BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2021Test Antrenament 6

BAC Științele Naturii (M2) 2021 — Test de Antrenament 6

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calculați media geometrică a numerelor x=log⁡68+log⁡627x = \log_6 8 + \log_6 27 și y=22⋅33+62y = \sqrt{2^2 \cdot 3^3 + 6^2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm proprietatea de adunare a logaritmilor cu aceeași bază:
x=log⁡68+log⁡627=log⁡6(8⋅27)=log⁡6216=log⁡6(63)=3x = \log_6 8 + \log_6 27 = \log_6(8 \cdot 27) = \log_6 216 = \log_6(6^3) = 3
  • Calculăm valoarea numărului yy:
y=22⋅33+62=4⋅27+36=108+36=144=12y = \sqrt{2^2 \cdot 3^3 + 6^2} = \sqrt{4 \cdot 27 + 36} = \sqrt{108 + 36} = \sqrt{144} = 12

(2p)

  • Media geometrică a două numere reale pozitive xx și yy este mg=x⋅ym_g = \sqrt{x \cdot y}:
mg=3⋅12=36=6m_g = \sqrt{3 \cdot 12} = \sqrt{36} = 6

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+2x+af(x) = x^2 + 2x + a, unde aa este număr real. Determinați valorile reale ale lui aa pentru care graficul funcției ff intersectează axa OxOx în două puncte distincte. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Graficul funcției de gradul al doilea intersectează axa OxOx în două puncte distincte dacă și numai dacă ecuația atașată f(x)=0f(x) = 0 are două rădăcini reale și distincte, adică discriminantul este strict pozitiv:
Δ>0\Delta > 0
  • Calculăm discriminantul Δ\Delta:
Δ=b2−4ac=22−4⋅1⋅a=4−4a\Delta = b^2 - 4ac = 2^2 - 4 \cdot 1 \cdot a = 4 - 4a

(3p)

  • Impunem condiția:
4−4a>0  ⟺  4a<4  ⟺  a<14 - 4a > 0 \iff 4a < 4 \iff a < 1
  • Așadar, valorile căutate sunt a∈(−∞,1)a \in (-\infty, 1).

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 72−x2=72x−17^{2 - x^2} = 7^{2x - 1}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece funcția exponențială g(t)=7tg(t) = 7^t este strict crescătoare, deci injectivă, egalăm exponenții:
2−x2=2x−12 - x^2 = 2x - 1
  • Trecem toți termenii într-un singur membru și obținem ecuația de gradul al doilea:
x2+2x−3=0x^2 + 2x - 3 = 0

(3p)

  • Factorizăm sau aplicăm formula rădăcinilor:
(x+3)(x−1)=0  ⟹  x1=−3saux2=1(x + 3)(x - 1) = 0 \implies x_1 = -3 \quad \text{sau} \quad x_2 = 1
  • Ambele valori sunt numere reale, deci mulțimea soluțiilor este S={−3,1}S = \{-3, 1\}.

(2p)


4. Arătați că produsul numerelor A52A_5^2, C62C_6^2 și A42A_4^2 este pătratul unui număr natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm fiecare termen combinatoric:
    • A52=5!(5−2)!=5!3!=5⋅4=20A_5^2 = \frac{5!}{(5-2)!} = \frac{5!}{3!} = 5 \cdot 4 = 20
    • C62=6!2!(6−2)!=6⋅52=15C_6^2 = \frac{6!}{2!(6-2)!} = \frac{6 \cdot 5}{2} = 15
    • A42=4!(4−2)!=4!2!=4⋅3=12A_4^2 = \frac{4!}{(4-2)!} = \frac{4!}{2!} = 4 \cdot 3 = 12

(3p)

  • Calculăm produsul:
P=A52⋅C62⋅A42=20⋅15⋅12=300⋅12=3600P = A_5^2 \cdot C_6^2 \cdot A_4^2 = 20 \cdot 15 \cdot 12 = 300 \cdot 12 = 3600
  • Deoarece 3600=6023600 = 60^2 și 60∈N60 \in \mathbb{N}, rezultă că produsul numerelor este pătratul numărului natural 6060.

