BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2021Test Antrenament 9

BAC Științele Naturii (M2) 2021 — Test de Antrenament 9

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați al patrulea termen al progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, știind că a3=5a_3 = 5 și a5=11a_5 = 11. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o progresie aritmetică, fiecare termen (începând cu al doilea) este media aritmetică a vecinilor săi:
a4=a3+a52a_4 = \frac{a_3 + a_5}{2}

(3 puncte)

  • Înlocuind valorile cunoscute:
a4=5+112=162=8a_4 = \frac{5 + 11}{2} = \frac{16}{2} = 8

(2 puncte)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+1f(x) = x^2 + 1. Determinați numărul real aa știind că f(a)=f(a+1)f(a) = f(a+1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresiile funcției în ecuația dată:
a2+1=(a+1)2+1  ⟺  a2+1=a2+2a+1+1a^2 + 1 = (a+1)^2 + 1 \iff a^2 + 1 = a^2 + 2a + 1 + 1 a2+1=a2+2a+2  ⟺  2a+1=0a^2 + 1 = a^2 + 2a + 2 \iff 2a + 1 = 0

(3 puncte)

  • Rezolvăm ecuația liniară:
2a=−1  ⟺  a=−122a = -1 \iff a = -\frac{1}{2}

(2 puncte)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x2−x+13=x+1\sqrt{x^2 - x + 13} = x + 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Impunem condiția de existență a radicalului și pozitivitatea membrului drept:
x+1≥0  ⟺  x≥−1x + 1 \ge 0 \iff x \ge -1
  • Ridicăm ambii membri la pătrat:
x2−x+13=(x+1)2  ⟺  x2−x+13=x2+2x+1x^2 - x + 13 = (x+1)^2 \iff x^2 - x + 13 = x^2 + 2x + 1 −x+13=2x+1  ⟺  3x=12-x + 13 = 2x + 1 \iff 3x = 12

(3 puncte)

  • Deducem valoarea necunoscutei:
x=4x = 4
  • Verificăm condiția: 4≥−14 \ge -1, deci soluția este convenabilă.

(2 puncte)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă cifrele strict mai mici decât 33. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele naturale de două cifre sunt de la 1010 la 9999, numărul cazurilor posibile fiind:
99−10+1=90 cazuri posibile99 - 10 + 1 = 90 \text{ cazuri posibile}

(2 puncte)

  • Căutăm numerele ab‾\overline{ab} cu a,b<3a, b < 3:
    • Cifra zecilor a∈{1,2}a \in \{1, 2\} (nu poate fi 00), deci sunt 22 posibilități.
    • Cifra unităților b∈{0,1,2}b \in \{0, 1, 2\}, deci sunt 33 posibilități.
  • Numărul cazurilor favorabile este:
2⋅3=6 cazuri favorabile (10,11,12,20,21,22)2 \cdot 3 = 6 \text{ cazuri favorabile } (10, 11, 12, 20, 21, 22)

(2 puncte)

  • Calculăm probabilitatea:
p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=690=115p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{6}{90} = \frac{1}{15}

(1 punct)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,4)A(2, 4), B(−1,1)B(-1, 1) și C(3,a)C(3, a), unde aa este număr real. Determinați numărul real aa pentru care dreptele OCOC și ABAB sunt perpendiculare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Panta dreptei ABAB este:
mAB=yB−yAxB−xA=1−4−1−2=−3−3=1m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{1 - 4}{-1 - 2} = \frac{-3}{-3} = 1
  • Originea reperului este O(0,0)O(0, 0), deci panta dreptei OCOC este:
mOC=yC−yOxC−xO=a−03−0=a3m_{OC} = \frac{y_C - y_O}{x_C - x_O} = \frac{a - 0}{3 - 0} = \frac{a}{3}

(2 puncte)

  • Dreptele OCOC și ABAB sunt perpendiculare dacă și numai dacă produsul pantelor lor este −1-1:
OC⊥AB  ⟺  mOC⋅mAB=−1  ⟺  a3⋅1=−1  ⟺  a=−3OC \perp AB \iff m_{OC} \cdot m_{AB} = -1 \iff \frac{a}{3} \cdot 1 = -1 \iff a = -3

