Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Determinaţi suma primilor trei termeni ai progresiei geometrice ( b n ) n ≥ 1 (b_n)_{n \ge 1} ( b n ) n ≥ 1 , știind că b 2 = 2 b_2 = 2 b 2 = 2 și b 3 = 4 b_3 = 4 b 3 = 4 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Rația progresiei geometrice este raportul a doi termeni consecutivi:
q = b 3 b 2 = 4 2 = 2 q = \frac{b_3}{b_2} = \frac{4}{2} = 2 q = b 2 b 3 = 2 4 = 2
(2 puncte)
Primul termen al progresiei este:
b 1 = b 2 q = 2 2 = 1 b_1 = \frac{b_2}{q} = \frac{2}{2} = 1 b 1 = q b 2 = 2 2 = 1
Calculăm suma primilor trei termeni:
S 3 = b 1 + b 2 + b 3 = 1 + 2 + 4 = 7 S_3 = b_1 + b_2 + b_3 = 1 + 2 + 4 = 7 S 3 = b 1 + b 2 + b 3 = 1 + 2 + 4 = 7
(3 puncte)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 2 − 5 x + 3 f(x) = x^2 - 5x + 3 f ( x ) = x 2 − 5 x + 3 . Determinați produsul absciselor punctelor în care graficul funcţiei f f f intersectează axa O x Ox O x . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctele de intersecție ale graficului funcției f f f cu axa O x Ox O x au ordonata nulă, deci abscisele lor sunt soluțiile ecuației f ( x ) = 0 f(x) = 0 f ( x ) = 0 :
x 2 − 5 x + 3 = 0 x^2 - 5x + 3 = 0 x 2 − 5 x + 3 = 0
(2 puncte)
Δ = ( − 5 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ 3 = 25 − 12 = 13 > 0 \Delta = (-5)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 3 = 25 - 12 = 13 > 0 Δ = ( − 5 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ 3 = 25 − 12 = 13 > 0
Deoarece Δ > 0 \Delta > 0 Δ > 0 , ecuația are două soluții reale distincte x 1 x_1 x 1 și x 2 x_2 x 2 .
Folosind relațiile lui Viète, produsul absciselor este:
P = x 1 x 2 = c a = 3 1 = 3 P = x_1 x_2 = \frac{c}{a} = \frac{3}{1} = 3 P = x 1 x 2 = a c = 1 3 = 3
(3 puncte)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2 x + 2 = 1 − x 2\sqrt{x+2} = 1 - x 2 x + 2 = 1 − x . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Stabilim condițiile de existență a radicalului și de compatibilitate a ecuației:
x + 2 ≥ 0 ⟹ x ≥ − 2 x + 2 \ge 0 \implies x \ge -2 x + 2 ≥ 0 ⟹ x ≥ − 2
Deoarece 2 x + 2 ≥ 0 2\sqrt{x+2} \ge 0 2 x + 2 ≥ 0 , membrul drept trebuie să fie nenegativ: 1 − x ≥ 0 ⟹ x ≤ 1 1 - x \ge 0 \implies x \le 1 1 − x ≥ 0 ⟹ x ≤ 1 .
Domeniul de căutare a soluțiilor este x ∈ [ − 2 , 1 ] x \in [-2, 1] x ∈ [ − 2 , 1 ] .
Ridicăm ambii membri la pătrat:
( 2 x + 2 ) 2 = ( 1 − x ) 2 ⟺ 4 ( x + 2 ) = 1 − 2 x + x 2 (2\sqrt{x+2})^2 = (1 - x)^2 \iff 4(x + 2) = 1 - 2x + x^2 ( 2 x + 2 ) 2 = ( 1 − x ) 2 ⟺ 4 ( x + 2 ) = 1 − 2 x + x 2
4 x + 8 = x 2 − 2 x + 1 ⟺ x 2 − 6 x − 7 = 0 4x + 8 = x^2 - 2x + 1 \iff x^2 - 6x - 7 = 0 4 x + 8 = x 2 − 2 x + 1 ⟺ x 2 − 6 x − 7 = 0
(3 puncte)
Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
( x − 7 ) ( x + 1 ) = 0 ⟹ x 1 = − 1 , x 2 = 7 (x - 7)(x + 1) = 0 \implies x_1 = -1, \quad x_2 = 7 ( x − 7 ) ( x + 1 ) = 0 ⟹ x 1 = − 1 , x 2 = 7
Verificăm soluțiile în raport cu condiția x ≤ 1 x \le 1 x ≤ 1 :
Pentru x = − 1 ∈ [ − 2 , 1 ] x = -1 \in [-2, 1] x = − 1 ∈ [ − 2 , 1 ] : 2 − 1 + 2 = 2 ⋅ 1 = 2 2\sqrt{-1+2} = 2 \cdot 1 = 2 2 − 1 + 2 = 2 ⋅ 1 = 2 și 1 − ( − 1 ) = 2 1 - (-1) = 2 1 − ( − 1 ) = 2 (adevărat, convine).