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−1,a+1)A(-1, a+1), B(2,−3)B(2, -3) și C(3,1−a)C(3, 1-a), unde aa este număr real. Determinați numărul real aa pentru care punctele AA, BB și CC sunt coliniare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm pantele dreptelor ABAB și BCBC:
mAB=yB−yAxB−xA=−3−(a+1)2−(−1)=−4−a3=−a+43m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{-3 - (a+1)}{2 - (-1)} = \frac{-4 - a}{3} = -\frac{a+4}{3} mBC=yC−yBxC−xB=(1−a)−(−3)3−2=4−a1=4−am_{BC} = \frac{y_C - y_B}{x_C - x_B} = \frac{(1-a) - (-3)}{3 - 2} = \frac{4 - a}{1} = 4 - a

(2p)

  • Punctele distincte AA, BB și CC sunt coliniare dacă și numai dacă pantele sunt egale, mAB=mBCm_{AB} = m_{BC}:
−a+43=4−a  ⟺  −(a+4)=3(4−a)-\frac{a+4}{3} = 4 - a \iff -(a+4) = 3(4-a) −a−4=12−3a  ⟺  2a=16  ⟺  a=8-a - 4 = 12 - 3a \iff 2a = 16 \iff a = 8

(3p)


6. Determinați raza cercului înscris în triunghiul MNPMNP, dreptunghic în NN, știind că MN=12MN = 12 și NP=16NP = 16. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul fiind dreptunghic în NN, ipotenuza MPMP se calculează prin teorema lui Pitagora:
MP=MN2+NP2=122+162=144+256=400=20MP = \sqrt{MN^2 + NP^2} = \sqrt{12^2 + 16^2} = \sqrt{144 + 256} = \sqrt{400} = 20
  • Calculăm semiperimetrul triunghiului MNPMNP:
p=MN+NP+MP2=12+16+202=482=24p = \frac{MN + NP + MP}{2} = \frac{12 + 16 + 20}{2} = \frac{48}{2} = 24

(2p)

  • Calculăm aria triunghiului dreptunghic:
AΔMNP=MN⋅NP2=12⋅162=96\mathcal{A}_{\Delta MNP} = \frac{MN \cdot NP}{2} = \frac{12 \cdot 16}{2} = 96
  • Folosim formula ariei în funcție de raza cercului înscris, A=p⋅r\mathcal{A} = p \cdot r:
r=AΔMNPp=9624=4r = \frac{\mathcal{A}_{\Delta MNP}}{p} = \frac{96}{24} = 4

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(a2124−a1a−1)A(a) = \begin{pmatrix} a & 2 & 1 \\ 2 & 4 & -a \\ 1 & a & -1 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații {ax+2y+z=12x+4y−az=1x+ay−z=0\begin{cases} ax + 2y + z = 1 \\ 2x + 4y - az = 1 \\ x + ay - z = 0 \end{cases}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=−3\det(A(1)) = -3. (5p)

b) Determinați valorile reale ale lui aa pentru care matricea A(a)A(a) este inversabilă. (5p)

c) Arătați că sistemul de ecuații nu admite nicio soluție (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) astfel încât x0=y02=z03x_0 = \frac{y_0}{2} = \frac{z_0}{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru a=1a = 1, matricea devine:
A(1)=(12124−111−1)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & 1 \\ 2 & 4 & -1 \\ 1 & 1 & -1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul prin regula triunghiului sau dezvoltare:
det⁡(A(1))=∣12124−111−1∣=1⋅4⋅(−1)+2⋅(−1)⋅1+2⋅1⋅1−1⋅4⋅1−(−1)⋅1⋅1−2⋅2⋅(−1)\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 1 & 2 & 1 \\ 2 & 4 & -1 \\ 1 & 1 & -1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 4 \cdot (-1) + 2 \cdot (-1) \cdot 1 + 2 \cdot 1 \cdot 1 - 1 \cdot 4 \cdot 1 - (-1) \cdot 1 \cdot 1 - 2 \cdot 2 \cdot (-1) det⁡(A(1))=−4−2+2−4+1+4=−3\det(A(1)) = -4 - 2 + 2 - 4 + 1 + 4 = -3

(3p)


b)

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) în funcție de parametrul aa:
det⁡(A(a))=∣a2124−a1a−1∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a & 2 & 1 \\ 2 & 4 & -a \\ 1 & a & -1 \end{vmatrix} det⁡(A(a))=a⋅4⋅(−1)+2⋅(−a)⋅1+2⋅a⋅1−1⋅4⋅1−(−a)⋅a⋅a−2⋅2⋅(−1)\det(A(a)) = a \cdot 4 \cdot (-1) + 2 \cdot (-a) \cdot 1 + 2 \cdot a \cdot 1 - 1 \cdot 4 \cdot 1 - (-a) \cdot a \cdot a - 2 \cdot 2 \cdot (-1) det⁡(A(a))=−4a−2a+2a−4+a3+4=a3−4a=a(a2−4)=a(a−2)(a+2)\det(A(a)) = -4a - 2a + 2a - 4 + a^3 + 4 = a^3 - 4a = a(a^2 - 4) = a(a - 2)(a + 2)

