BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2021Test Antrenament 4

BAC Științele Naturii (M2) 2021 — Test de Antrenament 4

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați suma primilor șapte termeni ai progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, știind că a1=−5a_1 = -5 și rația r=8r = 8. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula sumei primilor nn termeni ai unei progresii aritmetice Sn=n(2a1+(n−1)r)2S_n = \frac{n(2a_1 + (n - 1)r)}{2}:
S7=7(2a1+6r)2=7(2⋅(−5)+6⋅8)2S_7 = \frac{7\big(2a_1 + 6r\big)}{2} = \frac{7\big(2 \cdot (-5) + 6 \cdot 8\big)}{2}

(3p)

  • Efectuăm calculele:
S7=7(−10+48)2=7⋅382=7⋅19=133S_7 = \frac{7(-10 + 48)}{2} = \frac{7 \cdot 38}{2} = 7 \cdot 19 = 133

(Alternativ, a7=a1+6r=−5+48=43a_7 = a_1 + 6r = -5 + 48 = 43, deci S7=(a1+a7)⋅72=(−5+43)⋅72=133S_7 = \frac{(a_1 + a_7) \cdot 7}{2} = \frac{(-5 + 43) \cdot 7}{2} = 133).

(2p)


2. Determinați valorile reale nenule ale lui aa pentru care ecuația ax2−x−a−1=0ax^2 - x - a - 1 = 0 are două soluții distincte în mulțimea numerelor reale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Identificăm coeficienții ecuației de gradul al doilea: A=a≠0A = a \neq 0, B=−1B = -1, C=−(a+1)C = -(a + 1) și calculăm discriminantul Δ\Delta:
Δ=B2−4AC=(−1)2−4⋅a⋅(−a−1)=1+4a2+4a=(2a+1)2\Delta = B^2 - 4AC = (-1)^2 - 4 \cdot a \cdot (-a - 1) = 1 + 4a^2 + 4a = (2a + 1)^2

(2p)

  • Ecuația de gradul al doilea are două soluții reale distincte dacă și numai dacă Δ>0\Delta > 0:
(2a+1)2>0  ⟺  2a+1≠0  ⟺  a≠−12(2a + 1)^2 > 0 \iff 2a + 1 \neq 0 \iff a \neq -\frac{1}{2}

Cum din ipoteză aa este număr real nenul (a∈R∗a \in \mathbb{R}^*), rezultă:

a∈R∖{−12,0}a \in \mathbb{R} \setminus \left\{-\frac{1}{2}, 0\right\}

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x−x3+x2−93=2x3x - \sqrt[3]{x^3 + x^2 - 9} = 2x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Izolăm radicalul de ordinul al treilea:
3x−2x=x3+x2−93  ⟺  x3+x2−93=x3x - 2x = \sqrt[3]{x^3 + x^2 - 9} \iff \sqrt[3]{x^3 + x^2 - 9} = x

Ridicăm ambele părți ale ecuației la puterea a treia (radicalul de ordin impar fiind definit pe întreg R\mathbb{R}, nu se impun condiții de semn):

x3+x2−9=x3  ⟺  x2−9=0x^3 + x^2 - 9 = x^3 \iff x^2 - 9 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația incompletă de gradul al doilea:
x2=9  ⟹  x=−3saux=3x^2 = 9 \implies x = -3 \quad \text{sau} \quad x = 3

Ambele soluții sunt reale și convenabile.

(2p)


4. Calculați 5A32−3C535 A_3^2 - 3 C_5^3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formulele pentru aranjamente și combinări:
A32=3!(3−2)!=61=3⋅2=6A_3^2 = \frac{3!}{(3 - 2)!} = \frac{6}{1} = 3 \cdot 2 = 6 C53=5!3!(5−3)!=5⋅4⋅3!3!⋅2=202=10C_5^3 = \frac{5!}{3!(5 - 3)!} = \frac{5 \cdot 4 \cdot 3!}{3! \cdot 2} = \frac{20}{2} = 10

(2p)

  • Înlocuim valorile în expresia cerută:
5A32−3C53=5⋅6−3⋅10=30−30=05 A_3^2 - 3 C_5^3 = 5 \cdot 6 - 3 \cdot 10 = 30 - 30 = 0

(3p)


