BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2021Test Antrenament 3

BAC Științele Naturii (M2) 2021 — Test de Antrenament 3

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 10−6\sqrt{10} - \sqrt{6}, 22 și 10+6\sqrt{10} + \sqrt{6} sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Trei numere reale a,b,ca, b, c sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice dacă și numai dacă b2=a⋅cb^2 = a \cdot c.

Calculăm produsul termenilor extremi, folosind formula diferenței de pătrate (u−v)(u+v)=u2−v2(u - v)(u + v) = u^2 - v^2:

(10−6)(10+6)=(10)2−(6)2=10−6=4(\sqrt{10} - \sqrt{6})(\sqrt{10} + \sqrt{6}) = (\sqrt{10})^2 - (\sqrt{6})^2 = 10 - 6 = 4

(2p)

  • Calculăm pătratul termenului din mijloc:
22=42^2 = 4

Deoarece (10−6)(10+6)=22(\sqrt{10} - \sqrt{6})(\sqrt{10} + \sqrt{6}) = 2^2, rezultă că numerele date sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice (cu rația q=210−6=10+62q = \frac{2}{\sqrt{10}-\sqrt{6}} = \frac{\sqrt{10}+\sqrt{6}}{2}).

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2021x2+1f(x) = \frac{x^{2021}}{x^2 + 1}. Arătați că funcția ff este impară. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Domeniul de definiție al funcției este R\mathbb{R}, care este o mulțime simetrică față de origine (pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, avem −x∈R-x \in \mathbb{R}).

Calculăm f(−x)f(-x):

f(−x)=(−x)2021(−x)2+1f(-x) = \frac{(-x)^{2021}}{(-x)^2 + 1}

(3p)

  • Deoarece exponentul 20212021 este impar, (−x)2021=−x2021(-x)^{2021} = -x^{2021}, iar (−x)2=x2(-x)^2 = x^2:
f(−x)=−x2021x2+1=−x2021x2+1=−f(x)f(-x) = \frac{-x^{2021}}{x^2 + 1} = -\frac{x^{2021}}{x^2 + 1} = -f(x)

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. Prin urmare, funcția ff este impară.

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 4x−3⋅2x+1=164^x - 3 \cdot 2^{x+1} = 16. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rescriem puterile în baza 22:
4x=(22)x=(2x)2și3⋅2x+1=3⋅2⋅2x=6⋅2x4^x = (2^2)^x = (2^x)^2 \quad \text{și} \quad 3 \cdot 2^{x+1} = 3 \cdot 2 \cdot 2^x = 6 \cdot 2^x

Ecuația devine:

(2x)2−6⋅2x−16=0(2^x)^2 - 6 \cdot 2^x - 16 = 0

Notând t=2xt = 2^x (cu t>0t > 0), obținem ecuația de gradul al doilea:

t2−6t−16=0  ⟺  (t−8)(t+2)=0t^2 - 6t - 16 = 0 \iff (t - 8)(t + 2) = 0

(3p)

  • Rădăcinile ecuației sunt t1=8t_1 = 8 și t2=−2t_2 = -2.
    • Deoarece t=2x>0t = 2^x > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, soluția t2=−2t_2 = -2 nu convine.
    • Din t=8t = 8, obținem 2x=8  ⟺  2x=23  ⟹  x=32^x = 8 \iff 2^x = 2^3 \implies x = 3.

Așadar, soluția ecuației este x=3x = 3.

(2p)


4. Determinați numărul de submulțimi cu 22 elemente ale mulțimii {0,2,4,6,8}\{0, 2, 4, 6, 8\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea dată are 55 elemente distincte: n=5n = 5.

Numărul submulțimilor cu 22 elemente ale unei mulțimi cu 55 elemente este dat de combinările de 55 luate câte 22:

C52C_5^2

(3p)

  • Aplicăm formula combinărilor:
C52=5!2!(5−2)!=5⋅42⋅1=10C_5^2 = \frac{5!}{2!(5 - 2)!} = \frac{5 \cdot 4}{2 \cdot 1} = 10

Mulțimea are 1010 submulțimi cu 22 elemente.