(2p)

  • Matricea A(a)A(a) este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nenul:
det⁡(A(a))≠0  ⟺  a(a−2)(a+2)≠0\det(A(a)) \neq 0 \iff a(a - 2)(a + 2) \neq 0
  • Rădăcinile ecuației det⁡(A(a))=0\det(A(a)) = 0 sunt a∈{−2,0,2}a \in \{-2, 0, 2\}, așadar valorile pentru care A(a)A(a) este inversabilă sunt:
a∈R∖{−2,0,2}a \in \mathbb{R} \setminus \{-2, 0, 2\}

(3p)


c)

  • Presupunem prin absurd că există o soluție (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) care verifică x0=y02=z03x_0 = \frac{y_0}{2} = \frac{z_0}{3}.
  • Rezultă y0=2x0y_0 = 2x_0 și z0=3x0z_0 = 3x_0.
  • Înlocuim aceste expresii în ecuațiile sistemului:
    1. ax0+2(2x0)+3x0=1  ⟹  x0(a+7)=1a x_0 + 2(2x_0) + 3x_0 = 1 \implies x_0(a + 7) = 1
    2. 2x0+4(2x0)−a(3x0)=1  ⟹  x0(10−3a)=12x_0 + 4(2x_0) - a(3x_0) = 1 \implies x_0(10 - 3a) = 1
    3. x0+a(2x0)−3x0=0  ⟹  x0(2a−2)=0  ⟺  2x0(a−1)=0x_0 + a(2x_0) - 3x_0 = 0 \implies x_0(2a - 2) = 0 \iff 2x_0(a - 1) = 0

(2p)

  • Din prima ecuație, x0(a+7)=1x_0(a+7) = 1, rezultă x0≠0x_0 \neq 0.
  • Atunci, din ecuația a treia 2x0(a−1)=02x_0(a - 1) = 0, obținem a−1=0  ⟹  a=1a - 1 = 0 \implies a = 1.
  • Înlocuind a=1a = 1 în primele două ecuații:
    • Din ecuația 1: x0(1+7)=1  ⟹  8x0=1  ⟹  x0=18x_0(1 + 7) = 1 \implies 8x_0 = 1 \implies x_0 = \frac{1}{8}
    • Din ecuația 2: x0(10−3)=1  ⟹  7x0=1  ⟹  x0=17x_0(10 - 3) = 1 \implies 7x_0 = 1 \implies x_0 = \frac{1}{7}
  • Deoarece 18≠17\frac{1}{8} \neq \frac{1}{7}, ajungem la o contradicție (imposibil).
  • Prin urmare, sistemul nu admite nicio soluție cu proprietatea din enunț.

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∗y=x3+y3−273x * y = \sqrt[3]{x^3 + y^3 - 27}.

a) Arătați că 2021∗(−2021)=−32021 * (-2021) = -3. (5p)

b) Determinați elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

c) Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+273f(x) = \sqrt[3]{x + 27}. Demonstrați că f(x)∗f(y)=f(x+y)f(x) * f(y) = f(x + y), pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm formula legii pentru x=2021x = 2021 și y=−2021y = -2021:
2021∗(−2021)=20213+(−2021)3−2732021 * (-2021) = \sqrt[3]{2021^3 + (-2021)^3 - 27}

(3p)

  • Deoarece (−2021)3=−20213(-2021)^3 = -2021^3, termenii se reduc:
2021∗(−2021)=20213−20213−273=−273=−32021 * (-2021) = \sqrt[3]{2021^3 - 2021^3 - 27} = \sqrt[3]{-27} = -3

(2p)


b)

  • Un număr real ee este element neutru dacă x∗e=e∗x=xx * e = e * x = x, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Din x∗e=xx * e = x, obținem:
x3+e3−273=x  ⟺  x3+e3−27=x3  ⟺  e3−27=0  ⟺  e3=27  ⟺  e=3\sqrt[3]{x^3 + e^3 - 27} = x \iff x^3 + e^3 - 27 = x^3 \iff e^3 - 27 = 0 \iff e^3 = 27 \iff e = 3

