BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2021Test Antrenament 8

BAC Științele Naturii (M2) 2021 — Test de Antrenament 8

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinaţi suma primilor trei termeni ai progresiei geometrice (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1}, știind că b2=2b_2 = 2 și b3=4b_3 = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rația progresiei geometrice este raportul a doi termeni consecutivi:
q=b3b2=42=2q = \frac{b_3}{b_2} = \frac{4}{2} = 2

(2 puncte)

  • Primul termen al progresiei este:
b1=b2q=22=1b_1 = \frac{b_2}{q} = \frac{2}{2} = 1
  • Calculăm suma primilor trei termeni:
S3=b1+b2+b3=1+2+4=7S_3 = b_1 + b_2 + b_3 = 1 + 2 + 4 = 7

(3 puncte)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−5x+3f(x) = x^2 - 5x + 3. Determinați produsul absciselor punctelor în care graficul funcţiei ff intersectează axa OxOx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele de intersecție ale graficului funcției ff cu axa OxOx au ordonata nulă, deci abscisele lor sunt soluțiile ecuației f(x)=0f(x) = 0:
x2−5x+3=0x^2 - 5x + 3 = 0

(2 puncte)

  • Calculăm discriminantul:
Δ=(−5)2−4⋅1⋅3=25−12=13>0\Delta = (-5)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 3 = 25 - 12 = 13 > 0
  • Deoarece Δ>0\Delta > 0, ecuația are două soluții reale distincte x1x_1 și x2x_2.
  • Folosind relațiile lui Viète, produsul absciselor este:
P=x1x2=ca=31=3P = x_1 x_2 = \frac{c}{a} = \frac{3}{1} = 3

(3 puncte)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2x+2=1−x2\sqrt{x+2} = 1 - x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență a radicalului și de compatibilitate a ecuației:
    • x+2≥0  ⟹  x≥−2x + 2 \ge 0 \implies x \ge -2
    • Deoarece 2x+2≥02\sqrt{x+2} \ge 0, membrul drept trebuie să fie nenegativ: 1−x≥0  ⟹  x≤11 - x \ge 0 \implies x \le 1.
    • Domeniul de căutare a soluțiilor este x∈[−2,1]x \in [-2, 1].
  • Ridicăm ambii membri la pătrat:
(2x+2)2=(1−x)2  ⟺  4(x+2)=1−2x+x2(2\sqrt{x+2})^2 = (1 - x)^2 \iff 4(x + 2) = 1 - 2x + x^2 4x+8=x2−2x+1  ⟺  x2−6x−7=04x + 8 = x^2 - 2x + 1 \iff x^2 - 6x - 7 = 0

(3 puncte)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
(x−7)(x+1)=0  ⟹  x1=−1,x2=7(x - 7)(x + 1) = 0 \implies x_1 = -1, \quad x_2 = 7
  • Verificăm soluțiile în raport cu condiția x≤1x \le 1:
    • Pentru x=−1∈[−2,1]x = -1 \in [-2, 1]: 2−1+2=2⋅1=22\sqrt{-1+2} = 2 \cdot 1 = 2 și 1−(−1)=21 - (-1) = 2 (adevărat, convine).
    • Pentru x=7x = 7: 7>17 > 1, deci nu convine (27+2=6≠1−7=−62\sqrt{7+2} = 6 \neq 1 - 7 = -6).
  • Soluția unică a ecuației este x=−1x = -1.