5. Se consideră vectorii a⃗=2i⃗+mj⃗\vec{a} = 2\vec{i} + m\vec{j} și b⃗=5i⃗−(m2+1)j⃗\vec{b} = 5\vec{i} - (m^2 + 1)\vec{j}, unde mm este număr real. Determinați numerele reale mm pentru care vectorii a⃗\vec{a} și b⃗\vec{b} sunt coliniari. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Vectorii a⃗\vec{a} și b⃗\vec{b} sunt coliniari dacă și numai dacă coordonatele lor sunt proporționale:
25=m−(m2+1)\frac{2}{5} = \frac{m}{-(m^2 + 1)}

(1p)

  • Efectuăm produsul mezilor și al extremilor:
−2(m2+1)=5m  ⟺  −2m2−2=5m  ⟺  2m2+5m+2=0-2(m^2 + 1) = 5m \iff -2m^2 - 2 = 5m \iff 2m^2 + 5m + 2 = 0

(2p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=52−4⋅2⋅2=25−16=9=32\Delta = 5^2 - 4 \cdot 2 \cdot 2 = 25 - 16 = 9 = 3^2 m1=−5+34=−24=−12,m2=−5−34=−84=−2m_1 = \frac{-5 + 3}{4} = -\frac{2}{4} = -\frac{1}{2}, \quad m_2 = \frac{-5 - 3}{4} = -\frac{8}{4} = -2

Așadar, m∈{−2,−12}m \in \left\{-2, -\frac{1}{2}\right\}.

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC cu AB>BCAB > BC, AC=6AC = 6, BC=10BC = 10 și aria egală cu 1515. Determinați măsura unghiului CC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula ariei triunghiului în funcție de două laturi și sinusul unghiului dintre ele:
A△ABC=AC⋅BC⋅sin⁡C2  ⟹  15=6⋅10⋅sin⁡C2  ⟺  15=30sin⁡C\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AC \cdot BC \cdot \sin C}{2} \implies 15 = \frac{6 \cdot 10 \cdot \sin C}{2} \iff 15 = 30 \sin C

Rezultă:

sin⁡C=1530=12\sin C = \frac{15}{30} = \frac{1}{2}

(3p)

  • Deducem posibilele măsuri pentru unghiul CC: ∢C∈{30∘,150∘}\sphericalangle C \in \{30^\circ, 150^\circ\}. Din ipoteză avem AB>BCAB > BC, iar cum BC=10>AC=6BC = 10 > AC = 6, rezultă ordinea strictă a lungimilor laturilor:
AB>BC>ACAB > BC > AC

Într-un triunghi, laturii cu lungimea cea mai mare i se opune unghiul cu măsura cea mai mare. Laturii ABAB i se opune unghiul CC, deci unghiul CC are măsura cea mai mare dintre toate cele trei unghiuri ale triunghiului ABCABC. Dacă am avea ∢C=30∘\sphericalangle C = 30^\circ, atunci suma celorlalte două unghiuri ar fi 180∘−30∘=150∘180^\circ - 30^\circ = 150^\circ, de unde cel puțin un unghi ar avea o măsură de cel puțin 75∘>30∘75^\circ > 30^\circ, ceea ce ar contrazice faptul că ∢C\sphericalangle C este cel mai mare. Prin urmare, măsura unghiului CC este:

∢C=150∘\sphericalangle C = 150^\circ

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(1−11−1)A = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 1 & -1 \end{pmatrix}, I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și M(a,b)=aI2+bAM(a, b) = a I_2 + b A, unde aa și bb sunt numere reale.

a) Arătați că det⁡A=0\det A = 0. (5p)

b) Demonstrați că M(a,b)⋅M(x,y)=M(ax,ay+bx)M(a, b) \cdot M(x, y) = M(ax, ay + bx), pentru orice numere reale aa, bb, xx și yy. (5p)

c) Arătați că, dacă xx și yy sunt numere reale pentru care matricele B=M(x2,y)+M(y2,x)B = M(x^2, y) + M(y^2, x) și C=M(x2,1)⋅M(y2,1)C = M(x^2, 1) \cdot M(y^2, 1) sunt egale, atunci x2+y2=0x^2 + y^2 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul matricei AA:
det⁡A=∣1−11−1∣=1⋅(−1)−(−1)⋅1\det A = \begin{vmatrix} 1 & -1 \\ 1 & -1 \end{vmatrix} = 1 \cdot (-1) - (-1) \cdot 1

(3p)

  • Finalizăm calculul:
det⁡A=−1−(−1)=−1+1=0\det A = -1 - (-1) = -1 + 1 = 0

(2p)

b)

