BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2021Test Antrenament 5

BAC Științele Naturii (M2) 2021 — Test de Antrenament 5

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (2−lg⁡40)⋅1lg⁡25−lg⁡22=1(2 - \lg 40) \cdot \frac{1}{\lg^2 5 - \lg^2 2} = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem 2=lg⁡1002 = \lg 100 și calculăm prima paranteză folosind formula logaritmului câtului:
2−lg⁡40=lg⁡100−lg⁡40=lg⁡(10040)=lg⁡(52)=lg⁡5−lg⁡22 - \lg 40 = \lg 100 - \lg 40 = \lg\left(\frac{100}{40}\right) = \lg\left(\frac{5}{2}\right) = \lg 5 - \lg 2
  • Descompunem diferența de pătrate de la numitor:
lg⁡25−lg⁡22=(lg⁡5−lg⁡2)(lg⁡5+lg⁡2)\lg^2 5 - \lg^2 2 = (\lg 5 - \lg 2)(\lg 5 + \lg 2)

(2p)

  • Aplicăm formula pentru logaritmul produsului: lg⁡5+lg⁡2=lg⁡(5⋅2)=lg⁡10=1\lg 5 + \lg 2 = \lg(5 \cdot 2) = \lg 10 = 1.
  • Înlocuind în expresia dată, obținem:
(2−lg⁡40)⋅1lg⁡25−lg⁡22=(lg⁡5−lg⁡2)⋅1(lg⁡5−lg⁡2)⋅1=lg⁡5−lg⁡2lg⁡5−lg⁡2=1(2 - \lg 40) \cdot \frac{1}{\lg^2 5 - \lg^2 2} = (\lg 5 - \lg 2) \cdot \frac{1}{(\lg 5 - \lg 2) \cdot 1} = \frac{\lg 5 - \lg 2}{\lg 5 - \lg 2} = 1

(3p)


2. Determinați valorile reale ale lui mm pentru care soluția ecuației 2x−m2+1=02x - m^2 + 1 = 0 este număr real strict mai mic decât 00. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rezolvăm ecuația liniară în raport cu necunoscuta xx:
2x−m2+1=0  ⟺  2x=m2−1  ⟺  x=m2−122x - m^2 + 1 = 0 \iff 2x = m^2 - 1 \iff x = \frac{m^2 - 1}{2}

(2p)

  • Impunem condiția ca soluția să fie strict negativă (x<0x < 0):
m2−12<0  ⟺  m2−1<0  ⟺  m2<1\frac{m^2 - 1}{2} < 0 \iff m^2 - 1 < 0 \iff m^2 < 1
  • Rezolvând inecuația pe mulțimea numerelor reale, găsim:
m∈(−1,1)m \in (-1, 1)

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2x2+x=42x2^{x^2 + x} = 4^{2x}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem ambele părți ale ecuației la aceeași bază, observând că 4=224 = 2^2:
42x=(22)2x=24x4^{2x} = (2^2)^{2x} = 2^{4x}
  • Ecuația devine:
2x2+x=24x2^{x^2 + x} = 2^{4x}
  • Datorită injectivității funcției exponențiale, egalăm exponenții:
x2+x=4x  ⟺  x2−3x=0x^2 + x = 4x \iff x^2 - 3x = 0

(3p)

  • Dăm factor comun pe xx:
x(x−3)=0  ⟹  x=0saux=3x(x - 3) = 0 \implies x = 0 \quad \text{sau} \quad x = 3
  • Ambele valori sunt numere reale, deci mulțimea soluțiilor este S={0,3}S = \{0, 3\}.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea numerelor naturale de o cifră, acesta să verifice inegalitatea (n+1)!−n!≤n+2(n + 1)! - n! \le n + 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale de o cifră este {0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}\{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}, care conține 1010 elemente:
numa˘r cazuri posibile=10\text{număr cazuri posibile} = 10

(2p)