(2 puncte)


4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să aibă toate cifrele pare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul cazurilor posibile este numărul numerelor naturale de trei cifre (de la 100100 la 999999):
Nposibile=999−100+1=900N_{\text{posibile}} = 999 - 100 + 1 = 900

(2 puncte)

  • Fie un număr abc‾\overline{abc} cu cifre pare. Mulțimea cifrelor pare este {0,2,4,6,8}\{0, 2, 4, 6, 8\}.
    • Cifra sutelor aa nu poate fi 00, deci a∈{2,4,6,8}a \in \{2, 4, 6, 8\} (44 moduri).
    • Cifra zecilor b∈{0,2,4,6,8}b \in \{0, 2, 4, 6, 8\} (55 moduri).
    • Cifra unităților c∈{0,2,4,6,8}c \in \{0, 2, 4, 6, 8\} (55 moduri).
  • Conform regulii produsului, numărul numerelor favorabile este:
Nfavorabile=4⋅5⋅5=100N_{\text{favorabile}} = 4 \cdot 5 \cdot 5 = 100

(2 puncte)

  • Calculăm probabilitatea:
p=NfavorabileNposibile=100900=19p = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{100}{900} = \frac{1}{9}

(1 punct)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,3)A(1, 3), B(−1,0)B(-1, 0) şi C(a,a+2)C(a, a+2), unde aa este număr real. Determinaţi numărul real aa pentru care vectorii OC→\overrightarrow{OC} și AB→\overrightarrow{AB} sunt coliniari. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm coordonatele vectorilor:
OC→=ai⃗+(a+2)j⃗\overrightarrow{OC} = a\vec{i} + (a+2)\vec{j} AB→=(xB−xA)i⃗+(yB−yA)j⃗=(−1−1)i⃗+(0−3)j⃗=−2i⃗−3j⃗\overrightarrow{AB} = (x_B - x_A)\vec{i} + (y_B - y_A)\vec{j} = (-1 - 1)\vec{i} + (0 - 3)\vec{j} = -2\vec{i} - 3\vec{j}

(2 puncte)

  • Vectorii OC→\overrightarrow{OC} și AB→\overrightarrow{AB} sunt coliniari dacă și numai dacă coordonatele lor sunt proporționale:
a−2=a+2−3  ⟺  −3a=−2(a+2)\frac{a}{-2} = \frac{a+2}{-3} \iff -3a = -2(a+2) −3a=−2a−4  ⟺  −a=−4  ⟺  a=4-3a = -2a - 4 \iff -a = -4 \iff a = 4

(3 puncte)


6. Arătaţi că sin⁡(x+π3)+sin⁡(x−π3)=sin⁡x\sin\left(x + \frac{\pi}{3}\right) + \sin\left(x - \frac{\pi}{3}\right) = \sin x, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm cei doi termeni folosind formulele de adunare pentru sinus:
sin⁡(x+π3)=sin⁡xcos⁡π3+cos⁡xsin⁡π3\sin\left(x + \frac{\pi}{3}\right) = \sin x \cos\frac{\pi}{3} + \cos x \sin\frac{\pi}{3} sin⁡(x−π3)=sin⁡xcos⁡π3−cos⁡xsin⁡π3\sin\left(x - \frac{\pi}{3}\right) = \sin x \cos\frac{\pi}{3} - \cos x \sin\frac{\pi}{3}
  • Adunând cele două egalități, termenii cu cos⁡xsin⁡π3\cos x \sin\frac{\pi}{3} se reduc:
sin⁡(x+π3)+sin⁡(x−π3)=2sin⁡xcos⁡π3\sin\left(x + \frac{\pi}{3}\right) + \sin\left(x - \frac{\pi}{3}\right) = 2\sin x \cos\frac{\pi}{3}

(3 puncte)

  • Deoarece cos⁡π3=12\cos\frac{\pi}{3} = \frac{1}{2}, obținem:
2sin⁡x⋅12=sin⁡x,∀x∈R2\sin x \cdot \frac{1}{2} = \sin x, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(aa+1a+2a+3)A(a) = \begin{pmatrix} a & a+1 \\ a+2 & a+3 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=−2\det(A(0)) = -2. (5p)

b) Arătaţi că matricea A(a)A(a) este inversabilă, pentru orice număr real aa. (5p)

c) Demonstraţi că, dacă aa şi bb sunt numere întregi și X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) astfel încât A(a)⋅X=A(b)A(a) \cdot X = A(b), atunci elementele matricei XX sunt numere întregi. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru a=0a = 0, matricea devine:
A(0)=(0123)A(0) = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 2 & 3 \end{pmatrix}