(3p)

  • Verificăm și comutativitatea pentru e=3e = 3:
3∗x=33+x3−273=27+x3−273=x33=x,pentru orice x∈R3 * x = \sqrt[3]{3^3 + x^3 - 27} = \sqrt[3]{27 + x^3 - 27} = \sqrt[3]{x^3} = x, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}
  • Deducem că e=3e = 3 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(2p)


c)

  • Calculăm membrul stâng, compunând f(x)f(x) și f(y)f(y):
(f(x))3=(x+273)3=x+27și(f(y))3=(y+273)3=y+27(f(x))^3 = \left(\sqrt[3]{x + 27}\right)^3 = x + 27 \quad \text{și} \quad (f(y))^3 = \left(\sqrt[3]{y + 27}\right)^3 = y + 27
  • Aplicăm definiția legii:
f(x)∗f(y)=(f(x))3+(f(y))3−273=(x+27)+(y+27)−273f(x) * f(y) = \sqrt[3]{(f(x))^3 + (f(y))^3 - 27} = \sqrt[3]{(x + 27) + (y + 27) - 27}

(3p)

  • Reducem termenii asemenea:
f(x)∗f(y)=x+y+273=f(x+y),pentru orice x,y∈Rf(x) * f(y) = \sqrt[3]{x + y + 27} = f(x + y), \quad \text{pentru orice } x, y \in \mathbb{R}

ceea ce trebuia demonstrat.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x3+3x6+7f(x) = \frac{x^3 + 3}{x^6 + 7}.

a) Arătați că f′(x)=−3x2(x3−1)(x3+7)(x6+7)2f'(x) = \frac{-3x^2(x^3 - 1)(x^3 + 7)}{(x^6 + 7)^2}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați asimptotele graficului funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că ∣f(x)−f(y)∣≤47|f(x) - f(y)| \le \frac{4}{7}, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R} ca raport de funcții derivabile cu numitorul x6+7>0x^6 + 7 > 0. Aplicăm regula de derivare a câtului:
f′(x)=(x3+3)′(x6+7)−(x3+3)(x6+7)′(x6+7)2f'(x) = \frac{(x^3 + 3)'(x^6 + 7) - (x^3 + 3)(x^6 + 7)'}{(x^6 + 7)^2} f′(x)=3x2(x6+7)−(x3+3)(6x5)(x6+7)2f'(x) = \frac{3x^2(x^6 + 7) - (x^3 + 3)(6x^5)}{(x^6 + 7)^2}

(3p)

  • Dăm factor comun 3x23x^2 la numărător:
f′(x)=3x2[(x6+7)−2x3(x3+3)](x6+7)2=3x2(x6+7−2x6−6x3)(x6+7)2=3x2(−x6−6x3+7)(x6+7)2f'(x) = \frac{3x^2\left[(x^6 + 7) - 2x^3(x^3 + 3)\right]}{(x^6 + 7)^2} = \frac{3x^2(x^6 + 7 - 2x^6 - 6x^3)}{(x^6 + 7)^2} = \frac{3x^2(-x^6 - 6x^3 + 7)}{(x^6 + 7)^2}
  • Factorizăm trinomul în t=x3t = x^3: −t2−6t+7=−(t2+6t−7)=−(t−1)(t+7)=−(x3−1)(x3+7)-t^2 - 6t + 7 = -(t^2 + 6t - 7) = -(t - 1)(t + 7) = -(x^3 - 1)(x^3 + 7):
f′(x)=−3x2(x3−1)(x3+7)(x6+7)2,x∈Rf'(x) = \frac{-3x^2(x^3 - 1)(x^3 + 7)}{(x^6 + 7)^2}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)


b)

  • Deoarece x6+7≥7>0x^6 + 7 \ge 7 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, funcția este continuă pe R\mathbb{R}, deci graficul nu admite asimptote verticale.
  • Calculăm limitele la infinit pentru a determina asimptotele orizontale:
lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞x3+3x6+7=lim⁡x→−∞x3(1+3x3)x6(1+7x6)=lim⁡x→−∞1x3⋅1+3x31+7x6=0⋅1=0\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} \frac{x^3 + 3}{x^6 + 7} = \lim_{x \to -\infty} \frac{x^3\left(1 + \frac{3}{x^3}\right)}{x^6\left(1 + \frac{7}{x^6}\right)} = \lim_{x \to -\infty} \frac{1}{x^3} \cdot \frac{1 + \frac{3}{x^3}}{1 + \frac{7}{x^6}} = 0 \cdot 1 = 0 lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞x3+3x6+7=0\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^3 + 3}{x^6 + 7} = 0