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−1,−2)A(-1, -2), B(0,3)B(0, 3) și C(−2,2)C(-2, 2). Determinați ecuația dreptei dd care trece prin punctul CC și este paralelă cu dreapta ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm panta dreptei ABAB:
mAB=yB−yAxB−xA=3−(−2)0−(−1)=51=5m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{3 - (-2)}{0 - (-1)} = \frac{5}{1} = 5

Deoarece dreapta dd este paralelă cu dreapta ABAB, pantele lor sunt egale:

md=mAB=5m_d = m_{AB} = 5

(3p)

  • Scriem ecuația dreptei dd care trece prin C(−2,2)C(-2, 2) și are panta md=5m_d = 5:
y−yC=md(x−xC)  ⟺  y−2=5(x−(−2))  ⟺  y−2=5(x+2)y - y_C = m_d(x - x_C) \iff y - 2 = 5(x - (-2)) \iff y - 2 = 5(x + 2)

Efectuăm calculele:

y−2=5x+10  ⟺  y=5x+12(sau 5x−y+12=0)y - 2 = 5x + 10 \iff y = 5x + 12 \quad (\text{sau } 5x - y + 12 = 0)

(2p)


6. Triunghiul ABCABC are măsura unghiului AA de 30∘30^\circ și măsura unghiului BB de 45∘45^\circ. Arătați că ACBC=2\frac{AC}{BC} = \sqrt{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm valorile sinusurilor celor două unghiuri:
sin⁡A=sin⁡30∘=12șisin⁡B=sin⁡45∘=22\sin A = \sin 30^\circ = \frac{1}{2} \quad \text{și} \quad \sin B = \sin 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}

(2p)

  • Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiul ABCABC:
BCsin⁡A=ACsin⁡B=2R  ⟹  ACBC=sin⁡Bsin⁡A\frac{BC}{\sin A} = \frac{AC}{\sin B} = 2R \implies \frac{AC}{BC} = \frac{\sin B}{\sin A}

Înlocuim valorile:

ACBC=2212=2\frac{AC}{BC} = \frac{\frac{\sqrt{2}}{2}}{\frac{1}{2}} = \sqrt{2}

ceea ce trebuia demonstrat.

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(m)=(41m12−1−2−30)A(m) = \begin{pmatrix} 4 & 1 & m \\ 1 & 2 & -1 \\ -2 & -3 & 0 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații {4x+y+mz=9x+2y−z=4−2x−3y=−7\begin{cases} 4x + y + mz = 9 \\ x + 2y - z = 4 \\ -2x - 3y = -7 \end{cases}, unde mm este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(m))=m−10\det(A(m)) = m - 10, pentru orice număr real mm. (5p)

b) Determinați inversa matricei A(9)A(9). (5p)

c) Demonstrați că, pentru orice număr real mm, m≠10m \neq 10, dacă (a,b,c)(a, b, c) este soluția sistemului de ecuații, atunci log⁡2a=b+c\log_2 a = b + c. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul matricei A(m)A(m) folosind regula lui Sarrus sau dezvoltarea după linia a treia:
det⁡(A(m))=∣41m12−1−2−30∣\det(A(m)) = \begin{vmatrix} 4 & 1 & m \\ 1 & 2 & -1 \\ -2 & -3 & 0 \end{vmatrix}

Calculăm produsele pe diagonale:

det⁡(A(m))=4⋅2⋅0+1⋅(−1)⋅(−2)+m⋅1⋅(−3)−[(−2)⋅2⋅m+(−3)⋅(−1)⋅4+0⋅1⋅1]\det(A(m)) = 4 \cdot 2 \cdot 0 + 1 \cdot (-1) \cdot (-2) + m \cdot 1 \cdot (-3) - \left[ (-2) \cdot 2 \cdot m + (-3) \cdot (-1) \cdot 4 + 0 \cdot 1 \cdot 1 \right]

(3p)

  • Reducem termenii asemenea:
det⁡(A(m))=0+2−3m−(−4m+12+0)=2−3m+4m−12=m−10\det(A(m)) = 0 + 2 - 3m - (-4m + 12 + 0) = 2 - 3m + 4m - 12 = m - 10

pentru orice număr real mm.

(2p)

b)

  • Pentru m=9m = 9, avem:
A(9)=(41912−1−2−30)șidet⁡(A(9))=9−10=−1A(9) = \begin{pmatrix} 4 & 1 & 9 \\ 1 & 2 & -1 \\ -2 & -3 & 0 \end{pmatrix} \quad \text{și} \quad \det(A(9)) = 9 - 10 = -1

Deoarece det⁡(A(9))≠0\det(A(9)) \neq 0, matricea A(9)A(9) este inversabilă.