Pentru x = 7 x = 7 x = 7 : 7 > 1 7 > 1 7 > 1 , deci nu convine (2 7 + 2 = 6 ≠ 1 − 7 = − 6 2\sqrt{7+2} = 6 \neq 1 - 7 = -6 2 7 + 2 = 6 = 1 − 7 = − 6 ).
Soluția unică a ecuației este x = − 1 x = -1 x = − 1 .
(2 puncte)
4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să aibă toate cifrele pare. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numărul cazurilor posibile este numărul numerelor naturale de trei cifre (de la 100 100 100 la 999 999 999 ):
N posibile = 999 − 100 + 1 = 900 N_{\text{posibile}} = 999 - 100 + 1 = 900 N posibile = 999 − 100 + 1 = 900
(2 puncte)
Fie un număr a b c ‾ \overline{abc} ab c cu cifre pare. Mulțimea cifrelor pare este { 0 , 2 , 4 , 6 , 8 } \{0, 2, 4, 6, 8\} { 0 , 2 , 4 , 6 , 8 } .
Cifra sutelor a a a nu poate fi 0 0 0 , deci a ∈ { 2 , 4 , 6 , 8 } a \in \{2, 4, 6, 8\} a ∈ { 2 , 4 , 6 , 8 } (4 4 4 moduri).
Cifra zecilor b ∈ { 0 , 2 , 4 , 6 , 8 } b \in \{0, 2, 4, 6, 8\} b ∈ { 0 , 2 , 4 , 6 , 8 } (5 5 5 moduri).
Cifra unităților c ∈ { 0 , 2 , 4 , 6 , 8 } c \in \{0, 2, 4, 6, 8\} c ∈ { 0 , 2 , 4 , 6 , 8 } (5 5 5 moduri).
Conform regulii produsului, numărul numerelor favorabile este:
N favorabile = 4 ⋅ 5 ⋅ 5 = 100 N_{\text{favorabile}} = 4 \cdot 5 \cdot 5 = 100 N favorabile = 4 ⋅ 5 ⋅ 5 = 100
(2 puncte)
p = N favorabile N posibile = 100 900 = 1 9 p = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{100}{900} = \frac{1}{9} p = N posibile N favorabile = 900 100 = 9 1
(1 punct)
5. În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( 1 , 3 ) A(1, 3) A ( 1 , 3 ) , B ( − 1 , 0 ) B(-1, 0) B ( − 1 , 0 ) şi C ( a , a + 2 ) C(a, a+2) C ( a , a + 2 ) , unde a a a este număr real. Determinaţi numărul real a a a pentru care vectorii O C → \overrightarrow{OC} O C și A B → \overrightarrow{AB} A B sunt coliniari. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm coordonatele vectorilor:
O C → = a i ⃗ + ( a + 2 ) j ⃗ \overrightarrow{OC} = a\vec{i} + (a+2)\vec{j} O C = a i + ( a + 2 ) j
A B → = ( x B − x A ) i ⃗ + ( y B − y A ) j ⃗ = ( − 1 − 1 ) i ⃗ + ( 0 − 3 ) j ⃗ = − 2 i ⃗ − 3 j ⃗ \overrightarrow{AB} = (x_B - x_A)\vec{i} + (y_B - y_A)\vec{j} = (-1 - 1)\vec{i} + (0 - 3)\vec{j} = -2\vec{i} - 3\vec{j} A B = ( x B − x A ) i + ( y B − y A ) j = ( − 1 − 1 ) i + ( 0 − 3 ) j = − 2 i − 3 j
(2 puncte)
Vectorii O C → \overrightarrow{OC} O C și A B → \overrightarrow{AB} A B sunt coliniari dacă și numai dacă coordonatele lor sunt proporționale:
a − 2 = a + 2 − 3 ⟺ − 3 a = − 2 ( a + 2 ) \frac{a}{-2} = \frac{a+2}{-3} \iff -3a = -2(a+2) − 2 a = − 3 a + 2 ⟺ − 3 a = − 2 ( a + 2 )
− 3 a = − 2 a − 4 ⟺ − a = − 4 ⟺ a = 4 -3a = -2a - 4 \iff -a = -4 \iff a = 4 − 3 a = − 2 a − 4 ⟺ − a = − 4 ⟺ a = 4
(3 puncte)
6. Arătaţi că sin ( x + π 3 ) + sin ( x − π 3 ) = sin x \sin\left(x + \frac{\pi}{3}\right) + \sin\left(x - \frac{\pi}{3}\right) = \sin x sin ( x + 3 π ) + sin ( x − 3 π ) = sin x , pentru orice număr real x x x . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Dezvoltăm cei doi termeni folosind formulele de adunare pentru sinus:
