  ⟺  c(a−b)+2(a2−b2)=02c^2 + ca + 2a^2 = 2c^2 + cb + 2b^2 \iff c(a - b) + 2(a^2 - b^2) = 0 (a−b)(c+2(a+b))=0  ⟺  (a−b)(2a+2b+c)=0(a - b)\left(c + 2(a + b)\right) = 0 \iff (a - b)(2a + 2b + c) = 0

(3 puncte)

  • Deoarece prin ipoteză 2a+2b+c≠02a + 2b + c \neq 0, obținem în mod necesar:
a−b=0  ⟹  a=ba - b = 0 \implies a = b

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Calculăm membrul stâng (x+1)∗x(x + 1) * x:
(x+1)∗x=2(x+1)2+(x+1)x+2x2(x + 1) * x = 2(x + 1)^2 + (x + 1)x + 2x^2 =2(x2+2x+1)+x2+x+2x2=2x2+4x+2+x2+x+2x2=5x2+5x+2= 2(x^2 + 2x + 1) + x^2 + x + 2x^2 = 2x^2 + 4x + 2 + x^2 + x + 2x^2 = 5x^2 + 5x + 2

(2 puncte)

  • Rescriem ecuația din enunț:
5x2+5x+2=5x3+2  ⟺  5x3−5x2−5x=05x^2 + 5x + 2 = 5x^3 + 2 \iff 5x^3 - 5x^2 - 5x = 0
  • Dăm factor comun pe 5x5x:
5x(x2−x−1)=05x(x^2 - x - 1) = 0
  • Obținem soluțiile:

    1. 5x=0  ⟹  x=05x = 0 \implies x = 0
    2. x2−x−1=0  ⟹  Δ=(−1)2−4⋅1⋅(−1)=5x^2 - x - 1 = 0 \implies \Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-1) = 5, de unde:
    x=1−52saux=1+52x = \frac{1 - \sqrt{5}}{2} \quad \text{sau} \quad x = \frac{1 + \sqrt{5}}{2}
  • Numerele reale căutate sunt x∈{1−52, 0, 1+52}x \in \left\{ \frac{1 - \sqrt{5}}{2}, \, 0, \, \frac{1 + \sqrt{5}}{2} \right\}.

(3 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=xln⁡x+a(x+1)f(x) = x \ln x + a(x + 1), unde aa este număr real.

a) Arătați că f′(x)=ln⁡x+a+1f'(x) = \ln x + a + 1, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), pentru orice număr real aa. (5p)

b) Pentru a=1a = 1, determinați intervalele de monotonie a funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că, pentru orice număr real aa, funcția ff este convexă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Derivăm funcția folosind regula produsului (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv':
f′(x)=(x)′ln⁡x+x(ln⁡x)′+a(x+1)′f'(x) = (x)' \ln x + x (\ln x)' + a(x + 1)' =1⋅ln⁡x+x⋅1x+a⋅1= 1 \cdot \ln x + x \cdot \frac{1}{x} + a \cdot 1

(3 puncte)

  • Reducem termenii:
f′(x)=ln⁡x+1+a=ln⁡x+a+1,x∈(0,+∞)f'(x) = \ln x + 1 + a = \ln x + a + 1, \quad x \in (0, +\infty)

pentru orice număr real aa.

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Pentru a=1a = 1, derivata este f′(x)=ln⁡x+2f'(x) = \ln x + 2.
  • Rezolvăm ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
ln⁡x+2=0  ⟺  ln⁡x=−2  ⟺  x=e−2=1e2\ln x + 2 = 0 \iff \ln x = -2 \iff x = e^{-2} = \frac{1}{e^2}

(2 puncte)

  • Stabilim semnul derivatei pe (0,+∞)(0, +\infty):
    • Pentru x∈(0,1e2]x \in \left(0, \frac{1}{e^2}\right], avem ln⁡x≤−2  ⟹  f′(x)≤0\ln x \le -2 \implies f'(x) \le 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul (0,1e2]\left(0, \frac{1}{e^2}\right].
    • Pentru x∈[1e2,+∞)x \in \left[\frac{1}{e^2}, +\infty\right), avem ln⁡x≥−2  ⟹  f′(x)≥0\ln x \ge -2 \implies f'(x) \ge 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe intervalul [1e2,+∞)\left[\frac{1}{e^2}, +\infty\right).