  • Simplificăm membrul stâng al inegalității dând factor comun pe n!n!:
(n+1)!−n!=(n+1)⋅n!−n!=n!(n+1−1)=n⋅n!(n + 1)! - n! = (n + 1) \cdot n! - n! = n! (n + 1 - 1) = n \cdot n!
  • Inegalitatea devine:
n⋅n!≤n+2n \cdot n! \le n + 2
  • Verificăm valorile n∈{0,1,…,9}n \in \{0, 1, \dots, 9\}:
    • Pentru n=0n = 0: 0⋅0!=0≤0+2=20 \cdot 0! = 0 \le 0 + 2 = 2 (Adevărat);
    • Pentru n=1n = 1: 1⋅1!=1≤1+2=31 \cdot 1! = 1 \le 1 + 2 = 3 (Adevărat);
    • Pentru n=2n = 2: 2⋅2!=4≤2+2=42 \cdot 2! = 4 \le 2 + 2 = 4 (Adevărat);
    • Pentru n=3n = 3: 3⋅3!=18≤3+2=53 \cdot 3! = 18 \le 3 + 2 = 5 (Fals);
    • Pentru orice n≥3n \ge 3, n⋅n!≥3⋅6=18>n+2n \cdot n! \ge 3 \cdot 6 = 18 > n + 2.
  • Numerele care verifică inegalitatea sunt 0,1,20, 1, 2, adică avem 33 cazuri favorabile.

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
P=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=310P = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{3}{10}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−6,6)A(-6, 6) și B(0,2)B(0, 2). Determinați coordonatele punctului CC, știind că AO⃗=2BC⃗\vec{AO} = 2\vec{BC}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Vectorul AO⃗\vec{AO} are coordonatele:
AO⃗=(xO−xA)i⃗+(yO−yA)j⃗=(0−(−6))i⃗+(0−6)j⃗=6i⃗−6j⃗\vec{AO} = (x_O - x_A)\vec{i} + (y_O - y_A)\vec{j} = (0 - (-6))\vec{i} + (0 - 6)\vec{j} = 6\vec{i} - 6\vec{j}
  • Fie C(xC,yC)C(x_C, y_C). Vectorul BC⃗\vec{BC} se exprimă prin:
BC⃗=(xC−xB)i⃗+(yC−yB)j⃗=xCi⃗+(yC−2)j⃗\vec{BC} = (x_C - x_B)\vec{i} + (y_C - y_B)\vec{j} = x_C \vec{i} + (y_C - 2)\vec{j}
  • Egalitatea AO⃗=2BC⃗\vec{AO} = 2\vec{BC} devine:
6i⃗−6j⃗=2xCi⃗+2(yC−2)j⃗6\vec{i} - 6\vec{j} = 2x_C \vec{i} + 2(y_C - 2)\vec{j}

(3p)

  • Egalând coeficienții vectorilor de bază i⃗\vec{i} și j⃗\vec{j}:
{2xC=6  ⟹  xC=32(yC−2)=−6  ⟹  yC−2=−3  ⟹  yC=−1\begin{cases} 2x_C = 6 \implies x_C = 3 \\ 2(y_C - 2) = -6 \implies y_C - 2 = -3 \implies y_C = -1 \end{cases}
  • Coordonatele punctului căutat sunt C(3,−1)C(3, -1).

(2p)


6. Determinați numerele reale aa, a>−2a > -2, știind că a2+1a^2 + 1 și a+2a + 2 sunt lungimile ipotenuzei, respectiv razei cercului circumscris unui triunghi dreptunghic. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un triunghi dreptunghic, centrul cercului circumscris se află la mijlocul ipotenuzei, deci lungimea ipotenuzei este dublul razei cercului circumscris:
I=2RI = 2R

(2p)

  • Înlocuind I=a2+1I = a^2 + 1 și R=a+2R = a + 2, obținem:
a2+1=2(a+2)  ⟺  a2+1=2a+4  ⟺  a2−2a−3=0a^2 + 1 = 2(a + 2) \iff a^2 + 1 = 2a + 4 \iff a^2 - 2a - 3 = 0
  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−2)2−4⋅1⋅(−3)=4+12=16\Delta = (-2)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-3) = 4 + 12 = 16 a1=2−42=−1,a2=2+42=3a_1 = \frac{2 - 4}{2} = -1, \quad a_2 = \frac{2 + 4}{2} = 3

(2p)

  • Verificăm condiția din ipoteză a>−2a > -2:
    • −1>−2-1 > -2 (Adevărat);
    • 3>−23 > -2 (Adevărat).
  • Ambele valori convin, deci a∈{−1,3}a \in \{-1, 3\}.