(3 puncte)


6. Arătați că, pentru orice număr real xx, cos⁡(x+π3)+cos⁡(x−π3)=cos⁡x\cos\left(x + \frac{\pi}{3}\right) + \cos\left(x - \frac{\pi}{3}\right) = \cos x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formulele de adunare pentru funcția cosinus:
cos⁡(x+π3)=cos⁡xcos⁡π3−sin⁡xsin⁡π3\cos\left(x + \frac{\pi}{3}\right) = \cos x \cos\frac{\pi}{3} - \sin x \sin\frac{\pi}{3} cos⁡(x−π3)=cos⁡xcos⁡π3+sin⁡xsin⁡π3\cos\left(x - \frac{\pi}{3}\right) = \cos x \cos\frac{\pi}{3} + \sin x \sin\frac{\pi}{3}

(2 puncte)

  • Însumând cele două relații, termenii cu sinus se reduc:
cos⁡(x+π3)+cos⁡(x−π3)=2cos⁡xcos⁡π3\cos\left(x + \frac{\pi}{3}\right) + \cos\left(x - \frac{\pi}{3}\right) = 2 \cos x \cos\frac{\pi}{3}
  • Știind că cos⁡π3=12\cos\frac{\pi}{3} = \frac{1}{2}, obținem:
2cos⁡x⋅12=cos⁡x,∀x∈R2 \cos x \cdot \frac{1}{2} = \cos x, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(3 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(x)=(1+5x−2x10x1−4x)A(x) = \begin{pmatrix} 1+5x & -2x \\ 10x & 1-4x \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=2\det(A(1)) = 2. (5p)

b) Demonstrați că A(x)A(y)=A(x+y+xy)A(x) A(y) = A(x + y + xy), pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați perechile de numere întregi (m,n)(m, n) pentru care matricea A(m)A(m) este inversa matricei A(n)A(n). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim x=1x = 1 în matricea A(x)A(x):
A(1)=(1+5−2101−4)=(6−210−3)A(1) = \begin{pmatrix} 1 + 5 & -2 \\ 10 & 1 - 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & -2 \\ 10 & -3 \end{pmatrix}

(2 puncte)

  • Calculăm determinantul:
det⁡(A(1))=∣6−210−3∣=6⋅(−3)−(−2)⋅10=−18+20=2\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 6 & -2 \\ 10 & -3 \end{vmatrix} = 6 \cdot (-3) - (-2) \cdot 10 = -18 + 20 = 2

(3 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Înmulțim matricele A(x)A(x) și A(y)A(y):
A(x)A(y)=(1+5x−2x10x1−4x)(1+5y−2y10y1−4y)A(x) A(y) = \begin{pmatrix} 1+5x & -2x \\ 10x & 1-4x \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1+5y & -2y \\ 10y & 1-4y \end{pmatrix}
  • Calculăm fiecare element al matricei produs:
    • Linia 1, Coloana 1: (1+5x)(1+5y)+(−2x)(10y)=1+5x+5y+25xy−20xy=1+5(x+y+xy)(1+5x)(1+5y) + (-2x)(10y) = 1 + 5x + 5y + 25xy - 20xy = 1 + 5(x + y + xy)
    • Linia 1, Coloana 2: (1+5x)(−2y)+(−2x)(1−4y)=−2y−10xy−2x+8xy=−2(x+y+xy)(1+5x)(-2y) + (-2x)(1-4y) = -2y - 10xy - 2x + 8xy = -2(x + y + xy)
    • Linia 2, Coloana 1: 10x(1+5y)+(1−4x)(10y)=10x+50xy+10y−40xy=10(x+y+xy)10x(1+5y) + (1-4x)(10y) = 10x + 50xy + 10y - 40xy = 10(x + y + xy)
    • Linia 2, Coloana 2: 10x(−2y)+(1−4x)(1−4y)=−20xy+1−4x−4y+16xy=1−4(x+y+xy)10x(-2y) + (1-4x)(1-4y) = -20xy + 1 - 4x - 4y + 16xy = 1 - 4(x + y + xy)

