BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2021Test Antrenament 7

BAC Științele Naturii (M2) 2021 — Test de Antrenament 7

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați termenul a2021a_{2021} al progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, știind că a1=2a_1 = 2 și a3=8a_3 = 8. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula termenului general al progresiei aritmetice an=a1+(n−1)ra_n = a_1 + (n - 1)r:
a3=a1+2r  ⟹  8=2+2r  ⟹  2r=6  ⟹  r=3a_3 = a_1 + 2r \implies 8 = 2 + 2r \implies 2r = 6 \implies r = 3

(2p)

  • Calculăm termenul a2021a_{2021}:
a2021=a1+2020r=2+2020⋅3=2+6060=6062a_{2021} = a_1 + 2020r = 2 + 2020 \cdot 3 = 2 + 6060 = 6062

(3p)


2. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficului funcției f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−3f(x) = 2x - 3 cu dreapta dd de ecuație y=−x+3y = -x + 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul de intersecție se obține rezolvând ecuația f(x)=yf(x) = y:
2x−3=−x+3  ⟺  3x=6  ⟺  x=22x - 3 = -x + 3 \iff 3x = 6 \iff x = 2

(3p)

  • Determinăm ordonata punctului de intersecție:
y=−2+3=1y = -2 + 3 = 1
  • Coordonatele punctului de intersecție sunt (2,1)(2, 1).

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x+22=273^{\frac{x+2}{2}} = 27. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem membrul drept ca putere a lui 33:
27=3327 = 3^3
  • Ecuația devine:
3x+22=333^{\frac{x+2}{2}} = 3^3

(3p)

  • Deoarece funcția exponențială g(t)=3tg(t) = 3^t este strict crescătoare, deci injectivă, egalăm exponenții:
x+22=3  ⟺  x+2=6  ⟺  x=4\frac{x+2}{2} = 3 \iff x + 2 = 6 \iff x = 4

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A={0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}A = \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}, acesta să fie divizor al numărului 4848. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul de cazuri posibile este egal cu numărul elementelor mulțimii AA:
Nposibile=10N_{\text{posibile}} = 10

(2p)

  • Numerele din mulțimea AA care sunt divizori ai numărului 4848 sunt: 1,2,3,4,6,81, 2, 3, 4, 6, 8 (notăm că 00 nu este divizor al lui 4848).
  • Numărul cazurilor favorabile este:
Nfavorabile=6N_{\text{favorabile}} = 6

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
p=NfavorabileNposibile=610=35=0,6p = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{6}{10} = \frac{3}{5} = 0{,}6

(1p)


5. Se consideră vectorii u⃗=2i⃗+mj⃗\vec{u} = 2\vec{i} + m\vec{j} și v⃗=(m−4)i⃗+2j⃗\vec{v} = (m-4)\vec{i} + 2\vec{j}, unde mm este număr real. Determinați numărul real mm pentru care u⃗⋅v⃗=0\vec{u} \cdot \vec{v} = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul scalar al celor doi vectori în funcție de coordonatele lor:
u⃗⋅v⃗=2(m−4)+m⋅2=2m−8+2m=4m−8\vec{u} \cdot \vec{v} = 2(m - 4) + m \cdot 2 = 2m - 8 + 2m = 4m - 8

(3p)

  • Impunem condiția ca produsul scalar să fie nul:
4m−8=0  ⟺  4m=8  ⟺  m=24m - 8 = 0 \iff 4m = 8 \iff m = 2

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC cu AB=6AB = 6, AC=3AC = 3 și unghiul AA de 120∘120^\circ. Calculați perimetrul triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm teorema cosinusului pentru a determina lungimea laturii BCBC:
BC2=AB2+AC2−2⋅AB⋅AC⋅cos⁡ABC^2 = AB^2 + AC^2 - 2 \cdot AB \cdot AC \cdot \cos A
  • Știind că cos⁡120∘=cos⁡(180∘−60∘)=−cos⁡60∘=−12\cos 120^\circ = \cos(180^\circ - 60^\circ) = -\cos 60^\circ = -\frac{1}{2}:
BC2=62+32−2⋅6⋅3⋅(−12)=36+9+18=63BC^2 = 6^2 + 3^2 - 2 \cdot 6 \cdot 3 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) = 36 + 9 + 18 = 63 BC=63=37BC = \sqrt{63} = 3\sqrt{7}