sin ( x + π 3 ) = sin x cos π 3 + cos x sin π 3 \sin\left(x + \frac{\pi}{3}\right) = \sin x \cos\frac{\pi}{3} + \cos x \sin\frac{\pi}{3} sin ( x + 3 π ) = sin x cos 3 π + cos x sin 3 π
sin ( x − π 3 ) = sin x cos π 3 − cos x sin π 3 \sin\left(x - \frac{\pi}{3}\right) = \sin x \cos\frac{\pi}{3} - \cos x \sin\frac{\pi}{3} sin ( x − 3 π ) = sin x cos 3 π − cos x sin 3 π
Adunând cele două egalități, termenii cu cos x sin π 3 \cos x \sin\frac{\pi}{3} cos x sin 3 π se reduc:
sin ( x + π 3 ) + sin ( x − π 3 ) = 2 sin x cos π 3 \sin\left(x + \frac{\pi}{3}\right) + \sin\left(x - \frac{\pi}{3}\right) = 2\sin x \cos\frac{\pi}{3} sin ( x + 3 π ) + sin ( x − 3 π ) = 2 sin x cos 3 π
(3 puncte)
Deoarece cos π 3 = 1 2 \cos\frac{\pi}{3} = \frac{1}{2} cos 3 π = 2 1 , obținem:
2 sin x ⋅ 1 2 = sin x , ∀ x ∈ R 2\sin x \cdot \frac{1}{2} = \sin x, \quad \forall x \in \mathbb{R} 2 sin x ⋅ 2 1 = sin x , ∀ x ∈ R
(2 puncte)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea A ( a ) = ( a a + 1 a + 2 a + 3 ) A(a) = \begin{pmatrix} a & a+1 \\ a+2 & a+3 \end{pmatrix} A ( a ) = ( a a + 2 a + 1 a + 3 ) , unde a a a este număr real.
a) Arătați că det ( A ( 0 ) ) = − 2 \det(A(0)) = -2 det ( A ( 0 )) = − 2 . (5p)
b) Arătaţi că matricea A ( a ) A(a) A ( a ) este inversabilă, pentru orice număr real a a a . (5p)
c) Demonstraţi că, dacă a a a şi b b b sunt numere întregi și X ∈ M 2 ( R ) X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) X ∈ M 2 ( R ) astfel încât A ( a ) ⋅ X = A ( b ) A(a) \cdot X = A(b) A ( a ) ⋅ X = A ( b ) , atunci elementele matricei X X X sunt numere întregi. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Pentru a = 0 a = 0 a = 0 , matricea devine:
A ( 0 ) = ( 0 1 2 3 ) A(0) = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 2 & 3 \end{pmatrix} A ( 0 ) = ( 0 2 1 3 )
(2 puncte)
det ( A ( 0 ) ) = ∣ 0 1 2 3 ∣ = 0 ⋅ 3 − 1 ⋅ 2 = − 2 \det(A(0)) = \begin{vmatrix} 0 & 1 \\ 2 & 3 \end{vmatrix} = 0 \cdot 3 - 1 \cdot 2 = -2 det ( A ( 0 )) = 0 2 1 3 = 0 ⋅ 3 − 1 ⋅ 2 = − 2
(3 puncte)
b)
Calculăm determinantul matricei A ( a ) A(a) A ( a ) pentru orice a ∈ R a \in \mathbb{R} a ∈ R :
det ( A ( a ) ) = ∣ a a + 1 a + 2 a + 3 ∣ = a ( a + 3 ) − ( a + 1 ) ( a + 2 ) \det(A(a)) = \begin{vmatrix} a & a+1 \\ a+2 & a+3 \end{vmatrix} = a(a+3) - (a+1)(a+2) det ( A ( a )) = a a + 2 a + 1 a + 3 = a ( a + 3 ) − ( a + 1 ) ( a + 2 )
= a 2 + 3 a − ( a 2 + 3 a + 2 ) = − 2 = a^2 + 3a - (a^2 + 3a + 2) = -2 = a 2 + 3 a − ( a 2 + 3 a + 2 ) = − 2
(3 puncte)
Deoarece det ( A ( a ) ) = − 2 ≠ 0 \det(A(a)) = -2 \neq 0 det ( A ( a )) = − 2 = 0 pentru orice număr real a a a , matricea A ( a ) A(a) A ( a ) este inversabilă pentru orice a ∈ R a \in \mathbb{R} a ∈ R .