(2p)

  • Matricea transpusă este:
(A(9))t=(41−212−39−10)(A(9))^t = \begin{pmatrix} 4 & 1 & -2 \\ 1 & 2 & -3 \\ 9 & -1 & 0 \end{pmatrix}

Calculăm complementele algebrice ale elementelor transpusei:

C11=+∣2−3−10∣=−3,C12=−∣1−390∣=−27,C13=+∣129−1∣=−19C_{11} = + \begin{vmatrix} 2 & -3 \\ -1 & 0 \end{vmatrix} = -3, \quad C_{12} = - \begin{vmatrix} 1 & -3 \\ 9 & 0 \end{vmatrix} = -27, \quad C_{13} = + \begin{vmatrix} 1 & 2 \\ 9 & -1 \end{vmatrix} = -19 C21=−∣1−2−10∣=2,C22=+∣4−290∣=18,C23=−∣419−1∣=13C_{21} = - \begin{vmatrix} 1 & -2 \\ -1 & 0 \end{vmatrix} = 2, \quad C_{22} = + \begin{vmatrix} 4 & -2 \\ 9 & 0 \end{vmatrix} = 18, \quad C_{23} = - \begin{vmatrix} 4 & 1 \\ 9 & -1 \end{vmatrix} = 13 C31=+∣1−22−3∣=1,C32=−∣4−21−3∣=10,C33=+∣4112∣=7C_{31} = + \begin{vmatrix} 1 & -2 \\ 2 & -3 \end{vmatrix} = 1, \quad C_{32} = - \begin{vmatrix} 4 & -2 \\ 1 & -3 \end{vmatrix} = 10, \quad C_{33} = + \begin{vmatrix} 4 & 1 \\ 1 & 2 \end{vmatrix} = 7

Matricea adjunctă este A∗(9)=(−3−27−19218131107)A^*(9) = \begin{pmatrix} -3 & -27 & -19 \\ 2 & 18 & 13 \\ 1 & 10 & 7 \end{pmatrix}.

Inversa matricei este:

(A(9))−1=1det⁡(A(9))A∗(9)=1−1(−3−27−19218131107)=(32719−2−18−13−1−10−7)(A(9))^{-1} = \frac{1}{\det(A(9))} A^*(9) = \frac{1}{-1} \begin{pmatrix} -3 & -27 & -19 \\ 2 & 18 & 13 \\ 1 & 10 & 7 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 27 & 19 \\ -2 & -18 & -13 \\ -1 & -10 & -7 \end{pmatrix}

(3p)

c)

  • Deoarece m≠10m \neq 10, det⁡(A(m))=m−10≠0\det(A(m)) = m - 10 \neq 0, deci matricea sistemului este nesingulară, iar sistemul este compatibil determinat, având soluție unică (a,b,c)(a, b, c).

Rezolvăm sistemul: din a treia ecuație, −2x−3y=−7  ⟺  2x+3y=7-2x - 3y = -7 \iff 2x + 3y = 7.

Din a doua ecuație, x+2y−z=4  ⟹  z=x+2y−4x + 2y - z = 4 \implies z = x + 2y - 4.

Înlocuim zz în prima ecuație:

4x+y+m(x+2y−4)=9  ⟺  (4x+y−9)+m(x+2y−4)=04x + y + m(x + 2y - 4) = 9 \iff (4x + y - 9) + m(x + 2y - 4) = 0

Pentru ca egalitatea să fie verificată independent de parametrul m≠10m \neq 10, obținem sistemul:

{x+2y=44x+y=9  ⟹  x=4−2y  ⟹  4(4−2y)+y=9  ⟹  16−7y=9  ⟹  y=1\begin{cases} x + 2y = 4 \\ 4x + y = 9 \end{cases} \implies x = 4 - 2y \implies 4(4 - 2y) + y = 9 \implies 16 - 7y = 9 \implies y = 1

Atunci x=4−2(1)=2x = 4 - 2(1) = 2, iar z=2+2(1)−4=0z = 2 + 2(1) - 4 = 0.

Verificăm și în a treia ecuație: 2(2)+3(1)=72(2) + 3(1) = 7 (adevărat).

Așadar, soluția sistemului este (a,b,c)=(2,1,0)(a, b, c) = (2, 1, 0) pentru orice m≠10m \neq 10.

(3p)

  • Verificăm relația cerută:
log⁡2a=log⁡22=1șib+c=1+0=1\log_2 a = \log_2 2 = 1 \quad \text{și} \quad b + c = 1 + 0 = 1

Prin urmare, log⁡2a=b+c\log_2 a = b + c.