(3p)

  • Calculăm perimetrul triunghiului ABCABC:
PΔABC=AB+AC+BC=6+3+37=9+37=3(3+7)\mathcal{P}_{\Delta ABC} = AB + AC + BC = 6 + 3 + 3\sqrt{7} = 9 + 3\sqrt{7} = 3(3 + \sqrt{7})

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(2a1112a11a−1)A(a) = \begin{pmatrix} 2a & 1 & 1 \\ 1 & 2a & 1 \\ 1 & a & -1 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații:

{2ax+y+z=0x+2ay+z=1x+ay−z=−1\begin{cases} 2ax + y + z = 0 \\ x + 2ay + z = 1 \\ x + ay - z = -1 \end{cases}

unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(−1))=−3\det(A(-1)) = -3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem matricea A(−1)A(-1) înlocuind a=−1a = -1:
A(−1)=(−2111−211−1−1)A(-1) = \begin{pmatrix} -2 & 1 & 1 \\ 1 & -2 & 1 \\ 1 & -1 & -1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei:
det⁡(A(−1))=∣−2111−211−1−1∣\det(A(-1)) = \begin{vmatrix} -2 & 1 & 1 \\ 1 & -2 & 1 \\ 1 & -1 & -1 \end{vmatrix} =(−2)⋅(−2)⋅(−1)+1⋅(−1)⋅1+1⋅1⋅1−1⋅(−2)⋅1−(−1)⋅1⋅(−2)−(−1)⋅1⋅1= (-2) \cdot (-2) \cdot (-1) + 1 \cdot (-1) \cdot 1 + 1 \cdot 1 \cdot 1 - 1 \cdot (-2) \cdot 1 - (-1) \cdot 1 \cdot (-2) - (-1) \cdot 1 \cdot 1 =−4−1+1−(−2)−2−(−1)=−4+2−2+1=−3= -4 - 1 + 1 - (-2) - 2 - (-1) = -4 + 2 - 2 + 1 = -3

(3p)


b) Determinați valorile reale ale lui aa pentru care sistemul de ecuații admite soluție unică. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei sistemului A(a)A(a):
det⁡(A(a))=∣2a1112a11a−1∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 2a & 1 & 1 \\ 1 & 2a & 1 \\ 1 & a & -1 \end{vmatrix} =2a⋅2a⋅(−1)+1⋅a⋅1+1⋅1⋅1−1⋅2a⋅1−a⋅1⋅2a−(−1)⋅1⋅1= 2a \cdot 2a \cdot (-1) + 1 \cdot a \cdot 1 + 1 \cdot 1 \cdot 1 - 1 \cdot 2a \cdot 1 - a \cdot 1 \cdot 2a - (-1) \cdot 1 \cdot 1 =−4a2+a+1−2a−2a2+1=−6a2−a+2= -4a^2 + a + 1 - 2a - 2a^2 + 1 = -6a^2 - a + 2

(2p)

  • Sistemul admite soluție unică dacă și numai dacă det⁡(A(a))≠0\det(A(a)) \neq 0:
−6a2−a+2=0  ⟺  6a2+a−2=0-6a^2 - a + 2 = 0 \iff 6a^2 + a - 2 = 0 Δ=12−4⋅6⋅(−2)=1+48=49=72\Delta = 1^2 - 4 \cdot 6 \cdot (-2) = 1 + 48 = 49 = 7^2 a1=−1−712=−812=−23,a2=−1+712=612=12a_1 = \frac{-1 - 7}{12} = -\frac{8}{12} = -\frac{2}{3}, \quad a_2 = \frac{-1 + 7}{12} = \frac{6}{12} = \frac{1}{2}
  • Sistemul de ecuații admite soluție unică pentru:
a∈R∖{−23,12}a \in \mathbb{R} \setminus \left\{ -\frac{2}{3}, \frac{1}{2} \right\}