(2 puncte)
c)
Deoarece A ( a ) A(a) A ( a ) este inversabilă, înmulțim egalitatea A ( a ) ⋅ X = A ( b ) A(a) \cdot X = A(b) A ( a ) ⋅ X = A ( b ) la stânga cu ( A ( a ) ) − 1 (A(a))^{-1} ( A ( a ) ) − 1 :
X = ( A ( a ) ) − 1 ⋅ A ( b ) X = (A(a))^{-1} \cdot A(b) X = ( A ( a ) ) − 1 ⋅ A ( b )
Determinăm inversa matricei A ( a ) A(a) A ( a ) . Matricea transpusă este:
( A ( a ) ) t = ( a a + 2 a + 1 a + 3 ) (A(a))^t = \begin{pmatrix} a & a+2 \\ a+1 & a+3 \end{pmatrix} ( A ( a ) ) t = ( a a + 1 a + 2 a + 3 )
A ∗ ( a ) = ( a + 3 − ( a + 1 ) − ( a + 2 ) a ) A^*(a) = \begin{pmatrix} a+3 & -(a+1) \\ -(a+2) & a \end{pmatrix} A ∗ ( a ) = ( a + 3 − ( a + 2 ) − ( a + 1 ) a )
( A ( a ) ) − 1 = 1 det ( A ( a ) ) A ∗ ( a ) = − 1 2 ( a + 3 − ( a + 1 ) − ( a + 2 ) a ) = 1 2 ( − ( a + 3 ) a + 1 a + 2 − a ) (A(a))^{-1} = \frac{1}{\det(A(a))} A^*(a) = -\frac{1}{2} \begin{pmatrix} a+3 & -(a+1) \\ -(a+2) & a \end{pmatrix} = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} -(a+3) & a+1 \\ a+2 & -a \end{pmatrix} ( A ( a ) ) − 1 = det ( A ( a )) 1 A ∗ ( a ) = − 2 1 ( a + 3 − ( a + 2 ) − ( a + 1 ) a ) = 2 1 ( − ( a + 3 ) a + 2 a + 1 − a )
(2 puncte)
Calculăm produsul X = ( A ( a ) ) − 1 ⋅ A ( b ) X = (A(a))^{-1} \cdot A(b) X = ( A ( a ) ) − 1 ⋅ A ( b ) :
X = 1 2 ( − ( a + 3 ) a + 1 a + 2 − a ) ( b b + 1 b + 2 b + 3 ) X = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} -(a+3) & a+1 \\ a+2 & -a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} b & b+1 \\ b+2 & b+3 \end{pmatrix} X = 2 1 ( − ( a + 3 ) a + 2 a + 1 − a ) ( b b + 2 b + 1 b + 3 )
Calculăm elementele matricei X X X :
X 11 = 1 2 ( − ( a + 3 ) b + ( a + 1 ) ( b + 2 ) ) = 1 2 ( − a b − 3 b + a b + 2 a + b + 2 ) = 1 2 ( 2 a − 2 b + 2 ) = a − b + 1 X_{11} = \frac{1}{2}\big(-(a+3)b + (a+1)(b+2)\big) = \frac{1}{2}\big(-ab - 3b + ab + 2a + b + 2\big) = \frac{1}{2}(2a - 2b + 2) = a - b + 1 X 11 = 2 1 ( − ( a + 3 ) b + ( a + 1 ) ( b + 2 ) ) = 2 1 ( − ab − 3 b + ab + 2 a + b + 2 ) = 2 1 ( 2 a − 2 b + 2 ) = a − b + 1
X 12 = 1 2 ( − ( a + 3 ) ( b + 1 ) + ( a + 1 ) ( b + 3 ) ) = 1 2 ( − a b − a − 3 b − 3 + a b + 3 a + b + 3 ) = 1 2 ( 2 a − 2 b ) = a − b X_{12} = \frac{1}{2}\big(-(a+3)(b+1) + (a+1)(b+3)\big) = \frac{1}{2}\big(-ab - a - 3b - 3 + ab + 3a + b + 3\big) = \frac{1}{2}(2a - 2b) = a - b X 12 = 2 1 ( − ( a + 3 ) ( b + 1 ) + ( a + 1 ) ( b + 3 ) ) = 2 1 ( − ab − a − 3 b − 3 + ab + 3 a + b + 3 ) = 2 1 ( 2 a − 2 b ) = a − b
X 21 = 1 2 ( ( a + 2 ) b − a ( b + 2 ) ) = 1 2 ( a b + 2 b − a b − 2 a ) = 1 2 ( 2 b − 2 a ) = b − a X_{21} = \frac{1}{2}\big((a+2)b - a(b+2)\big) = \frac{1}{2}\big(ab + 2b - ab - 2a\big) = \frac{1}{2}(2b - 2a) = b - a X 21 = 2 1 ( ( a + 2 ) b − a ( b + 2 ) ) = 2 1 ( ab + 2 b − ab − 2 a ) = 2 1 ( 2 b − 2 a ) = b − a
X 22 = 1 2 ( ( a + 2 ) ( b + 1 ) − a ( b + 3 ) ) = 1 2 ( a b + a + 2 b + 2 − a b − 3 a ) = 1 2 ( − 2 a + 2 b + 2 ) = b − a + 1 X_{22} = \frac{1}{2}\big((a+2)(b+1) - a(b+3)\big) = \frac{1}{2}\big(ab + a + 2b + 2 - ab - 3a\big) = \frac{1}{2}(-2a + 2b + 2) = b - a + 1 X 22 = 2 1 ( ( a + 2 ) ( b + 1 ) − a ( b + 3 ) ) = 2 1 ( ab + a + 2 b + 2 − ab − 3 a ) = 2 1 ( − 2 a + 2 b + 2 ) = b − a + 1
Prin urmare:
X = ( a − b + 1 a − b b − a b − a + 1 ) X = \begin{pmatrix} a - b + 1 & a - b \\ b - a & b - a + 1 \end{pmatrix} X = ( a − b + 1 b − a a − b b − a + 1 )
Deoarece a a a și b b b sunt numere întregi, diferențele a − b a-b a − b , b − a b-a b − a , precum și a − b + 1 a-b+1 a − b + 1 și b − a + 1 b-a+1 b − a + 1 sunt numere întregi. În consecință, toate elementele matricei X X X sunt numere întregi.