(1p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(10a101a11)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & \sqrt{a} \\ 1 & 0 & 1 \\ a & 1 & 1 \end{pmatrix}, unde a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty).

a) Arătați că det⁡(A(4))=1\det(A(4)) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a=4a = 4, a=4=2\sqrt{a} = \sqrt{4} = 2. Matricea devine:
A(4)=(102101411)A(4) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 2 \\ 1 & 0 & 1 \\ 4 & 1 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei prin regula lui Sarrus sau dezvoltare după coloana a doua:
det⁡(A(4))=∣102101411∣=1⋅0⋅1+0⋅1⋅4+2⋅1⋅1−2⋅0⋅4−0⋅1⋅1−1⋅1⋅1\det(A(4)) = \begin{vmatrix} 1 & 0 & 2 \\ 1 & 0 & 1 \\ 4 & 1 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 0 \cdot 1 + 0 \cdot 1 \cdot 4 + 2 \cdot 1 \cdot 1 - 2 \cdot 0 \cdot 4 - 0 \cdot 1 \cdot 1 - 1 \cdot 1 \cdot 1 =0+0+2−0−0−1=2−1=1= 0 + 0 + 2 - 0 - 0 - 1 = 2 - 1 = 1

(3p)


b) Demonstrați că det⁡(A(a)⋅A(1)−A(a+1))>0\det(A(a) \cdot A(1) - A(a + 1)) > 0, pentru orice a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a=1a = 1, avem A(1)=(101101111)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 1 & 0 & 1 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix}.
  • Calculăm produsul matricial A(a)⋅A(1)A(a) \cdot A(1):
A(a)⋅A(1)=(10a101a11)(101101111)=(1+aa1+a212a+21a+2)A(a) \cdot A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & \sqrt{a} \\ 1 & 0 & 1 \\ a & 1 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 1 & 0 & 1 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + \sqrt{a} & \sqrt{a} & 1 + \sqrt{a} \\ 2 & 1 & 2 \\ a + 2 & 1 & a + 2 \end{pmatrix}
  • Matricea A(a+1)A(a + 1) este:
A(a+1)=(10a+1101a+111)A(a + 1) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & \sqrt{a + 1} \\ 1 & 0 & 1 \\ a + 1 & 1 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm diferența A(a)⋅A(1)−A(a+1)A(a) \cdot A(1) - A(a + 1):
A(a)⋅A(1)−A(a+1)=(aa1+a−a+111110a+1)A(a) \cdot A(1) - A(a + 1) = \begin{pmatrix} \sqrt{a} & \sqrt{a} & 1 + \sqrt{a} - \sqrt{a + 1} \\ 1 & 1 & 1 \\ 1 & 0 & a + 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul acestei matrice scăzând din prima linie linia a doua înmulțită cu a\sqrt{a} (R1←R1−aR2R_1 \leftarrow R_1 - \sqrt{a} R_2):
det⁡(A(a)⋅A(1)−A(a+1))=∣001−a+111110a+1∣\det(A(a) \cdot A(1) - A(a + 1)) = \begin{vmatrix} 0 & 0 & 1 - \sqrt{a + 1} \\ 1 & 1 & 1 \\ 1 & 0 & a + 1 \end{vmatrix}
  • Dezvoltăm după prima linie:
=(1−a+1)⋅∣1110∣=(1−a+1)(0−1)=a+1−1= (1 - \sqrt{a + 1}) \cdot \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 0 \end{vmatrix} = (1 - \sqrt{a + 1})(0 - 1) = \sqrt{a + 1} - 1
  • Cum a∈(0,+∞)  ⟹  a>0  ⟹  a+1>1  ⟹  a+1>1a \in (0, +\infty) \implies a > 0 \implies a + 1 > 1 \implies \sqrt{a + 1} > 1, rezultă:
a+1−1>0\sqrt{a + 1} - 1 > 0