(3p)


c) Determinați numărul întreg aa, știind că există numerele reale y0y_0 și z0z_0 astfel încât (1,y0,z0)(1, y_0, z_0) este soluție a sistemului de ecuații. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece a∈Za \in \mathbb{Z}, avem a≠−23a \neq -\frac{2}{3} și a≠12a \neq \frac{1}{2}, deci det⁡(A(a))≠0\det(A(a)) \neq 0, ceea ce înseamnă că sistemul este compatibil determinat cu soluție unică.

(2p)

  • Înlocuim x=1,y=y0,z=z0x = 1, y = y_0, z = z_0 în ecuațiile sistemului:
{2a+y0+z0=01+2ay0+z0=1  ⟹  2ay0+z0=0  ⟹  z0=−2ay01+ay0−z0=−1  ⟹  ay0−z0=−2\begin{cases} 2a + y_0 + z_0 = 0 \\ 1 + 2ay_0 + z_0 = 1 \implies 2ay_0 + z_0 = 0 \implies z_0 = -2ay_0 \\ 1 + ay_0 - z_0 = -1 \implies ay_0 - z_0 = -2 \end{cases}
  • Adunând ecuațiile a doua și a treia:
3ay0=−2  ⟹  ay0=−233ay_0 = -2 \implies ay_0 = -\frac{2}{3}
  • Din prima ecuație, y0+z0=−2ay_0 + z_0 = -2a. Înlocuind z0=−2ay0z_0 = -2ay_0, avem:
y0−2ay0=−2a  ⟺  y0(1−2a)=−2ay_0 - 2ay_0 = -2a \iff y_0(1 - 2a) = -2a
  • Înmulțind cu aa (observăm că dacă a=0a = 0, ay0=0≠−23ay_0 = 0 \ne -\frac{2}{3}, deci a≠0a \ne 0):
ay0(1−2a)=−2a2  ⟹  −23(1−2a)=−2a2ay_0(1 - 2a) = -2a^2 \implies -\frac{2}{3}(1 - 2a) = -2a^2 1−2a3=a2  ⟺  3a2+2a−1=0\frac{1 - 2a}{3} = a^2 \iff 3a^2 + 2a - 1 = 0 (3a−1)(a+1)=0  ⟹  a=13 sau a=−1(3a - 1)(a + 1) = 0 \implies a = \frac{1}{3} \text{ sau } a = -1
  • Deoarece se cere a∈Za \in \mathbb{Z}, soluția convenabilă este a=−1a = -1.

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă:

x∗y=x+y+5xyx * y = x + y + 5xy

a) Verificați dacă e=0e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Verificăm dacă x∗0=xx * 0 = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
x∗0=x+0+5x⋅0=xx * 0 = x + 0 + 5x \cdot 0 = x

(2p)

  • Verificăm dacă 0∗x=x0 * x = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
0∗x=0+x+5⋅0⋅x=x0 * x = 0 + x + 5 \cdot 0 \cdot x = x
  • Deoarece x∗0=0∗x=xx * 0 = 0 * x = x pentru orice număr real xx, obținem că e=0e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)


b) Demonstrați că x∗y=5(x+15)(y+15)−15x * y = 5\left(x + \frac{1}{5}\right)\left(y + \frac{1}{5}\right) - \frac{1}{5}, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm membrul drept:
E=5(x+15)(y+15)−15E = 5\left(x + \frac{1}{5}\right)\left(y + \frac{1}{5}\right) - \frac{1}{5} =5(xy+15x+15y+125)−15= 5\left(xy + \frac{1}{5}x + \frac{1}{5}y + \frac{1}{25}\right) - \frac{1}{5}

(3p)

  • Distribuim factorul 55:
=5xy+x+y+15−15=5xy+x+y=x∗y= 5xy + x + y + \frac{1}{5} - \frac{1}{5} = 5xy + x + y = x * y