(3 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Calculăm derivata a doua a funcției ff:
f′′(x)=(f′(x))′=(ln⁡x+a+1)′=1x+0=1x,x∈(0,+∞)f''(x) = (f'(x))' = (\ln x + a + 1)' = \frac{1}{x} + 0 = \frac{1}{x}, \quad x \in (0, +\infty)

(2 puncte)

  • Deoarece x>0x > 0 pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), avem:
f′′(x)=1x>0,∀x∈(0,+∞)f''(x) = \frac{1}{x} > 0, \quad \forall x \in (0, +\infty)
  • Derivata a doua fiind strict pozitivă pe întreg domeniul de definiție, rezultă că funcția ff este convexă pe (0,+∞)(0, +\infty), pentru orice număr real aa.

(3 puncte)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+exf(x) = 2x + e^x.

a) Arătați că ∫−10f(x) dx=−1e\int_{-1}^0 f(x) \, dx = -\frac{1}{e}. (5p)

b) Calculați ∫01xf(x2) dx\int_0^1 x f(x^2) \, dx. (5p)

c) Pentru fiecare număr natural nenul nn, se consideră numărul In=∫02xn(f(x)−2x) dxI_n = \int_0^2 x^n (f(x) - 2x) \, dx. Demonstrați că In+1+(n+1)In=2n+1e2I_{n+1} + (n+1)I_n = 2^{n+1} e^2, pentru orice număr natural nenul nn. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Integrăm termen cu termen funcția ff:
∫−10f(x) dx=∫−10(2x+ex) dx=(x2+ex)∣−10\int_{-1}^0 f(x) \, dx = \int_{-1}^0 (2x + e^x) \, dx = \left(x^2 + e^x\right) \Big|_{-1}^0

(3 puncte)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(02+e0)−((−1)2+e−1)=(0+1)−(1+1e)=1−1−1e=−1e\left(0^2 + e^0\right) - \left((-1)^2 + e^{-1}\right) = (0 + 1) - \left(1 + \frac{1}{e}\right) = 1 - 1 - \frac{1}{e} = -\frac{1}{e}

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm f(x2)=2x2+ex2f(x^2) = 2x^2 + e^{x^2}, prin urmare integrala devine:
∫01xf(x2) dx=∫01x(2x2+ex2) dx=∫012x3 dx+∫01xex2 dx\int_0^1 x f(x^2) \, dx = \int_0^1 x(2x^2 + e^{x^2}) \, dx = \int_0^1 2x^3 \, dx + \int_0^1 x e^{x^2} \, dx =[2x44]01+12∫01(x2)′ex2 dx=[x42]01+[ex22]01= \left[ \frac{2x^4}{4} \right]_0^1 + \frac{1}{2} \int_0^1 (x^2)' e^{x^2} \, dx = \left[ \frac{x^4}{2} \right]_0^1 + \left[ \frac{e^{x^2}}{2} \right]_0^1

(3 puncte)

  • Calculăm valorile la capete:
(12−0)+(e12−e02)=12+e2−12=e2\left(\frac{1}{2} - 0\right) + \left(\frac{e^1}{2} - \frac{e^0}{2}\right) = \frac{1}{2} + \frac{e}{2} - \frac{1}{2} = \frac{e}{2}

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Observăm că f(x)−2x=(2x+ex)−2x=exf(x) - 2x = (2x + e^x) - 2x = e^x, deci:
In=∫02xnex dxI_n = \int_0^2 x^n e^x \, dx
  • Scriem integrala In+1I_{n+1} și aplicăm formula de integrare prin părți, alegând u(x)=xn+1  ⟹  u′(x)=(n+1)xnu(x) = x^{n+1} \implies u'(x) = (n+1)x^n și v′(x)=ex  ⟹  v(x)=exv'(x) = e^x \implies v(x) = e^x:
In+1=∫02xn+1ex dx=xn+1ex∣02−∫02(n+1)xnex dxI_{n+1} = \int_0^2 x^{n+1} e^x \, dx = x^{n+1} e^x \Big|_0^2 - \int_0^2 (n+1)x^n e^x \, dx

(3 puncte)

  • Calculăm termenul integrat și scoatem factorul constant n+1n+1:
xn+1ex∣02=2n+1e2−0=2n+1e2x^{n+1} e^x \Big|_0^2 = 2^{n+1} e^2 - 0 = 2^{n+1} e^2 In+1=2n+1e2−(n+1)∫02xnex dx=2n+1e2−(n+1)InI_{n+1} = 2^{n+1} e^2 - (n+1) \int_0^2 x^n e^x \, dx = 2^{n+1} e^2 - (n+1)I_n
  • Trecând termenul (n+1)In(n+1)I_n în membrul stâng, obținem:
In+1+(n+1)In=2n+1e2I_{n+1} + (n+1)I_n = 2^{n+1} e^2

pentru orice număr natural nenul nn.

(2 puncte)