deci det⁡(A(a)⋅A(1)−A(a+1))>0\det(A(a) \cdot A(1) - A(a + 1)) > 0 pentru orice a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty).

(2p)


c) Arătați că matricea B(n)=A(12)+A(22)+A(32)+⋯+A(n2)B(n) = A(1^2) + A(2^2) + A(3^2) + \dots + A(n^2) este inversabilă, pentru orice număr natural nn, n≥2n \ge 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru orice k∈{1,2,…,n}k \in \{1, 2, \dots, n\}, avem k2=k\sqrt{k^2} = k, prin urmare:
A(k2)=(10k101k211)A(k^2) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & k \\ 1 & 0 & 1 \\ k^2 & 1 & 1 \end{pmatrix}
  • Însumând de la k=1k = 1 la nn, obținem matricea B(n)B(n):
B(n)=(∑k=1n10∑k=1nk∑k=1n10∑k=1n1∑k=1nk2∑k=1n1∑k=1n1)=(n0n(n+1)2n0nn(n+1)(2n+1)6nn)B(n) = \begin{pmatrix} \sum_{k=1}^n 1 & 0 & \sum_{k=1}^n k \\ \sum_{k=1}^n 1 & 0 & \sum_{k=1}^n 1 \\ \sum_{k=1}^n k^2 & \sum_{k=1}^n 1 & \sum_{k=1}^n 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} n & 0 & \frac{n(n + 1)}{2} \\ n & 0 & n \\ \frac{n(n + 1)(2n + 1)}{6} & n & n \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei B(n)B(n) dezvoltând după coloana a doua (care conține un singur element nenul):
det⁡(B(n))=−n∣nn(n+1)2nn∣=−n[n2−n2(n+1)2]\det(B(n)) = -n \begin{vmatrix} n & \frac{n(n + 1)}{2} \\ n & n \end{vmatrix} = -n \left[ n^2 - \frac{n^2(n + 1)}{2} \right] =−n3(1−n+12)=−n3⋅1−n2=n3(n−1)2= -n^3 \left( 1 - \frac{n + 1}{2} \right) = -n^3 \cdot \frac{1 - n}{2} = \frac{n^3(n - 1)}{2}
  • Pentru orice număr natural n≥2n \ge 2, avem n3>0n^3 > 0 și n−1≥1>0n - 1 \ge 1 > 0, deci:
det⁡(B(n))=n3(n−1)2≠0\det(B(n)) = \frac{n^3(n - 1)}{2} \neq 0

ceea ce demonstrează că matricea B(n)B(n) este inversabilă pentru orice n≥2n \ge 2.

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∘y=3(xy+4)−3(x+y)x \circ y = \sqrt{3}(xy + 4) - 3(x + y).

a) Arătați că 3∘2=3\sqrt{3} \circ 2 = \sqrt{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm definiția legii pentru x=3x = \sqrt{3} și y=2y = 2:
3∘2=3(23+4)−3(3+2)\sqrt{3} \circ 2 = \sqrt{3}(2\sqrt{3} + 4) - 3(\sqrt{3} + 2)

(2p)

  • Desfacem parantezele și calculăm termenii:
3∘2=2⋅3+43−33−6=6+43−33−6=3\sqrt{3} \circ 2 = 2 \cdot 3 + 4\sqrt{3} - 3\sqrt{3} - 6 = 6 + 4\sqrt{3} - 3\sqrt{3} - 6 = \sqrt{3}