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)


c) Calculați partea întreagă a numărului q=(−12)∗(−13)∗⋯∗(−12021)q = \left(-\frac{1}{2}\right) * \left(-\frac{1}{3}\right) * \dots * \left(-\frac{1}{2021}\right). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din formula demonstrată la punctul b), observăm că:
x∗(−15)=5(x+15)(−15+15)−15=−15x * \left(-\frac{1}{5}\right) = 5\left(x + \frac{1}{5}\right)\left(-\frac{1}{5} + \frac{1}{5}\right) - \frac{1}{5} = -\frac{1}{5}

pentru orice număr real xx.

(2p)

  • Numărul −15-\frac{1}{5} este absorbant pentru legea de compoziție.
  • Deoarece compunerea este asociativă și termenul −15-\frac{1}{5} face parte din șirul de operații (corespunzător lui k=5k = 5):
q=(−12)∗(−13)∗(−14)∗(−15)∗⋯∗(−12021)=−15=−0,2q = \left(-\frac{1}{2}\right) * \left(-\frac{1}{3}\right) * \left(-\frac{1}{4}\right) * \left(-\frac{1}{5}\right) * \dots * \left(-\frac{1}{2021}\right) = -\frac{1}{5} = -0{,}2
  • Partea întreagă a numărului qq este:
[q]=[−0,2]=−1[q] = [-0{,}2] = -1

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=(x+1)ln⁡xf(x) = (x+1)\ln x.

a) Arătați că f′(x)=1+1x+ln⁡xf'(x) = 1 + \frac{1}{x} + \ln x, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv':
f′(x)=(x+1)′⋅ln⁡x+(x+1)⋅(ln⁡x)′f'(x) = (x+1)' \cdot \ln x + (x+1) \cdot (\ln x)'

(2p)

  • Efectuăm calculele:
f′(x)=1⋅ln⁡x+(x+1)⋅1x=ln⁡x+1+1x=1+1x+ln⁡xf'(x) = 1 \cdot \ln x + (x+1) \cdot \frac{1}{x} = \ln x + 1 + \frac{1}{x} = 1 + \frac{1}{x} + \ln x

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(3p)


b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul A(1,0)A(1, 0). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm panta tangentei în punctul de abscisă x0=1x_0 = 1:
f(1)=(1+1)ln⁡1=2⋅0=0f(1) = (1+1)\ln 1 = 2 \cdot 0 = 0 f′(1)=1+11+ln⁡1=1+1+0=2f'(1) = 1 + \frac{1}{1} + \ln 1 = 1 + 1 + 0 = 2

(2p)

  • Ecuația tangentei la graficul funcției în punctul de coordonate (x0,f(x0))(x_0, f(x_0)) este:
y−f(1)=f′(1)(x−1)y - f(1) = f'(1)(x - 1) y−0=2(x−1)  ⟺  y=2x−2y - 0 = 2(x - 1) \iff y = 2x - 2

(3p)


c) Demonstrați că funcția ff este convexă pe [1,+∞)[1, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm derivata a doua a funcției ff:
f′′(x)=(f′(x))′=(1+1x+ln⁡x)′=−1x2+1x=x−1x2f''(x) = (f'(x))' = \left(1 + \frac{1}{x} + \ln x\right)' = -\frac{1}{x^2} + \frac{1}{x} = \frac{x - 1}{x^2}

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)

  • Pentru orice x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), avem x≥1  ⟹  x−1≥0x \ge 1 \implies x - 1 \ge 0, iar x2>0x^2 > 0:
f′′(x)=x−1x2≥0,∀x∈[1,+∞)f''(x) = \frac{x - 1}{x^2} \ge 0, \quad \forall x \in [1, +\infty)
  • Deoarece f′′(x)≥0f''(x) \ge 0 pe [1,+∞)[1, +\infty), funcția ff este convexă pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty).