(3 puncte)
2. Pe mulţimea A = ( 0 , + ∞ ) A = (0, +\infty) A = ( 0 , + ∞ ) se definește legea de compoziţie:
x ∘ y = 2 x y + 2 y x x \circ y = \frac{2x}{y} + \frac{2y}{x} x ∘ y = y 2 x + x 2 y
a) Arătaţi că numărul a = 2 ∘ 4 a = 2 \circ 4 a = 2 ∘ 4 este întreg. (5p)
b) Arătaţi că x ∘ y ≥ 4 x \circ y \ge 4 x ∘ y ≥ 4 , pentru orice x , y ∈ A x, y \in A x , y ∈ A . (5p)
c) Arătaţi că legea de compoziţie „∘ \circ ∘ ” nu admite element neutru. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Aplicăm definiția legii pentru x = 2 x = 2 x = 2 și y = 4 y = 4 y = 4 :
a = 2 ∘ 4 = 2 ⋅ 2 4 + 2 ⋅ 4 2 a = 2 \circ 4 = \frac{2 \cdot 2}{4} + \frac{2 \cdot 4}{2} a = 2 ∘ 4 = 4 2 ⋅ 2 + 2 2 ⋅ 4
(2 puncte)
= 4 4 + 8 2 = 1 + 4 = 5 ∈ Z = \frac{4}{4} + \frac{8}{2} = 1 + 4 = 5 \in \mathbb{Z} = 4 4 + 2 8 = 1 + 4 = 5 ∈ Z
(3 puncte)
b)
Aducem expresia legii de compoziție la numitor comun:
x ∘ y = 2 x 2 + 2 y 2 x y = 2 ( x 2 + y 2 ) x y , ∀ x , y ∈ A x \circ y = \frac{2x^2 + 2y^2}{xy} = \frac{2(x^2 + y^2)}{xy}, \quad \forall x, y \in A x ∘ y = x y 2 x 2 + 2 y 2 = x y 2 ( x 2 + y 2 ) , ∀ x , y ∈ A
(2 puncte)
Calculăm diferența ( x ∘ y ) − 4 (x \circ y) - 4 ( x ∘ y ) − 4 :
x ∘ y − 4 = 2 ( x 2 + y 2 ) − 4 x y x y = 2 ( x 2 − 2 x y + y 2 ) x y = 2 ( x − y ) 2 x y x \circ y - 4 = \frac{2(x^2 + y^2) - 4xy}{xy} = \frac{2(x^2 - 2xy + y^2)}{xy} = \frac{2(x - y)^2}{xy} x ∘ y − 4 = x y 2 ( x 2 + y 2 ) − 4 x y = x y 2 ( x 2 − 2 x y + y 2 ) = x y 2 ( x − y ) 2
Deoarece ( x − y ) 2 ≥ 0 (x - y)^2 \ge 0 ( x − y ) 2 ≥ 0 și x , y ∈ ( 0 , + ∞ ) ⟹ x y > 0 x, y \in (0, +\infty) \implies xy > 0 x , y ∈ ( 0 , + ∞ ) ⟹ x y > 0 , avem:
2 ( x − y ) 2 x y ≥ 0 ⟹ x ∘ y ≥ 4 , ∀ x , y ∈ A \frac{2(x - y)^2}{xy} \ge 0 \implies x \circ y \ge 4, \quad \forall x, y \in A x y 2 ( x − y ) 2 ≥ 0 ⟹ x ∘ y ≥ 4 , ∀ x , y ∈ A
(3 puncte)
c)
Presupunem prin reducere la absurd că legea „∘ \circ ∘ ” admite element neutru e ∈ A = ( 0 , + ∞ ) e \in A = (0, +\infty) e ∈ A = ( 0 , + ∞ ) .
Atunci trebuie să avem x ∘ e = e ∘ x = x x \circ e = e \circ x = x x ∘ e = e ∘ x = x , pentru orice x ∈ A x \in A x ∈ A .
În particular, pentru x = e x = e x = e , relația e ∘ e = e e \circ e = e e ∘ e = e conduce la:
2 e e + 2 e e = e ⟺ 2 + 2 = e ⟺ e = 4 ∈ A \frac{2e}{e} + \frac{2e}{e} = e \iff 2 + 2 = e \iff e = 4 \in A e 2 e + e 2 e = e ⟺ 2 + 2 = e ⟺ e = 4 ∈ A
(3 puncte)
Verificăm dacă e = 4 e = 4 e = 4 satisface proprietatea de element neutru pentru toate elementele din A A A .