(3 puncte)

  • Rezultatul este exact forma matricei A(x+y+xy)A(x + y + xy):
A(x)A(y)=(1+5(x+y+xy)−2(x+y+xy)10(x+y+xy)1−4(x+y+xy))=A(x+y+xy)A(x) A(y) = \begin{pmatrix} 1 + 5(x + y + xy) & -2(x + y + xy) \\ 10(x + y + xy) & 1 - 4(x + y + xy) \end{pmatrix} = A(x + y + xy)

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Matricea A(m)A(m) este inversa matricei A(n)A(n) dacă și numai dacă:
A(m)A(n)=I2A(m) A(n) = I_2
  • Observăm că I2=(1001)=A(0)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = A(0). Folosind relația demonstrată la subpunctul b):
A(m+n+mn)=A(0)  ⟺  m+n+mn=0A(m + n + mn) = A(0) \iff m + n + mn = 0

(3 puncte)

  • Adunăm 11 în ambii membri pentru a factoriza expresia:
mn+m+n+1=1  ⟺  (m+1)(n+1)=1mn + m + n + 1 = 1 \iff (m+1)(n+1) = 1
  • Deoarece m,n∈Zm, n \in \mathbb{Z}, factorii m+1m+1 și n+1n+1 sunt numere întregi și divizori ai lui 11:
    • Cazul 1: m+1=1m+1 = 1 și n+1=1  ⟹  m=0n+1 = 1 \implies m = 0 și n=0n = 0.
    • Cazul 2: m+1=−1m+1 = -1 și n+1=−1  ⟹  m=−2n+1 = -1 \implies m = -2 și n=−2n = -2.
  • Perechile de numere întregi căutate sunt:
(0,0)și(−2,−2)(0, 0) \quad \text{și} \quad (-2, -2)

(2 puncte)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=xy+x+2ayx * y = xy + x + 2ay, unde aa este număr real.

a) Arătați că 1∗0=11 * 0 = 1, pentru orice număr real aa. (5p)

b) Determinați numărul real aa, știind că x∗1>4x * 1 > 4 dacă și numai dacă x∈(3,+∞)x \in (3, +\infty). (5p)

c) Arătați că legea de compoziție „∗*” este asociativă dacă și numai dacă a=12a = \frac{1}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim x=1x = 1 și y=0y = 0 în formula legii de compoziție:
1∗0=1⋅0+1+2a⋅01 * 0 = 1 \cdot 0 + 1 + 2a \cdot 0

(3 puncte)

1∗0=0+1+0=1,∀a∈R1 * 0 = 0 + 1 + 0 = 1, \quad \forall a \in \mathbb{R}

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm x∗1x * 1 folosind definiția legii:
x∗1=x⋅1+x+2a⋅1=2x+2ax * 1 = x \cdot 1 + x + 2a \cdot 1 = 2x + 2a
  • Inecuația x∗1>4x * 1 > 4 devine:
2x+2a>4  ⟺  2x>4−2a  ⟺  x>2−a  ⟺  x∈(2−a,+∞)2x + 2a > 4 \iff 2x > 4 - 2a \iff x > 2 - a \iff x \in (2 - a, +\infty)

(3 puncte)

  • Din enunț, mulțimea soluțiilor este (3,+∞)(3, +\infty), deci:
2−a=3  ⟺  a=2−3  ⟺  a=−12 - a = 3 \iff a = 2 - 3 \iff a = -1