  • Calculăm mai întâi pătratul matricei AA:
A2=A⋅A=(1−11−1)(1−11−1)=(1−1−1+11−1−1+1)=(0000)=O2A^2 = A \cdot A = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 - 1 & -1 + 1 \\ 1 - 1 & -1 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} = O_2

(2p)

  • Folosind distributivitatea înmulțirii matricelor și faptul că I2I_2 comută cu orice matrice:
M(a,b)⋅M(x,y)=(aI2+bA)(xI2+yA)=axI22+ayI2A+bxAI2+byA2M(a, b) \cdot M(x, y) = (a I_2 + b A)(x I_2 + y A) = ax I_2^2 + ay I_2 A + bx A I_2 + by A^2 =axI2+ayA+bxA+byO2=axI2+(ay+bx)A=M(ax,ay+bx)= ax I_2 + ay A + bx A + by O_2 = ax I_2 + (ay + bx) A = M(ax, ay + bx)

pentru orice numere reale aa, bb, xx și yy.

(3p)

c)

  • Exprimăm matricea BB:
B=M(x2,y)+M(y2,x)=(x2I2+yA)+(y2I2+xA)=(x2+y2)I2+(x+y)A=M(x2+y2,x+y)B = M(x^2, y) + M(y^2, x) = (x^2 I_2 + y A) + (y^2 I_2 + x A) = (x^2 + y^2)I_2 + (x + y)A = M(x^2 + y^2, x + y)

(2p)

  • Exprimăm matricea CC folosind proprietatea demonstrată la subpunctul b), unde a=x2a = x^2, b=1b = 1, iar parametrii celei de-a doua matrice sunt y2y^2 și 11:
C=M(x2,1)⋅M(y2,1)=M(x2y2,x2⋅1+1⋅y2)=M(x2y2,x2+y2)C = M(x^2, 1) \cdot M(y^2, 1) = M(x^2 y^2, x^2 \cdot 1 + 1 \cdot y^2) = M(x^2 y^2, x^2 + y^2)

Egalitatea B=CB = C înseamnă:

M(x2+y2,x+y)=M(x2y2,x2+y2)  ⟺  (x2+y2)I2+(x+y)A=(x2y2)I2+(x2+y2)AM(x^2 + y^2, x + y) = M(x^2 y^2, x^2 + y^2) \iff (x^2 + y^2)I_2 + (x + y)A = (x^2 y^2)I_2 + (x^2 + y^2)A

Deoarece matricele I2I_2 și AA sunt liniar independente, egalăm coeficienții corespunzători:

{x2+y2=x2y2x+y=x2+y2\begin{cases} x^2 + y^2 = x^2 y^2 \\ x + y = x^2 + y^2 \end{cases}

Avem x+y=x2+y2=x2y2x + y = x^2 + y^2 = x^2 y^2. Dacă x2+y2=0x^2 + y^2 = 0, concluzia este atinsă. Dacă presupunem prin absurd că x2+y2>0x^2 + y^2 > 0, atunci x+y=x2+y2x + y = x^2 + y^2. Din inegalitatea mediilor, (x+y)2≤2(x2+y2)  ⟹  (x2+y2)2≤2(x2+y2)  ⟹  x2+y2≤2(x + y)^2 \le 2(x^2 + y^2) \implies (x^2 + y^2)^2 \le 2(x^2 + y^2) \implies x^2 + y^2 \le 2. De asemenea, x2+y2=x2y2≤(x2+y22)2  ⟹  1≤x2+y24  ⟹  x2+y2≥4x^2 + y^2 = x^2 y^2 \le \left(\frac{x^2 + y^2}{2}\right)^2 \implies 1 \le \frac{x^2 + y^2}{4} \implies x^2 + y^2 \ge 4, ceea ce contrazice x2+y2≤2x^2 + y^2 \le 2. Așadar, singura posibilitate este x=0x = 0 și y=0y = 0, de unde:

x2+y2=0x^2 + y^2 = 0

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definesc legile de compoziție x∗y=xy+2x+2y+2x * y = xy + 2x + 2y + 2 și x∘y=x+y+2x \circ y = x + y + 2.