(2 puncte)

  • Calculăm determinantul:
det⁡(A(0))=∣0123∣=0⋅3−1⋅2=−2\det(A(0)) = \begin{vmatrix} 0 & 1 \\ 2 & 3 \end{vmatrix} = 0 \cdot 3 - 1 \cdot 2 = -2

(3 puncte)


b)

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) pentru orice a∈Ra \in \mathbb{R}:
det⁡(A(a))=∣aa+1a+2a+3∣=a(a+3)−(a+1)(a+2)\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a & a+1 \\ a+2 & a+3 \end{vmatrix} = a(a+3) - (a+1)(a+2) =a2+3a−(a2+3a+2)=−2= a^2 + 3a - (a^2 + 3a + 2) = -2

(3 puncte)

  • Deoarece det⁡(A(a))=−2≠0\det(A(a)) = -2 \neq 0 pentru orice număr real aa, matricea A(a)A(a) este inversabilă pentru orice a∈Ra \in \mathbb{R}.

(2 puncte)


c)

  • Deoarece A(a)A(a) este inversabilă, înmulțim egalitatea A(a)⋅X=A(b)A(a) \cdot X = A(b) la stânga cu (A(a))−1(A(a))^{-1}:
X=(A(a))−1⋅A(b)X = (A(a))^{-1} \cdot A(b)
  • Determinăm inversa matricei A(a)A(a). Matricea transpusă este:
(A(a))t=(aa+2a+1a+3)(A(a))^t = \begin{pmatrix} a & a+2 \\ a+1 & a+3 \end{pmatrix}
  • Matricea adjunctă este:
A∗(a)=(a+3−(a+1)−(a+2)a)A^*(a) = \begin{pmatrix} a+3 & -(a+1) \\ -(a+2) & a \end{pmatrix}
  • Inversa este:
(A(a))−1=1det⁡(A(a))A∗(a)=−12(a+3−(a+1)−(a+2)a)=12(−(a+3)a+1a+2−a)(A(a))^{-1} = \frac{1}{\det(A(a))} A^*(a) = -\frac{1}{2} \begin{pmatrix} a+3 & -(a+1) \\ -(a+2) & a \end{pmatrix} = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} -(a+3) & a+1 \\ a+2 & -a \end{pmatrix}

(2 puncte)

  • Calculăm produsul X=(A(a))−1⋅A(b)X = (A(a))^{-1} \cdot A(b):
X=12(−(a+3)a+1a+2−a)(bb+1b+2b+3)X = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} -(a+3) & a+1 \\ a+2 & -a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} b & b+1 \\ b+2 & b+3 \end{pmatrix}
  • Calculăm elementele matricei XX:
    • X11=12(−(a+3)b+(a+1)(b+2))=12(−ab−3b+ab+2a+b+2)=12(2a−2b+2)=a−b+1X_{11} = \frac{1}{2}\big(-(a+3)b + (a+1)(b+2)\big) = \frac{1}{2}\big(-ab - 3b + ab + 2a + b + 2\big) = \frac{1}{2}(2a - 2b + 2) = a - b + 1
    • X12=12(−(a+3)(b+1)+(a+1)(b+3))=12(−ab−a−3b−3+ab+3a+b+3)=12(2a−2b)=a−bX_{12} = \frac{1}{2}\big(-(a+3)(b+1) + (a+1)(b+3)\big) = \frac{1}{2}\big(-ab - a - 3b - 3 + ab + 3a + b + 3\big) = \frac{1}{2}(2a - 2b) = a - b
    • X21=12((a+2)b−a(b+2))=12(ab+2b−ab−2a)=12(2b−2a)=b−aX_{21} = \frac{1}{2}\big((a+2)b - a(b+2)\big) = \frac{1}{2}\big(ab + 2b - ab - 2a\big) = \frac{1}{2}(2b - 2a) = b - a
    • X22=12((a+2)(b+1)−a(b+3))=12(ab+a+2b+2−ab−3a)=12(−2a+2b+2)=b−a+1X_{22} = \frac{1}{2}\big((a+2)(b+1) - a(b+3)\big) = \frac{1}{2}\big(ab + a + 2b + 2 - ab - 3a\big) = \frac{1}{2}(-2a + 2b + 2) = b - a + 1
  • Prin urmare:
X=(a−b+1a−bb−ab−a+1)X = \begin{pmatrix} a - b + 1 & a - b \\ b - a & b - a + 1 \end{pmatrix}
  • Deoarece aa și bb sunt numere întregi, diferențele a−ba-b, b−ab-a, precum și a−b+1a-b+1 și b−a+1b-a+1 sunt numere întregi. În consecință, toate elementele matricei XX sunt numere întregi.