(3p)


b) Demonstrați că x∘y=3(x−3)(y−3)+3x \circ y = \sqrt{3}(x - \sqrt{3})(y - \sqrt{3}) + \sqrt{3}, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pornim de la expresia din membrul drept și desfacem parantezele:
E=3(x−3)(y−3)+3=3(xy−x3−y3+3)+3E = \sqrt{3}(x - \sqrt{3})(y - \sqrt{3}) + \sqrt{3} = \sqrt{3}(xy - x\sqrt{3} - y\sqrt{3} + 3) + \sqrt{3}

(2p)

=3xy−3x−3y+33+3=3xy−3(x+y)+43= \sqrt{3}xy - 3x - 3y + 3\sqrt{3} + \sqrt{3} = \sqrt{3}xy - 3(x + y) + 4\sqrt{3}
  • Pe de altă parte, forma legii din enunț este:
x∘y=3(xy+4)−3(x+y)=3xy+43−3(x+y)x \circ y = \sqrt{3}(xy + 4) - 3(x + y) = \sqrt{3}xy + 4\sqrt{3} - 3(x + y)
  • Cele două expresii sunt identice, așadar:
x∘y=3(x−3)(y−3)+3x \circ y = \sqrt{3}(x - \sqrt{3})(y - \sqrt{3}) + \sqrt{3}

pentru orice numere reale xx și yy.

(3p)


c) Calculați 31∘312∘313∘⋯∘3120213^1 \circ 3^{\frac{1}{2}} \circ 3^{\frac{1}{3}} \circ \dots \circ 3^{\frac{1}{2021}}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosind forma demonstrată la subpunctul anterior, observăm comportamentul elementului 3\sqrt{3}: Pentru orice număr real xx:
x∘3=3(x−3)(3−3)+3=3(x−3)⋅0+3=3x \circ \sqrt{3} = \sqrt{3}(x - \sqrt{3})(\sqrt{3} - \sqrt{3}) + \sqrt{3} = \sqrt{3}(x - \sqrt{3}) \cdot 0 + \sqrt{3} = \sqrt{3}

și analog 3∘x=3\sqrt{3} \circ x = \sqrt{3}. Deci 3\sqrt{3} este element absorbant pentru legea de compoziție.

(2p)

  • În șirul de compuneri din enunț apare termenul 312=33^{\frac{1}{2}} = \sqrt{3}.
  • Datorită asociativității legii de compoziție, putem grupa termenii convenabil:
31∘312∘313∘⋯∘312021=(31)∘3∘(313∘⋯∘312021)3^1 \circ 3^{\frac{1}{2}} \circ 3^{\frac{1}{3}} \circ \dots \circ 3^{\frac{1}{2021}} = \left( 3^1 \right) \circ \sqrt{3} \circ \left( 3^{\frac{1}{3}} \circ \dots \circ 3^{\frac{1}{2021}} \right) =3∘(313∘⋯∘312021)=3= \sqrt{3} \circ \left( 3^{\frac{1}{3}} \circ \dots \circ 3^{\frac{1}{2021}} \right) = \sqrt{3}

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)={x−arctan⁡x,x∈(−∞,0)5xx2+x+4,x∈[0,+∞)f(x) = \begin{cases} x - \arctan x, & x \in (-\infty, 0) \\ \frac{5x}{x^2 + x + 4}, & x \in [0, +\infty) \end{cases}.