a) Arătați că (1∗2)∘(1∗3)=1∗(2∘3)(1 * 2) \circ (1 * 3) = 1 * (2 \circ 3). (5p)

b) Demonstrați că x∗e=ex * e = e, pentru orice număr real xx, unde ee este elementul neutru al legii de compoziție „∘\circ”. (5p)

c) Determinați numărul natural nn pentru care n∗(−n)≥n∘(−n)n * (-n) \ge n \circ (-n). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm termenii din membrul stâng:
1∗2=1⋅2+2⋅1+2⋅2+2=2+2+4+2=101 * 2 = 1 \cdot 2 + 2 \cdot 1 + 2 \cdot 2 + 2 = 2 + 2 + 4 + 2 = 10 1∗3=1⋅3+2⋅1+2⋅3+2=3+2+6+2=131 * 3 = 1 \cdot 3 + 2 \cdot 1 + 2 \cdot 3 + 2 = 3 + 2 + 6 + 2 = 13

Compunem rezultatele prin legea „∘\circ”:

(1∗2)∘(1∗3)=10∘13=10+13+2=25(1 * 2) \circ (1 * 3) = 10 \circ 13 = 10 + 13 + 2 = 25

(3p)

  • Calculăm membrul drept:
2∘3=2+3+2=72 \circ 3 = 2 + 3 + 2 = 7 1∗(2∘3)=1∗7=1⋅7+2⋅1+2⋅7+2=7+2+14+2=251 * (2 \circ 3) = 1 * 7 = 1 \cdot 7 + 2 \cdot 1 + 2 \cdot 7 + 2 = 7 + 2 + 14 + 2 = 25

Deoarece ambele părți sunt egale cu 2525, egalitatea este verificată.

(2p)

b)

  • Determinăm elementul neutru ee al legii de compoziție „∘\circ”:
x∘e=x  ⟺  x+e+2=x  ⟺  e=−2x \circ e = x \iff x + e + 2 = x \iff e = -2

Cum legea „∘\circ” este evident comutativă, e=−2e = -2 este elementul neutru căutat.

(2p)

  • Calculăm x∗e=x∗(−2)x * e = x * (-2):
x∗(−2)=x⋅(−2)+2x+2⋅(−2)+2=−2x+2x−4+2=−2=ex * (-2) = x \cdot (-2) + 2x + 2 \cdot (-2) + 2 = -2x + 2x - 4 + 2 = -2 = e

pentru orice număr real xx.

(3p)

c)

  • Calculăm termenii inegalității pentru numărul natural nn:
n∗(−n)=n(−n)+2n+2(−n)+2=−n2+2n−2n+2=2−n2n * (-n) = n(-n) + 2n + 2(-n) + 2 = -n^2 + 2n - 2n + 2 = 2 - n^2 n∘(−n)=n+(−n)+2=2n \circ (-n) = n + (-n) + 2 = 2

(2p)

  • Inegalitatea n∗(−n)≥n∘(−n)n * (-n) \ge n \circ (-n) devine:
2−n2≥2  ⟺  −n2≥0  ⟺  n2≤02 - n^2 \ge 2 \iff -n^2 \ge 0 \iff n^2 \le 0

Deoarece n2≥0n^2 \ge 0 pentru orice număr real, singura soluție este n2=0  ⟹  n=0n^2 = 0 \implies n = 0. Cum 0∈N0 \in \mathbb{N}, numărul căutat este:

n=0n = 0

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)={x2−x+1+x−1,x∈(−∞,0)xln⁡(x+1),x∈[0,+∞)f(x) = \begin{cases} \sqrt{x^2 - x + 1} + x - 1, & x \in (-\infty, 0) \\ x\ln(x + 1), & x \in [0, +\infty) \end{cases}.

a) Arătați că funcția ff este continuă pe R\mathbb{R}. (5p)

b) Demonstrați că funcția ff este convexă pe (0,+∞)(0, +\infty). (5p)