Alegem x = 2 ∈ A x = 2 \in A x = 2 ∈ A :
2 ∘ 4 = 2 ⋅ 2 4 + 2 ⋅ 4 2 = 1 + 4 = 5 ≠ 2 2 \circ 4 = \frac{2 \cdot 2}{4} + \frac{2 \cdot 4}{2} = 1 + 4 = 5 \neq 2 2 ∘ 4 = 4 2 ⋅ 2 + 2 2 ⋅ 4 = 1 + 4 = 5 = 2
Deoarece 2 ∘ 4 ≠ 2 2 \circ 4 \neq 2 2 ∘ 4 = 2 , numărul e = 4 e = 4 e = 4 nu este element neutru. Prin urmare, presupunerea făcută este falsă, iar legea de compoziție „∘ \circ ∘ ” nu admite element neutru.
(2 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f : ( − 1 , 1 ) ∪ ( 1 , + ∞ ) → R f: (-1, 1) \cup (1, +\infty) \to \mathbb{R} f : ( − 1 , 1 ) ∪ ( 1 , + ∞ ) → R , f ( x ) = 1 x − 1 − 1 x + 1 f(x) = \frac{1}{x-1} - \frac{1}{x+1} f ( x ) = x − 1 1 − x + 1 1 .
a) Arătați că f ′ ( x ) = − 4 x ( x − 1 ) 2 ( x + 1 ) 2 f'(x) = \frac{-4x}{(x-1)^2(x+1)^2} f ′ ( x ) = ( x − 1 ) 2 ( x + 1 ) 2 − 4 x , x ∈ ( − 1 , 1 ) ∪ ( 1 , + ∞ ) x \in (-1, 1) \cup (1, +\infty) x ∈ ( − 1 , 1 ) ∪ ( 1 , + ∞ ) . (5p)
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f f f în punctul în care graficul intersectează axa O y Oy O y . (5p)
c) Calculați lim x → + ∞ f ( x ) f ( x + 1 ) \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{f(x+1)} lim x → + ∞ f ( x + 1 ) f ( x ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Derivăm fiecare termen folosind formula ( 1 u ) ′ = − u ′ u 2 \left(\frac{1}{u}\right)' = -\frac{u'}{u^2} ( u 1 ) ′ = − u 2 u ′ :
f ′ ( x ) = ( 1 x − 1 ) ′ − ( 1 x + 1 ) ′ = − 1 ( x − 1 ) 2 − ( − 1 ( x + 1 ) 2 ) = − 1 ( x − 1 ) 2 + 1 ( x + 1 ) 2 f'(x) = \left( \frac{1}{x-1} \right)' - \left( \frac{1}{x+1} \right)' = -\frac{1}{(x-1)^2} - \left( -\frac{1}{(x+1)^2} \right) = -\frac{1}{(x-1)^2} + \frac{1}{(x+1)^2} f ′ ( x ) = ( x − 1 1 ) ′ − ( x + 1 1 ) ′ = − ( x − 1 ) 2 1 − ( − ( x + 1 ) 2 1 ) = − ( x − 1 ) 2 1 + ( x + 1 ) 2 1
(2 puncte)
f ′ ( x ) = − ( x + 1 ) 2 + ( x − 1 ) 2 ( x − 1 ) 2 ( x + 1 ) 2 = − ( x 2 + 2 x + 1 ) + ( x 2 − 2 x + 1 ) ( x − 1 ) 2 ( x + 1 ) 2 f'(x) = \frac{-(x+1)^2 + (x-1)^2}{(x-1)^2(x+1)^2} = \frac{-(x^2 + 2x + 1) + (x^2 - 2x + 1)}{(x-1)^2(x+1)^2} f ′ ( x ) = ( x − 1 ) 2 ( x + 1 ) 2 − ( x + 1 ) 2 + ( x − 1 ) 2 = ( x − 1 ) 2 ( x + 1 ) 2 − ( x 2 + 2 x + 1 ) + ( x 2 − 2 x + 1 )
= − 4 x ( x − 1 ) 2 ( x + 1 ) 2 , ∀ x ∈ ( − 1 , 1 ) ∪ ( 1 , + ∞ ) = \frac{-4x}{(x-1)^2(x+1)^2}, \quad \forall x \in (-1, 1) \cup (1, +\infty) = ( x − 1 ) 2 ( x + 1 ) 2 − 4 x , ∀ x ∈ ( − 1 , 1 ) ∪ ( 1 , + ∞ )
(3 puncte)
b)
Punctul de intersecție cu axa O y Oy O y are abscisa x = 0 ∈ ( − 1 , 1 ) x = 0 \in (-1, 1) x = 0 ∈ ( − 1 , 1 ) .
Calculăm valoarea funcției în x = 0 x = 0 x = 0 :
f ( 0 ) = 1 0 − 1 − 1 0 + 1 = − 1 − 1 = − 2 f(0) = \frac{1}{0-1} - \frac{1}{0+1} = -1 - 1 = -2 f ( 0 ) = 0 − 1 1 − 0 + 1 1 = − 1 − 1 = − 2
Punctul de intersecție este A ( 0 , − 2 ) A(0, -2) A ( 0 , − 2 ) .