a) Arătați că funcția ff este continuă pe R\mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pe intervalul (−∞,0)(-\infty, 0), f(x)=x−arctan⁡xf(x) = x - \arctan x este continuă ca diferență de funcții elementare continue.
  • Pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty), f(x)=5xx2+x+4f(x) = \frac{5x}{x^2 + x + 4} este o funcție rațională continuă, deoarece numitorul x2+x+4x^2 + x + 4 nu are rădăcini reale (Δ=1−16=−15<0\Delta = 1 - 16 = -15 < 0, deci x2+x+4>0x^2 + x + 4 > 0).
  • Studiem continuitatea în punctul de racordare x=0x = 0:
lim⁡x↗0f(x)=lim⁡x↗0(x−arctan⁡x)=0−arctan⁡0=0\lim_{x \nearrow 0} f(x) = \lim_{x \nearrow 0} (x - \arctan x) = 0 - \arctan 0 = 0 lim⁡x↘0f(x)=lim⁡x↘05xx2+x+4=04=0\lim_{x \searrow 0} f(x) = \lim_{x \searrow 0} \frac{5x}{x^2 + x + 4} = \frac{0}{4} = 0 f(0)=5⋅002+0+4=0f(0) = \frac{5 \cdot 0}{0^2 + 0 + 4} = 0

(3p)

  • Deoarece lim⁡x↗0f(x)=lim⁡x↘0f(x)=f(0)=0\lim_{x \nearrow 0} f(x) = \lim_{x \searrow 0} f(x) = f(0) = 0, funcția ff este continuă în punctul x=0x = 0.
  • În concluzie, funcția ff este continuă pe întreg domeniul R\mathbb{R}.

(2p)


b) Demonstrați că funcția ff este crescătoare pe (−∞,0)(-\infty, 0). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru x∈(−∞,0)x \in (-\infty, 0), funcția este derivabilă și derivata sa este:
f′(x)=(x−arctan⁡x)′=1−11+x2=1+x2−11+x2=x21+x2f'(x) = (x - \arctan x)' = 1 - \frac{1}{1 + x^2} = \frac{1 + x^2 - 1}{1 + x^2} = \frac{x^2}{1 + x^2}

(3p)

  • Pentru orice x∈(−∞,0)x \in (-\infty, 0), avem x≠0  ⟹  x2>0x \ne 0 \implies x^2 > 0 și 1+x2>01 + x^2 > 0, deci:
f′(x)=x21+x2>0f'(x) = \frac{x^2}{1 + x^2} > 0
  • Deoarece derivata este strict pozitivă pe intervalul (−∞,0)(-\infty, 0), funcția ff este strict crescătoare pe (−∞,0)(-\infty, 0).

(2p)


c) Demonstrați că f(x)≤1f(x) \le 1, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru x∈(−∞,0)x \in (-\infty, 0), funcția ff este crescătoare și continuă în x=0x = 0, deci:
f(x)≤f(0)=0f(x) \le f(0) = 0

Cum 0≤10 \le 1, avem f(x)≤1f(x) \le 1 pentru orice x∈(−∞,0]x \in (-\infty, 0].

(2p)

  • Pentru x∈[0,+∞)x \in [0, +\infty), inegalitatea f(x)≤1f(x) \le 1 este echivalentă cu:
5xx2+x+4≤1\frac{5x}{x^2 + x + 4} \le 1
  • Înmulțind cu numitorul strict pozitiv x2+x+4>0x^2 + x + 4 > 0:
5x≤x2+x+4  ⟺  x2−4x+4≥0  ⟺  (x−2)2≥05x \le x^2 + x + 4 \iff x^2 - 4x + 4 \ge 0 \iff (x - 2)^2 \ge 0

ceea ce este adevărat pentru orice număr real x≥0x \ge 0.

  • Combinând cele două cazuri, rezultă că f(x)≤1f(x) \le 1 pentru orice număr real xx.

(3p)


2. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x+1x2+2xf(x) = \frac{x + 1}{x^2 + 2x}.

a) Arătați că ∫15x(x+2)f(x) dx=16\int_1^5 x(x + 2) f(x) \, dx = 16. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Observăm că x(x+2)=x2+2xx(x + 2) = x^2 + 2x. Înlocuind expresia funcției f(x)f(x):
x(x+2)f(x)=(x2+2x)⋅x+1x2+2x=x+1x(x + 2) f(x) = (x^2 + 2x) \cdot \frac{x + 1}{x^2 + 2x} = x + 1
  • Integrala devine:
∫15x(x+2)f(x) dx=∫15(x+1) dx=(x22+x)∣15\int_1^5 x(x + 2) f(x) \, dx = \int_1^5 (x + 1) \, dx = \left. \left(\frac{x^2}{2} + x\right) \right|_1^5