c) Arătați că, pentru orice număr real aa, a<0a < 0, tangenta la graficul funcției ff în punctul A(a,f(a))A(a, f(a)) nu este paralelă cu axa OxOx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pe intervalul (−∞,0)(-\infty, 0), trinomul x2−x+1x^2 - x + 1 are discriminantul Δ=1−4=−3<0\Delta = 1 - 4 = -3 < 0, deci x2−x+1>0x^2 - x + 1 > 0, iar f(x)=x2−x+1+x−1f(x) = \sqrt{x^2 - x + 1} + x - 1 este continuă ca sumă și compunere de funcții elementare. Pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty), f(x)=xln⁡(x+1)f(x) = x\ln(x + 1) este continuă ca produs și compunere de funcții elementare. Rămâne de studiat continuitatea în punctul de racordare x=0x = 0:
lim⁡x→0x<0f(x)=lim⁡x→0x<0(x2−x+1+x−1)=1+0−1=0\lim_{\substack{x \to 0 \\ x < 0}} f(x) = \lim_{\substack{x \to 0 \\ x < 0}} \big(\sqrt{x^2 - x + 1} + x - 1\big) = \sqrt{1} + 0 - 1 = 0 lim⁡x→0x>0f(x)=lim⁡x→0x>0(xln⁡(x+1))=0⋅ln⁡1=0\lim_{\substack{x \to 0 \\ x > 0}} f(x) = \lim_{\substack{x \to 0 \\ x > 0}} \big(x\ln(x + 1)\big) = 0 \cdot \ln 1 = 0 f(0)=0⋅ln⁡(0+1)=0f(0) = 0 \cdot \ln(0 + 1) = 0

(3p)

  • Deoarece lim⁡x→0x<0f(x)=lim⁡x→0x>0f(x)=f(0)=0\lim_{\substack{x \to 0 \\ x < 0}} f(x) = \lim_{\substack{x \to 0 \\ x > 0}} f(x) = f(0) = 0, funcția ff este continuă în punctul x=0x = 0. Fiind continuă pe (−∞,0)(-\infty, 0), pe (0,+∞)(0, +\infty) și în x=0x = 0, rezultă că funcția ff este continuă pe întreg domeniul R\mathbb{R}.

(2p)

b)

  • Pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), calculăm prima derivată a funcției ff:
f′(x)=(x)′ln⁡(x+1)+x(ln⁡(x+1))′=ln⁡(x+1)+xx+1f'(x) = (x)' \ln(x + 1) + x (\ln(x + 1))' = \ln(x + 1) + \frac{x}{x + 1}

Calculăm a doua derivată:

f′′(x)=1x+1+1⋅(x+1)−x⋅1(x+1)2=1x+1+1(x+1)2=x+2(x+1)2f''(x) = \frac{1}{x + 1} + \frac{1 \cdot (x + 1) - x \cdot 1}{(x + 1)^2} = \frac{1}{x + 1} + \frac{1}{(x + 1)^2} = \frac{x + 2}{(x + 1)^2}

(3p)

  • Deoarece x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), avem x+2>0x + 2 > 0 și (x+1)2>0(x + 1)^2 > 0, de unde:
f′′(x)>0,∀x∈(0,+∞)f''(x) > 0, \quad \forall x \in (0, +\infty)

Rezultă că funcția ff este convexă pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty).

(2p)

c)

  • Panta tangentei la graficul funcției ff în punctul A(a,f(a))A(a, f(a)) este dată de derivata f′(a)f'(a). Tangenta este paralelă cu axa OxOx dacă și numai dacă panta sa este nulă: f′(a)=0f'(a) = 0. Pentru a∈(−∞,0)a \in (-\infty, 0), derivata funcției este:
f′(a)=(a2−a+1+a−1)′=2a−12a2−a+1+1f'(a) = \left(\sqrt{a^2 - a + 1} + a - 1\right)' = \frac{2a - 1}{2\sqrt{a^2 - a + 1}} + 1

(2p)

  • Ecuația f′(a)=0f'(a) = 0 devine:
2a−12a2−a+1+1=0  ⟺  2a2−a+1=1−2a\frac{2a - 1}{2\sqrt{a^2 - a + 1}} + 1 = 0 \iff 2\sqrt{a^2 - a + 1} = 1 - 2a

Cum a<0a < 0, membrul drept 1−2a>1>01 - 2a > 1 > 0, deci putem ridica la pătrat:

4(a2−a+1)=(1−2a)2  ⟺  4a2−4a+4=1−4a+4a2  ⟺  4=14(a^2 - a + 1) = (1 - 2a)^2 \iff 4a^2 - 4a + 4 = 1 - 4a + 4a^2 \iff 4 = 1

Această egalitate este imposibilă, ceea ce înseamnă că nu există niciun a<0a < 0 pentru care f′(a)=0f'(a) = 0. Prin urmare, pentru orice a<0a < 0, tangenta la graficul funcției ff în punctul A(a,f(a))A(a, f(a)) nu este paralelă cu axa OxOx.