(3 puncte)


2. Pe mulţimea A=(0,+∞)A = (0, +\infty) se definește legea de compoziţie:

x∘y=2xy+2yxx \circ y = \frac{2x}{y} + \frac{2y}{x}

a) Arătaţi că numărul a=2∘4a = 2 \circ 4 este întreg. (5p)

b) Arătaţi că x∘y≥4x \circ y \ge 4, pentru orice x,y∈Ax, y \in A. (5p)

c) Arătaţi că legea de compoziţie „∘\circ” nu admite element neutru. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm definiția legii pentru x=2x = 2 și y=4y = 4:
a=2∘4=2⋅24+2⋅42a = 2 \circ 4 = \frac{2 \cdot 2}{4} + \frac{2 \cdot 4}{2}

(2 puncte)

=44+82=1+4=5∈Z= \frac{4}{4} + \frac{8}{2} = 1 + 4 = 5 \in \mathbb{Z}
  • Numărul aa este întreg.

(3 puncte)


b)

  • Aducem expresia legii de compoziție la numitor comun:
x∘y=2x2+2y2xy=2(x2+y2)xy,∀x,y∈Ax \circ y = \frac{2x^2 + 2y^2}{xy} = \frac{2(x^2 + y^2)}{xy}, \quad \forall x, y \in A

(2 puncte)

  • Calculăm diferența (x∘y)−4(x \circ y) - 4:
x∘y−4=2(x2+y2)−4xyxy=2(x2−2xy+y2)xy=2(x−y)2xyx \circ y - 4 = \frac{2(x^2 + y^2) - 4xy}{xy} = \frac{2(x^2 - 2xy + y^2)}{xy} = \frac{2(x - y)^2}{xy}
  • Deoarece (x−y)2≥0(x - y)^2 \ge 0 și x,y∈(0,+∞)  ⟹  xy>0x, y \in (0, +\infty) \implies xy > 0, avem:
2(x−y)2xy≥0  ⟹  x∘y≥4,∀x,y∈A\frac{2(x - y)^2}{xy} \ge 0 \implies x \circ y \ge 4, \quad \forall x, y \in A

(3 puncte)


c)

  • Presupunem prin reducere la absurd că legea „∘\circ” admite element neutru e∈A=(0,+∞)e \in A = (0, +\infty).
  • Atunci trebuie să avem x∘e=e∘x=xx \circ e = e \circ x = x, pentru orice x∈Ax \in A.
  • În particular, pentru x=ex = e, relația e∘e=ee \circ e = e conduce la:
2ee+2ee=e  ⟺  2+2=e  ⟺  e=4∈A\frac{2e}{e} + \frac{2e}{e} = e \iff 2 + 2 = e \iff e = 4 \in A

(3 puncte)

  • Verificăm dacă e=4e = 4 satisface proprietatea de element neutru pentru toate elementele din AA.
  • Alegem x=2∈Ax = 2 \in A:
2∘4=2⋅24+2⋅42=1+4=5≠22 \circ 4 = \frac{2 \cdot 2}{4} + \frac{2 \cdot 4}{2} = 1 + 4 = 5 \neq 2
  • Deoarece 2∘4≠22 \circ 4 \neq 2, numărul e=4e = 4 nu este element neutru. Prin urmare, presupunerea făcută este falsă, iar legea de compoziție „∘\circ” nu admite element neutru.