(2p)

  • Prin urmare, dreapta de ecuație y=0y = 0 (axa OxOx) este asimptotă orizontală spre −∞-\infty și spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(3p)


c)

  • Determinăm punctele critice rezolvând f′(x)=0f'(x) = 0:
−3x2(x3−1)(x3+7)=0  ⟹  x=0,x=1saux=−73-3x^2(x^3 - 1)(x^3 + 7) = 0 \implies x = 0, \quad x = 1 \quad \text{sau} \quad x = -\sqrt[3]{7}
  • Studiem semnul derivatei f′(x)f'(x):
    • Pentru x∈(−∞,−73)x \in (-\infty, -\sqrt[3]{7}): x3+7<0x^3 + 7 < 0 și x3−1<0x^3 - 1 < 0, deci (x3−1)(x3+7)>0  ⟹  f′(x)<0(x^3 - 1)(x^3 + 7) > 0 \implies f'(x) < 0. Funcția ff este strict descrescătoare pe (−∞,−73](-\infty, -\sqrt[3]{7}].
    • Pentru x∈(−73,1)x \in (-\sqrt[3]{7}, 1): x3+7>0x^3 + 7 > 0 și x3−1<0x^3 - 1 < 0, deci (x3−1)(x3+7)<0  ⟹  f′(x)>0(x^3 - 1)(x^3 + 7) < 0 \implies f'(x) > 0 (cu anulare în x=0x = 0, punct de inflexiune cu tangentă orizontală). Funcția ff este strict crescătoare pe [−73,1][-\sqrt[3]{7}, 1].
    • Pentru x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty): x3+7>0x^3 + 7 > 0 și x3−1>0x^3 - 1 > 0, deci f′(x)<0f'(x) < 0. Funcția ff este strict descrescătoare pe [1,+∞)[1, +\infty).

(3p)

  • Calculăm valorile locale de extrem:
    • Minimul global se atinge în x=−73x = -\sqrt[3]{7}:
f(−73)=(−73)3+3(−73)6+7=−7+349+7=−456=−114f(-\sqrt[3]{7}) = \frac{(-\sqrt[3]{7})^3 + 3}{(-\sqrt[3]{7})^6 + 7} = \frac{-7 + 3}{49 + 7} = \frac{-4}{56} = -\frac{1}{14}
  • Maximul global se atinge în x=1x = 1:
f(1)=13+316+7=48=12f(1) = \frac{1^3 + 3}{1^6 + 7} = \frac{4}{8} = \frac{1}{2}
  • Cum lim⁡x→±∞f(x)=0\lim_{x \to \pm\infty} f(x) = 0, mulțimea valorilor funcției (imaginea) este f(R)=[−114,12]f(\mathbb{R}) = \left[-\frac{1}{14}, \frac{1}{2}\right].
  • Astfel, pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}:
−114≤f(x)≤12și−12≤−f(y)≤114-\frac{1}{14} \le f(x) \le \frac{1}{2} \quad \text{și} \quad -\frac{1}{2} \le -f(y) \le \frac{1}{14}
  • Însumând inegalitățile, obținem:
−114−12≤f(x)−f(y)≤12+114  ⟺  −814≤f(x)−f(y)≤814  ⟺  ∣f(x)−f(y)∣≤47-\frac{1}{14} - \frac{1}{2} \le f(x) - f(y) \le \frac{1}{2} + \frac{1}{14} \iff -\frac{8}{14} \le f(x) - f(y) \le \frac{8}{14} \iff |f(x) - f(y)| \le \frac{4}{7}

pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}.