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Legea „∗*” este asociativă dacă și numai dacă (x∗y)∗z=x∗(y∗z)(x * y) * z = x * (y * z) pentru orice x,y,z∈Rx, y, z \in \mathbb{R}.
  • Calculăm membrul stâng:
(x∗y)∗z=(xy+x+2ay)∗z=(xy+x+2ay)z+(xy+x+2ay)+2az(x * y) * z = (xy + x + 2ay) * z = (xy + x + 2ay)z + (xy + x + 2ay) + 2az (x∗y)∗z=xyz+xz+2ayz+xy+x+2ay+2az(x * y) * z = xyz + xz + 2ayz + xy + x + 2ay + 2az
  • Calculăm membrul drept:
x∗(y∗z)=x∗(yz+y+2az)=x(yz+y+2az)+x+2a(yz+y+2az)x * (y * z) = x * (yz + y + 2az) = x(yz + y + 2az) + x + 2a(yz + y + 2az) x∗(y∗z)=xyz+xy+2axz+x+2ayz+2ay+4a2zx * (y * z) = xyz + xy + 2axz + x + 2ayz + 2ay + 4a^2 z

(2 puncte)

  • Egalăm cele două expresii:
(x∗y)∗z=x∗(y∗z)  ⟺  xz+2az=2axz+4a2z(x * y) * z = x * (y * z) \iff xz + 2az = 2axz + 4a^2 z xz(1−2a)+2az(1−2a)=0  ⟺  z(x+2a)(1−2a)=0xz(1 - 2a) + 2az(1 - 2a) = 0 \iff z(x + 2a)(1 - 2a) = 0
  • Relația trebuie să aibă loc pentru orice numere reale xx și zz, ceea ce impune ca factorul constant să se anuleze:
1−2a=0  ⟺  a=121 - 2a = 0 \iff a = \frac{1}{2}

(3 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=xexf(x) = \frac{x}{e^x}.

a) Arătați că f′(x)+f(x)=1exf'(x) + f(x) = \frac{1}{e^x}, pentru orice număr real xx. (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că dreapta de ecuație y=xy = x este tangentă la graficul funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}. Calculăm derivata utilizând regula de derivare a câtului:
f′(x)=(xex)′=x′⋅ex−x⋅(ex)′(ex)2=1⋅ex−xex(ex)2=ex(1−x)(ex)2=1−xexf'(x) = \left(\frac{x}{e^x}\right)' = \frac{x' \cdot e^x - x \cdot (e^x)'}{(e^x)^2} = \frac{1 \cdot e^x - x e^x}{(e^x)^2} = \frac{e^x(1 - x)}{(e^x)^2} = \frac{1 - x}{e^x}

(3 puncte)

  • Adunăm f(x)f(x):
f′(x)+f(x)=1−xex+xex=1−x+xex=1ex,∀x∈Rf'(x) + f(x) = \frac{1 - x}{e^x} + \frac{x}{e^x} = \frac{1 - x + x}{e^x} = \frac{1}{e^x}, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Pentru determinarea asimptotei orizontale spre +∞+\infty, calculăm limita funcției la +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞xex\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x}{e^x}
  • Cazul de nedeterminare [∞∞]\left[\frac{\infty}{\infty}\right] permite aplicarea regulii lui l’Hôpital:
lim⁡x→+∞x′(ex)′=lim⁡x→+∞1ex=0\lim_{x \to +\infty} \frac{x'}{(e^x)'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{e^x} = 0

(3 puncte)

  • Deoarece lim⁡x→+∞f(x)=0\lim_{x \to +\infty} f(x) = 0, dreapta de ecuație y=0y = 0 (axa OxOx) este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Căutăm punctul (x0,f(x0))(x_0, f(x_0)) în care panta tangentei este egală cu panta dreptei y=xy = x (adică m=1m = 1):
f′(x0)=1  ⟺  1−x0ex0=1  ⟺  x0=0f'(x_0) = 1 \iff \frac{1 - x_0}{e^{x_0}} = 1 \iff x_0 = 0

(2 puncte)

  • Verificăm coordonatele și ecuația tangentei în x0=0x_0 = 0:
f(0)=0e0=0,f′(0)=1−0e0=1f(0) = \frac{0}{e^0} = 0, \quad f'(0) = \frac{1 - 0}{e^0} = 1
  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul (0,f(0))(0, f(0)) este:
y−f(0)=f′(0)(x−0)  ⟺  y−0=1(x−0)  ⟺  y=xy - f(0) = f'(0)(x - 0) \iff y - 0 = 1(x - 0) \iff y = x
  • Așadar, dreapta y=xy = x este tangentă la graficul funcției ff în originea O(0,0)O(0, 0).