(3p)


2. Se consideră funcțiile f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2x−1xf(x) = 2\sqrt{x} - \frac{1}{x} și g:(0,+∞)→Rg: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, g(x)=xx+1x2g(x) = \frac{x\sqrt{x} + 1}{x^2}.

a) Demonstrați că funcția ff este o primitivă a funcției gg. (5p)

b) Calculați ∫1/44g(x) dx\int_{1/4}^4 g(x)\,dx. (5p)

c) Determinați numărul real mm, m∈(0,1)m \in (0, 1), pentru care ∫m1f2(x)g(x) dx=13\int_m^1 f^2(x) g(x)\,dx = \frac{1}{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția ff este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty) ca diferență de funcții elementare. Calculăm derivata funcției ff:
f′(x)=(2x−1x)′=2⋅12x−(−1x2)=1x+1x2f'(x) = \left(2\sqrt{x} - \frac{1}{x}\right)' = 2 \cdot \frac{1}{2\sqrt{x}} - \left(-\frac{1}{x^2}\right) = \frac{1}{\sqrt{x}} + \frac{1}{x^2}

(3p)

  • Aducem la același numitor comun x2x^2:
f′(x)=x2+xx2x=xx+1x2=g(x)f'(x) = \frac{x^2 + \sqrt{x}}{x^2 \sqrt{x}} = \frac{x\sqrt{x} + 1}{x^2} = g(x)

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). Cum f′(x)=g(x)f'(x) = g(x) pe întreg domeniul (0,+∞)(0, +\infty), rezultă că funcția ff este o primitivă a funcției gg.

(2p)

b)

  • Deoarece ff este o primitivă a funcției gg, aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫1/44g(x) dx=f(x)∣1/44=f(4)−f(14)\int_{1/4}^4 g(x)\,dx = f(x) \Bigg|_{1/4}^4 = f(4) - f\left(\frac{1}{4}\right)

(3p)

  • Calculăm valorile:
f(4)=24−14=2⋅2−14=4−14=154f(4) = 2\sqrt{4} - \frac{1}{4} = 2 \cdot 2 - \frac{1}{4} = 4 - \frac{1}{4} = \frac{15}{4} f(14)=214−114=2⋅12−4=1−4=−3f\left(\frac{1}{4}\right) = 2\sqrt{\frac{1}{4}} - \frac{1}{\frac{1}{4}} = 2 \cdot \frac{1}{2} - 4 = 1 - 4 = -3

Așadar:

∫1/44g(x) dx=154−(−3)=154+3=274\int_{1/4}^4 g(x)\,dx = \frac{15}{4} - (-3) = \frac{15}{4} + 3 = \frac{27}{4}

(2p)

c)

  • În integrala dată, ținem cont că g(x)=f′(x)g(x) = f'(x):
∫m1f2(x)g(x) dx=∫m1f2(x)f′(x) dx=f3(x)3∣m1=f3(1)−f3(m)3\int_m^1 f^2(x) g(x)\,dx = \int_m^1 f^2(x) f'(x)\,dx = \frac{f^3(x)}{3} \Bigg|_m^1 = \frac{f^3(1) - f^3(m)}{3}

(3p)

  • Calculăm f(1)f(1):
f(1)=21−11=2−1=1  ⟹  f3(1)=1f(1) = 2\sqrt{1} - \frac{1}{1} = 2 - 1 = 1 \implies f^3(1) = 1

Ecuația din enunț devine:

1−f3(m)3=13  ⟺  1−f3(m)=1  ⟺  f3(m)=0  ⟺  f(m)=0\frac{1 - f^3(m)}{3} = \frac{1}{3} \iff 1 - f^3(m) = 1 \iff f^3(m) = 0 \iff f(m) = 0

Rezolvăm ecuația f(m)=0f(m) = 0:

2m−1m=0  ⟺  2mm=1  ⟺  2m3/2=1  ⟺  m3/2=122\sqrt{m} - \frac{1}{m} = 0 \iff 2m\sqrt{m} = 1 \iff 2 m^{3/2} = 1 \iff m^{3/2} = \frac{1}{2}

Ridicăm la puterea 23\frac{2}{3}:

m=(12)2/3=143m = \left(\frac{1}{2}\right)^{2/3} = \frac{1}{\sqrt[3]{4}}

Deoarece 4>1  ⟹  43>14 > 1 \implies \sqrt[3]{4} > 1, avem m=143∈(0,1)m = \frac{1}{\sqrt[3]{4}} \in (0, 1), deci soluția convine.

(2p)