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+1e2xf(x) = \frac{2x + 1}{e^{2x}}.

a) Arătați că ∫01e3x2x+1f(x) dx=e−1\int_0^1 \frac{e^{3x}}{2x+1} f(x) \, dx = e - 1. (5p)

b) Calculați ∫01exf(x) dx\int_0^1 e^x f(x) \, dx. (5p)

c) Arătați că ∫121x(x+2)f(1x) dx=e−12e2\int_1^2 \frac{1}{x(x+2)} f\left(\frac{1}{x}\right) \, dx = \frac{e - 1}{2e^2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x) în integrală:
e3x2x+1f(x)=e3x2x+1⋅2x+1e2x=e3xe2x=ex\frac{e^{3x}}{2x+1} f(x) = \frac{e^{3x}}{2x+1} \cdot \frac{2x+1}{e^{2x}} = \frac{e^{3x}}{e^{2x}} = e^x
  • Calculăm integrala:
∫01e3x2x+1f(x) dx=∫01ex dx=[ex]01=e1−e0=e−1\int_0^1 \frac{e^{3x}}{2x+1} f(x) \, dx = \int_0^1 e^x \, dx = \left[ e^x \right]_0^1 = e^1 - e^0 = e - 1

(3p + 2p)


b)

  • Exprimăm integrandul:
exf(x)=ex⋅2x+1e2x=(2x+1)e−xe^x f(x) = e^x \cdot \frac{2x+1}{e^{2x}} = (2x+1)e^{-x}
  • Aplicăm metoda integrării prin părți, alegând u=2x+1  ⟹  u′=2u = 2x + 1 \implies u' = 2 și v′=e−x  ⟹  v=−e−xv' = e^{-x} \implies v = -e^{-x}:
∫01(2x+1)e−x dx=[−(2x+1)e−x]01−∫012(−e−x) dx\int_0^1 (2x+1)e^{-x} \, dx = \left[ -(2x+1)e^{-x} \right]_0^1 - \int_0^1 2(-e^{-x}) \, dx

(3p)

  • Calculăm termenii:
[−(2x+1)e−x]01=−3e−1−(−1e0)=1−3e\left[ -(2x+1)e^{-x} \right]_0^1 = -3e^{-1} - (-1e^0) = 1 - \frac{3}{e} ∫012e−x dx=2[−e−x]01=2(−e−1−(−1))=2−2e\int_0^1 2e^{-x} \, dx = 2\left[ -e^{-x} \right]_0^1 = 2\left(-e^{-1} - (-1)\right) = 2 - \frac{2}{e}
  • Însumăm:
∫01exf(x) dx=(1−3e)+(2−2e)=3−5e=3e−5e\int_0^1 e^x f(x) \, dx = \left(1 - \frac{3}{e}\right) + \left(2 - \frac{2}{e}\right) = 3 - \frac{5}{e} = \frac{3e - 5}{e}

(2p)


c)

  • Determinăm expresia lui f(1x)f\left(\frac{1}{x}\right) pentru x∈[1,2]x \in [1, 2]:
f(1x)=2⋅1x+1e2/x=2+xxe2/x=x+2xe2/xf\left(\frac{1}{x}\right) = \frac{2\cdot \frac{1}{x} + 1}{e^{2/x}} = \frac{\frac{2+x}{x}}{e^{2/x}} = \frac{x+2}{x e^{2/x}}
  • Exprimăm integrandul:
1x(x+2)f(1x)=1x(x+2)⋅x+2xe2/x=1x2e2/x=1x2e−2/x\frac{1}{x(x+2)} f\left(\frac{1}{x}\right) = \frac{1}{x(x+2)} \cdot \frac{x+2}{x e^{2/x}} = \frac{1}{x^2 e^{2/x}} = \frac{1}{x^2} e^{-2/x}

(3p)

  • Observăm că (e−2/x)′=e−2/x⋅(−2x)′=2x2e−2/x\left(e^{-2/x}\right)' = e^{-2/x} \cdot \left(-\frac{2}{x}\right)' = \frac{2}{x^2} e^{-2/x}, deci 1x2e−2/x=12(e−2/x)′\frac{1}{x^2} e^{-2/x} = \frac{1}{2}\left(e^{-2/x}\right)':
∫121x(x+2)f(1x) dx=12∫12(e−2/x)′ dx=12[e−2/x]12\int_1^2 \frac{1}{x(x+2)} f\left(\frac{1}{x}\right) \, dx = \frac{1}{2} \int_1^2 \left(e^{-2/x}\right)' \, dx = \frac{1}{2} \left[ e^{-2/x} \right]_1^2 =12(e−2/2−e−2/1)=12(e−1−e−2)=12(1e−1e2)=12⋅e−1e2=e−12e2= \frac{1}{2} \left(e^{-2/2} - e^{-2/1}\right) = \frac{1}{2}(e^{-1} - e^{-2}) = \frac{1}{2}\left(\frac{1}{e} - \frac{1}{e^2}\right) = \frac{1}{2} \cdot \frac{e - 1}{e^2} = \frac{e - 1}{2e^2}

(2p)