(3p)

  • Calculăm valorile la limitele de integrare:
(522+5)−(122+1)=(252+5)−(12+1)=352−32=322=16\left(\frac{5^2}{2} + 5\right) - \left(\frac{1^2}{2} + 1\right) = \left(\frac{25}{2} + 5\right) - \left(\frac{1}{2} + 1\right) = \frac{35}{2} - \frac{3}{2} = \frac{32}{2} = 16

(2p)


b) Calculați ∫13f(x) dx\int_1^3 f(x) \, dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Observăm că derivata numitorului este (x2+2x)′=2x+2=2(x+1)(x^2 + 2x)' = 2x + 2 = 2(x + 1), deci numărătorul este jumătate din derivata numitorului:
∫13f(x) dx=∫13x+1x2+2x dx=12∫132x+2x2+2x dx=12ln⁡(x2+2x)∣13\int_1^3 f(x) \, dx = \int_1^3 \frac{x + 1}{x^2 + 2x} \, dx = \frac{1}{2} \int_1^3 \frac{2x + 2}{x^2 + 2x} \, dx = \left. \frac{1}{2} \ln(x^2 + 2x) \right|_1^3

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
12[ln⁡(32+2⋅3)−ln⁡(12+2⋅1)]=12(ln⁡15−ln⁡3)=12ln⁡(153)=12ln⁡5=ln⁡5\frac{1}{2} \left[ \ln(3^2 + 2 \cdot 3) - \ln(1^2 + 2 \cdot 1) \right] = \frac{1}{2} (\ln 15 - \ln 3) = \frac{1}{2} \ln\left(\frac{15}{3}\right) = \frac{1}{2} \ln 5 = \ln \sqrt{5}

(2p)


c) Demonstrați că orice primitivă FF a funcției ff este concavă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie F:(0,+∞)→RF: (0, +\infty) \to \mathbb{R} o primitivă a funcției ff. Prin definiție, FF este derivabilă de două ori pe (0,+∞)(0, +\infty), cu:
F′(x)=f(x)  ⟹  F′′(x)=f′(x)F'(x) = f(x) \implies F''(x) = f'(x)

(1p)

  • Calculăm derivata funcției f(x)=x+1x2+2xf(x) = \frac{x + 1}{x^2 + 2x} cu regula derivării câtului:
f′(x)=(x+1)′(x2+2x)−(x+1)(x2+2x)′(x2+2x)2=1⋅(x2+2x)−(x+1)(2x+2)(x2+2x)2f'(x) = \frac{(x + 1)' (x^2 + 2x) - (x + 1)(x^2 + 2x)'}{(x^2 + 2x)^2} = \frac{1 \cdot (x^2 + 2x) - (x + 1)(2x + 2)}{(x^2 + 2x)^2} =x2+2x−(2x2+4x+2)(x2+2x)2=−x2−2x−2(x2+2x)2=−x2+2x+2(x2+2x)2= \frac{x^2 + 2x - (2x^2 + 4x + 2)}{(x^2 + 2x)^2} = \frac{-x^2 - 2x - 2}{(x^2 + 2x)^2} = -\frac{x^2 + 2x + 2}{(x^2 + 2x)^2}

(3p)

  • Pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), numitorul (x2+2x)2(x^2 + 2x)^2 este strict pozitiv, iar la numărător x2+2x+2=(x+1)2+1>0x^2 + 2x + 2 = (x + 1)^2 + 1 > 0, prin urmare:
F′′(x)=−x2+2x+2(x2+2x)2<0,∀x∈(0,+∞)F''(x) = -\frac{x^2 + 2x + 2}{(x^2 + 2x)^2} < 0, \quad \forall x \in (0, +\infty)
  • Deoarece a doua derivată a primitivei FF este strict negativă pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty), rezultă că FF este concavă.

(1p)