Panta tangentei este f ′ ( 0 ) f'(0) f ′ ( 0 ) :
f ′ ( 0 ) = − 4 ⋅ 0 ( 0 − 1 ) 2 ( 0 + 1 ) 2 = 0 f'(0) = \frac{-4 \cdot 0}{(0-1)^2(0+1)^2} = 0 f ′ ( 0 ) = ( 0 − 1 ) 2 ( 0 + 1 ) 2 − 4 ⋅ 0 = 0
(3 puncte)
Ecuația tangentei la grafic în punctul ( 0 , f ( 0 ) ) (0, f(0)) ( 0 , f ( 0 )) este:
y − f ( 0 ) = f ′ ( 0 ) ( x − 0 ) ⟺ y − ( − 2 ) = 0 ⋅ ( x − 0 ) ⟺ y = − 2 y - f(0) = f'(0)(x - 0) \iff y - (-2) = 0 \cdot (x - 0) \iff y = -2 y − f ( 0 ) = f ′ ( 0 ) ( x − 0 ) ⟺ y − ( − 2 ) = 0 ⋅ ( x − 0 ) ⟺ y = − 2
(2 puncte)
c)
Aducem f ( x ) f(x) f ( x ) la forma condensată:
f ( x ) = 1 x − 1 − 1 x + 1 = x + 1 − ( x − 1 ) ( x − 1 ) ( x + 1 ) = 2 x 2 − 1 f(x) = \frac{1}{x-1} - \frac{1}{x+1} = \frac{x+1 - (x-1)}{(x-1)(x+1)} = \frac{2}{x^2 - 1} f ( x ) = x − 1 1 − x + 1 1 = ( x − 1 ) ( x + 1 ) x + 1 − ( x − 1 ) = x 2 − 1 2
Exprimăm f ( x + 1 ) f(x+1) f ( x + 1 ) pentru x > 1 x > 1 x > 1 :
f ( x + 1 ) = 2 ( x + 1 ) 2 − 1 = 2 x 2 + 2 x + 1 − 1 = 2 x 2 + 2 x f(x+1) = \frac{2}{(x+1)^2 - 1} = \frac{2}{x^2 + 2x + 1 - 1} = \frac{2}{x^2 + 2x} f ( x + 1 ) = ( x + 1 ) 2 − 1 2 = x 2 + 2 x + 1 − 1 2 = x 2 + 2 x 2
(2 puncte)
f ( x ) f ( x + 1 ) = 2 x 2 − 1 2 x 2 + 2 x = x 2 + 2 x x 2 − 1 \frac{f(x)}{f(x+1)} = \frac{\frac{2}{x^2 - 1}}{\frac{2}{x^2 + 2x}} = \frac{x^2 + 2x}{x^2 - 1} f ( x + 1 ) f ( x ) = x 2 + 2 x 2 x 2 − 1 2 = x 2 − 1 x 2 + 2 x
Calculăm limita la + ∞ +\infty + ∞ :
lim x → + ∞ f ( x ) f ( x + 1 ) = lim x → + ∞ x 2 + 2 x x 2 − 1 = lim x → + ∞ x 2 ( 1 + 2 x ) x 2 ( 1 − 1 x 2 ) = 1 \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{f(x+1)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 2x}{x^2 - 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2\left(1 + \frac{2}{x}\right)}{x^2\left(1 - \frac{1}{x^2}\right)} = 1 x → + ∞ lim f ( x + 1 ) f ( x ) = x → + ∞ lim x 2 − 1 x 2 + 2 x = x → + ∞ lim x 2 ( 1 − x 2 1 ) x 2 ( 1 + x 2 ) = 1
(3 puncte)
2. Se consideră funcţia f : ( − 4 , + ∞ ) → R f: (-4, +\infty) \to \mathbb{R} f : ( − 4 , + ∞ ) → R , f ( x ) = x + 2 x + 4 f(x) = \frac{x+2}{x+4} f ( x ) = x + 4 x + 2 .