(2 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(−1,1)∪(1,+∞)→Rf: (-1, 1) \cup (1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=1x−1−1x+1f(x) = \frac{1}{x-1} - \frac{1}{x+1}.

a) Arătați că f′(x)=−4x(x−1)2(x+1)2f'(x) = \frac{-4x}{(x-1)^2(x+1)^2}, x∈(−1,1)∪(1,+∞)x \in (-1, 1) \cup (1, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul în care graficul intersectează axa OyOy. (5p)

c) Calculați lim⁡x→+∞f(x)f(x+1)\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{f(x+1)}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Derivăm fiecare termen folosind formula (1u)′=−u′u2\left(\frac{1}{u}\right)' = -\frac{u'}{u^2}:
f′(x)=(1x−1)′−(1x+1)′=−1(x−1)2−(−1(x+1)2)=−1(x−1)2+1(x+1)2f'(x) = \left( \frac{1}{x-1} \right)' - \left( \frac{1}{x+1} \right)' = -\frac{1}{(x-1)^2} - \left( -\frac{1}{(x+1)^2} \right) = -\frac{1}{(x-1)^2} + \frac{1}{(x+1)^2}

(2 puncte)

  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=−(x+1)2+(x−1)2(x−1)2(x+1)2=−(x2+2x+1)+(x2−2x+1)(x−1)2(x+1)2f'(x) = \frac{-(x+1)^2 + (x-1)^2}{(x-1)^2(x+1)^2} = \frac{-(x^2 + 2x + 1) + (x^2 - 2x + 1)}{(x-1)^2(x+1)^2} =−4x(x−1)2(x+1)2,∀x∈(−1,1)∪(1,+∞)= \frac{-4x}{(x-1)^2(x+1)^2}, \quad \forall x \in (-1, 1) \cup (1, +\infty)

(3 puncte)


b)

  • Punctul de intersecție cu axa OyOy are abscisa x=0∈(−1,1)x = 0 \in (-1, 1).
  • Calculăm valoarea funcției în x=0x = 0:
f(0)=10−1−10+1=−1−1=−2f(0) = \frac{1}{0-1} - \frac{1}{0+1} = -1 - 1 = -2
  • Punctul de intersecție este A(0,−2)A(0, -2).
  • Panta tangentei este f′(0)f'(0):
f′(0)=−4⋅0(0−1)2(0+1)2=0f'(0) = \frac{-4 \cdot 0}{(0-1)^2(0+1)^2} = 0

(3 puncte)

  • Ecuația tangentei la grafic în punctul (0,f(0))(0, f(0)) este:
y−f(0)=f′(0)(x−0)  ⟺  y−(−2)=0⋅(x−0)  ⟺  y=−2y - f(0) = f'(0)(x - 0) \iff y - (-2) = 0 \cdot (x - 0) \iff y = -2

(2 puncte)


c)

  • Aducem f(x)f(x) la forma condensată:
f(x)=1x−1−1x+1=x+1−(x−1)(x−1)(x+1)=2x2−1f(x) = \frac{1}{x-1} - \frac{1}{x+1} = \frac{x+1 - (x-1)}{(x-1)(x+1)} = \frac{2}{x^2 - 1}
  • Exprimăm f(x+1)f(x+1) pentru x>1x > 1:
f(x+1)=2(x+1)2−1=2x2+2x+1−1=2x2+2xf(x+1) = \frac{2}{(x+1)^2 - 1} = \frac{2}{x^2 + 2x + 1 - 1} = \frac{2}{x^2 + 2x}

(2 puncte)

  • Raportul devine:
f(x)f(x+1)=2x2−12x2+2x=x2+2xx2−1\frac{f(x)}{f(x+1)} = \frac{\frac{2}{x^2 - 1}}{\frac{2}{x^2 + 2x}} = \frac{x^2 + 2x}{x^2 - 1}
  • Calculăm limita la +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)f(x+1)=lim⁡x→+∞x2+2xx2−1=lim⁡x→+∞x2(1+2x)x2(1−1x2)=1\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{f(x+1)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 2x}{x^2 - 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2\left(1 + \frac{2}{x}\right)}{x^2\left(1 - \frac{1}{x^2}\right)} = 1