(3 puncte)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=sin⁡xf(x) = \sin x.

a) Arătați că ∫0πf(x)dx=2\int_0^\pi f(x) dx = 2. (5p)

b) Calculați ∫0πxf(x)dx\int_0^\pi x f(x) dx. (5p)

c) Arătați că ∫01f(x)dx≥∫01f2(x)dx\int_0^1 f(x) dx \ge \int_0^1 f^2(x) dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Calculăm integrala definită a funcției f(x)=sin⁡xf(x) = \sin x:
∫0πf(x)dx=∫0πsin⁡x dx=(−cos⁡x)∣0π\int_0^\pi f(x) dx = \int_0^\pi \sin x \, dx = \left. (-\cos x) \right|_0^\pi

(3 puncte)

−cos⁡π−(−cos⁡0)=−(−1)−(−1)=1+1=2-\cos\pi - (-\cos 0) = -(-1) - (-1) = 1 + 1 = 2

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Integrăm prin părți integrala ∫0πxsin⁡x dx\int_0^\pi x \sin x \, dx:
∫0πxf(x)dx=∫0πxsin⁡x dx=∫0πx(−cos⁡x)′dx\int_0^\pi x f(x) dx = \int_0^\pi x \sin x \, dx = \int_0^\pi x (-\cos x)' dx −xcos⁡x∣0π−∫0π(x)′(−cos⁡x)dx=−xcos⁡x∣0π+∫0πcos⁡x dx\left. -x \cos x \right|_0^\pi - \int_0^\pi (x)' (-\cos x) dx = \left. -x \cos x \right|_0^\pi + \int_0^\pi \cos x \, dx

(3 puncte)

  • Evaluăm termenii:
−xcos⁡x∣0π=−πcos⁡π−(−0⋅cos⁡0)=−π(−1)−0=π\left. -x \cos x \right|_0^\pi = -\pi \cos\pi - (-0 \cdot \cos 0) = -\pi(-1) - 0 = \pi ∫0πcos⁡x dx=sin⁡x∣0π=sin⁡π−sin⁡0=0\left. \int_0^\pi \cos x \, dx = \sin x \right|_0^\pi = \sin\pi - \sin 0 = 0
  • Rezultatul final este:
∫0πxf(x)dx=π+0=π\int_0^\pi x f(x) dx = \pi + 0 = \pi

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Studiem diferența celor două integrale:
∫01f(x)dx−∫01f2(x)dx=∫01(sin⁡x−sin⁡2x)dx=∫01sin⁡x(1−sin⁡x)dx\int_0^1 f(x) dx - \int_0^1 f^2(x) dx = \int_0^1 \left(\sin x - \sin^2 x\right) dx = \int_0^1 \sin x(1 - \sin x) dx

(2 puncte)

  • Pentru orice x∈[0,1]⊂[0,π2]x \in [0, 1] \subset \left[0, \frac{\pi}{2}\right]:
    • sin⁡x≥0\sin x \ge 0 (deoarece x∈[0,1]x \in [0, 1] este în primul cadran);
    • sin⁡x≤sin⁡1<sin⁡π2=1  ⟹  1−sin⁡x≥0\sin x \le \sin 1 < \sin\frac{\pi}{2} = 1 \implies 1 - \sin x \ge 0.
  • Produsul a două funcții nenegative este nenegativ:
sin⁡x(1−sin⁡x)≥0,∀x∈[0,1]\sin x(1 - \sin x) \ge 0, \quad \forall x \in [0, 1]
  • Din proprietatea de monotonie a integralei definite:
∫01sin⁡x(1−sin⁡x)dx≥0  ⟹  ∫01f(x)dx≥∫01f2(x)dx\int_0^1 \sin x(1 - \sin x) dx \ge 0 \implies \int_0^1 f(x) dx \ge \int_0^1 f^2(x) dx

(3 puncte)