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=xn+1x2+1f(x) = \frac{x^n + 1}{x^2 + 1}, unde nn este număr natural nenul.

a) Pentru n=3n = 3, se consideră funcția g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=(x2+1)f(x)g(x) = (x^2 + 1)f(x). Determinați primitiva GG a funcției gg pentru care G(0)=2021G(0) = 2021. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru n=3n = 3, funcția g(x)g(x) devine:
g(x)=(x2+1)⋅x3+1x2+1=x3+1g(x) = (x^2 + 1) \cdot \frac{x^3 + 1}{x^2 + 1} = x^3 + 1
  • Primitiva generală G:R→RG: \mathbb{R} \to \mathbb{R} este:
G(x)=∫(x3+1) dx=x44+x+c,c∈RG(x) = \int (x^3 + 1) \, dx = \frac{x^4}{4} + x + c, \quad c \in \mathbb{R}

(3p)

  • Determinăm constanta cc din condiția G(0)=2021G(0) = 2021:
G(0)=0+0+c=2021  ⟹  c=2021G(0) = 0 + 0 + c = 2021 \implies c = 2021
  • Primitiva căutată este G(x)=x44+x+2021G(x) = \frac{x^4}{4} + x + 2021.

(2p)


b) Pentru n=1n = 1, calculați ∫01f(x) dx\int_0^1 f(x) \, dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru n=1n = 1, integrala devine:
∫01f(x) dx=∫01x+1x2+1 dx=∫01xx2+1 dx+∫011x2+1 dx\int_0^1 f(x) \, dx = \int_0^1 \frac{x+1}{x^2+1} \, dx = \int_0^1 \frac{x}{x^2+1} \, dx + \int_0^1 \frac{1}{x^2+1} \, dx =[12ln⁡(x2+1)+arctg⁡x]01= \left[ \frac{1}{2}\ln(x^2+1) + \operatorname{arctg} x \right]_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=(12ln⁡2+arctg⁡1)−(12ln⁡1+arctg⁡0)=12ln⁡2+π4= \left(\frac{1}{2}\ln 2 + \operatorname{arctg} 1\right) - \left(\frac{1}{2}\ln 1 + \operatorname{arctg} 0\right) = \frac{1}{2}\ln 2 + \frac{\pi}{4}

(2p)


c) Demonstrați că π4≤∫01f(x) dx≤1\frac{\pi}{4} \le \int_0^1 f(x) \, dx \le 1, pentru orice număr natural nn, n≥2n \ge 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1] și orice număr natural n≥2n \ge 2, avem 0≤xn≤x20 \le x^n \le x^2.
  • Adunând 11, obținem:
1≤xn+1≤x2+11 \le x^n + 1 \le x^2 + 1
  • Împărțind prin x2+1>0x^2 + 1 > 0:
1x2+1≤xn+1x2+1≤1  ⟺  1x2+1≤f(x)≤1\frac{1}{x^2 + 1} \le \frac{x^n + 1}{x^2 + 1} \le 1 \iff \frac{1}{x^2 + 1} \le f(x) \le 1

pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1] și n≥2n \ge 2.

(3p)

  • Integrăm inegalitatea pe intervalul [0,1][0, 1]:
∫011x2+1 dx≤∫01f(x) dx≤∫011 dx\int_0^1 \frac{1}{x^2 + 1} \, dx \le \int_0^1 f(x) \, dx \le \int_0^1 1 \, dx
  • Calculăm integralele marginilor:
∫011x2+1 dx=[arctg⁡x]01=π4−0=π4\int_0^1 \frac{1}{x^2 + 1} \, dx = \left[ \operatorname{arctg} x \right]_0^1 = \frac{\pi}{4} - 0 = \frac{\pi}{4} ∫011 dx=[x]01=1−0=1\int_0^1 1 \, dx = [x]_0^1 = 1 - 0 = 1
  • Rezultă că π4≤∫01f(x) dx≤1\frac{\pi}{4} \le \int_0^1 f(x) \, dx \le 1, pentru orice număr natural n≥2n \ge 2.

(2p)