(3 puncte)


2. Se consideră funcţia f:(−4,+∞)→Rf: (-4, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x+2x+4f(x) = \frac{x+2}{x+4}.

a) Arătați că ∫02(x+4)f(x) dx=6\int_0^2 (x+4)f(x)\,dx = 6. (5p)

b) Calculați ∫01f(x) dx\int_0^1 f(x)\,dx. (5p)

c) Arătaţi că ∫0nf(x)e−x dx<1\int_0^n f(x)e^{-x}\,dx < 1, pentru orice număr natural nenul nn. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim f(x)f(x) în expresia de sub integrală:
(x+4)f(x)=(x+4)⋅x+2x+4=x+2(x+4)f(x) = (x+4) \cdot \frac{x+2}{x+4} = x + 2
  • Calculăm integrala:
∫02(x+4)f(x) dx=∫02(x+2) dx=(x22+2x)∣02\int_0^2 (x+4)f(x)\,dx = \int_0^2 (x+2)\,dx = \left. \left( \frac{x^2}{2} + 2x \right) \right|_0^2

(3 puncte)

=(42+4)−0=2+4=6= \left( \frac{4}{2} + 4 \right) - 0 = 2 + 4 = 6

(2 puncte)


b)

  • Descompunem funcția rațională:
f(x)=x+2x+4=x+4−2x+4=1−2x+4f(x) = \frac{x+2}{x+4} = \frac{x+4-2}{x+4} = 1 - \frac{2}{x+4}
  • Calculăm integrala definită:
∫01f(x) dx=∫01(1−2x+4) dx=(x−2ln⁡(x+4))∣01\int_0^1 f(x)\,dx = \int_0^1 \left( 1 - \frac{2}{x+4} \right)\,dx = \left. \big( x - 2\ln(x+4) \big) \right|_0^1

(3 puncte)

  • Înlocuim limitele de integrare:
=(1−2ln⁡5)−(0−2ln⁡4)=1−2ln⁡5+2ln⁡4=1−2ln⁡54= (1 - 2\ln 5) - (0 - 2\ln 4) = 1 - 2\ln 5 + 2\ln 4 = 1 - 2\ln\frac{5}{4}

(2 puncte)


c)

  • Pentru orice x∈[0,n]x \in [0, n], avem x≥0x \ge 0, deci x+2<x+4x + 2 < x + 4. Împărțind prin x+4>0x+4 > 0, obținem:
f(x)=x+2x+4≤1,∀x∈[0,n]f(x) = \frac{x+2}{x+4} \le 1, \quad \forall x \in [0, n]
  • Deoarece e−x>0e^{-x} > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, înmulțind inegalitatea cu e−xe^{-x}, avem:
f(x)e−x≤e−x,∀x∈[0,n]f(x)e^{-x} \le e^{-x}, \quad \forall x \in [0, n]

(2 puncte)

  • Integrăm inegalitatea pe intervalul [0,n][0, n]:
∫0nf(x)e−x dx≤∫0ne−x dx=(−e−x)∣0n=−e−n−(−e0)=1−e−n\int_0^n f(x)e^{-x}\,dx \le \int_0^n e^{-x}\,dx = \left. \left(-e^{-x}\right) \right|_0^n = -e^{-n} - (-e^0) = 1 - e^{-n}
  • Deoarece nn este număr natural nenul (n≥1n \ge 1), rezultă e−n>0e^{-n} > 0, de unde:
1−e−n<11 - e^{-n} < 1
  • Prin urmare:
∫0nf(x)e−x dx≤1−e−n<1,∀n∈N∗\int_0^n f(x)e^{-x}\,dx \le 1 - e^{-n} < 1, \quad \forall n \in \mathbb{N}^*

(3 puncte)