a) Arătați că ∫ 0 2 ( x + 4 ) f ( x ) d x = 6 \int_0^2 (x+4)f(x)\,dx = 6 ∫ 0 2 ( x + 4 ) f ( x ) d x = 6 . (5p)
b) Calculați ∫ 0 1 f ( x ) d x \int_0^1 f(x)\,dx ∫ 0 1 f ( x ) d x . (5p)
c) Arătaţi că ∫ 0 n f ( x ) e − x d x < 1 \int_0^n f(x)e^{-x}\,dx < 1 ∫ 0 n f ( x ) e − x d x < 1 , pentru orice număr natural nenul n n n . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Înlocuim f ( x ) f(x) f ( x ) în expresia de sub integrală:
( x + 4 ) f ( x ) = ( x + 4 ) ⋅ x + 2 x + 4 = x + 2 (x+4)f(x) = (x+4) \cdot \frac{x+2}{x+4} = x + 2 ( x + 4 ) f ( x ) = ( x + 4 ) ⋅ x + 4 x + 2 = x + 2
∫ 0 2 ( x + 4 ) f ( x ) d x = ∫ 0 2 ( x + 2 ) d x = ( x 2 2 + 2 x ) ∣ 0 2 \int_0^2 (x+4)f(x)\,dx = \int_0^2 (x+2)\,dx = \left. \left( \frac{x^2}{2} + 2x \right) \right|_0^2 ∫ 0 2 ( x + 4 ) f ( x ) d x = ∫ 0 2 ( x + 2 ) d x = ( 2 x 2 + 2 x ) 0 2
(3 puncte)
= ( 4 2 + 4 ) − 0 = 2 + 4 = 6 = \left( \frac{4}{2} + 4 \right) - 0 = 2 + 4 = 6 = ( 2 4 + 4 ) − 0 = 2 + 4 = 6
(2 puncte)
b)
Descompunem funcția rațională:
f ( x ) = x + 2 x + 4 = x + 4 − 2 x + 4 = 1 − 2 x + 4 f(x) = \frac{x+2}{x+4} = \frac{x+4-2}{x+4} = 1 - \frac{2}{x+4} f ( x ) = x + 4 x + 2 = x + 4 x + 4 − 2 = 1 − x + 4 2
Calculăm integrala definită:
∫ 0 1 f ( x ) d x = ∫ 0 1 ( 1 − 2 x + 4 ) d x = ( x − 2 ln ( x + 4 ) ) ∣ 0 1 \int_0^1 f(x)\,dx = \int_0^1 \left( 1 - \frac{2}{x+4} \right)\,dx = \left. \big( x - 2\ln(x+4) \big) \right|_0^1 ∫ 0 1 f ( x ) d x = ∫ 0 1 ( 1 − x + 4 2 ) d x = ( x − 2 ln ( x + 4 ) ) 0 1
(3 puncte)
Înlocuim limitele de integrare:
= ( 1 − 2 ln 5 ) − ( 0 − 2 ln 4 ) = 1 − 2 ln 5 + 2 ln 4 = 1 − 2 ln 5 4 = (1 - 2\ln 5) - (0 - 2\ln 4) = 1 - 2\ln 5 + 2\ln 4 = 1 - 2\ln\frac{5}{4} = ( 1 − 2 ln 5 ) − ( 0 − 2 ln 4 ) = 1 − 2 ln 5 + 2 ln 4 = 1 − 2 ln 4 5
(2 puncte)
c)
Pentru orice x ∈ [ 0 , n ] x \in [0, n] x ∈ [ 0 , n ] , avem x ≥ 0 x \ge 0 x ≥ 0 , deci x + 2 < x + 4 x + 2 < x + 4 x + 2 < x + 4 . Împărțind prin x + 4 > 0 x+4 > 0 x + 4 > 0 , obținem:
f ( x ) = x + 2 x + 4 ≤ 1 , ∀ x ∈ [ 0 , n ] f(x) = \frac{x+2}{x+4} \le 1, \quad \forall x \in [0, n] f ( x ) = x + 4 x + 2 ≤ 1 , ∀ x ∈ [ 0 , n ]
Deoarece e − x > 0 e^{-x} > 0 e − x > 0 pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R , înmulțind inegalitatea cu e − x e^{-x} e − x , avem:
f ( x ) e − x ≤ e − x , ∀ x ∈ [ 0 , n ] f(x)e^{-x} \le e^{-x}, \quad \forall x \in [0, n] f ( x ) e − x ≤ e − x , ∀ x ∈ [ 0 , n ]
(2 puncte)
Integrăm inegalitatea pe intervalul [ 0 , n ] [0, n] [ 0 , n ] :
∫ 0 n f ( x ) e − x d x ≤ ∫ 0 n e − x d x = ( − e − x ) ∣ 0 n = − e − n − ( − e 0 ) = 1 − e − n \int_0^n f(x)e^{-x}\,dx \le \int_0^n e^{-x}\,dx = \left. \left(-e^{-x}\right) \right|_0^n = -e^{-n} - (-e^0) = 1 - e^{-n} ∫ 0 n f ( x ) e − x d x ≤ ∫ 0 n e − x d x = ( − e − x ) 0 n = − e − n − ( − e 0 ) = 1 − e − n
Deoarece n n n este număr natural nenul (n ≥ 1 n \ge 1 n ≥ 1 ), rezultă e − n > 0 e^{-n} > 0 e − n > 0 , de unde:
1 − e − n < 1 1 - e^{-n} < 1 1 − e − n < 1
∫ 0 n f ( x ) e − x d x ≤ 1 − e − n < 1 , ∀ n ∈ N ∗ \int_0^n f(x)e^{-x}\,dx \le 1 - e^{-n} < 1, \quad \forall n \in \mathbb{N}^* ∫ 0 n f ( x ) e − x d x ≤ 1 − e − n < 1 , ∀ n ∈ N ∗
(3 puncte)