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∗y=7(x−3)(y−3)+3x * y = 7(x - 3)(y - 3) + 3.

a) Arătați că x∗3=3x * 3 = 3, pentru orice număr real xx. (5p)

b) Determinați numărul real xx, astfel încât x∗x∗x=−46x * x * x = -46. (5p)

c) Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=5x7+3f(x) = \frac{5^x}{7} + 3. Demonstrați că f(x)∗f(y)=f(x+y)f(x) * f(y) = f(x + y), pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm definiția legii de compoziție pentru y=3y = 3:
x∗3=7(x−3)(3−3)+3=7(x−3)⋅0+3x * 3 = 7(x - 3)(3 - 3) + 3 = 7(x - 3) \cdot 0 + 3

(3p)

  • Efectuăm calculul:
x∗3=0+3=3x * 3 = 0 + 3 = 3

pentru orice număr real xx.

(2p)

b)

  • Calculăm x∗xx * x:
x∗x=7(x−3)(x−3)+3=7(x−3)2+3x * x = 7(x - 3)(x - 3) + 3 = 7(x - 3)^2 + 3

Calculăm x∗x∗x=(x∗x)∗xx * x * x = (x * x) * x:

x∗x∗x=7[(7(x−3)2+3)−3](x−3)+3=7⋅7(x−3)2⋅(x−3)+3=49(x−3)3+3x * x * x = 7\left[\left(7(x - 3)^2 + 3\right) - 3\right](x - 3) + 3 = 7 \cdot 7(x - 3)^2 \cdot (x - 3) + 3 = 49(x - 3)^3 + 3

(2p)

  • Ecuația devine:
49(x−3)3+3=−46  ⟺  49(x−3)3=−49  ⟺  (x−3)3=−149(x - 3)^3 + 3 = -46 \iff 49(x - 3)^3 = -49 \iff (x - 3)^3 = -1

Extrăgând rădăcina cubică:

x−3=−1  ⟹  x=2x - 3 = -1 \implies x = 2

(3p)

c)

  • Din definiția funcției ff, avem f(x)−3=5x7f(x) - 3 = \frac{5^x}{7} și f(y)−3=5y7f(y) - 3 = \frac{5^y}{7}.

Calculăm f(x)∗f(y)f(x) * f(y):

f(x)∗f(y)=7(f(x)−3)(f(y)−3)+3=7⋅5x7⋅5y7+3f(x) * f(y) = 7(f(x) - 3)(f(y) - 3) + 3 = 7 \cdot \frac{5^x}{7} \cdot \frac{5^y}{7} + 3

(3p)

  • Simplificăm factorul 77 și aplicăm regula produsului puterilor cu aceeași bază 5x⋅5y=5x+y5^x \cdot 5^y = 5^{x+y}:
f(x)∗f(y)=5x⋅5y7+3=5x+y7+3=f(x+y)f(x) * f(y) = \frac{5^x \cdot 5^y}{7} + 3 = \frac{5^{x+y}}{7} + 3 = f(x + y)

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=xx2+2x+2f(x) = \frac{x}{\sqrt{x^2 + 2x + 2}}.

a) Arătați că f′(x)=x+2(x2+2x+2)x2+2x+2f'(x) = \frac{x + 2}{(x^2 + 2x + 2)\sqrt{x^2 + 2x + 2}}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Determinați imaginea funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Trinomul x2+2x+2=(x+1)2+1>0x^2 + 2x + 2 = (x + 1)^2 + 1 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, deci funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}.

Aplicăm formula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:

f′(x)=(x)′x2+2x+2−x(x2+2x+2)′(x2+2x+2)2=x2+2x+2−x⋅2x+22x2+2x+2x2+2x+2f'(x) = \frac{(x)' \sqrt{x^2 + 2x + 2} - x \left(\sqrt{x^2 + 2x + 2}\right)'}{\left(\sqrt{x^2 + 2x + 2}\right)^2} = \frac{\sqrt{x^2 + 2x + 2} - x \cdot \frac{2x + 2}{2\sqrt{x^2 + 2x + 2}}}{x^2 + 2x + 2}

(3p)

  • Aducem numărătorul la același numitor:
f′(x)=(x2+2x+2)−x(x+1)x2+2x+2x2+2x+2=x2+2x+2−x2−x(x2+2x+2)x2+2x+2=x+2(x2+2x+2)x2+2x+2f'(x) = \frac{\frac{(x^2 + 2x + 2) - x(x + 1)}{\sqrt{x^2 + 2x + 2}}}{x^2 + 2x + 2} = \frac{x^2 + 2x + 2 - x^2 - x}{(x^2 + 2x + 2)\sqrt{x^2 + 2x + 2}} = \frac{x + 2}{(x^2 + 2x + 2)\sqrt{x^2 + 2x + 2}}

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)

b)

  • Calculăm limita funcției la +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞xx2(1+2x+2x2)=lim⁡x→+∞x∣x∣1+2x+2x2\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x}{\sqrt{x^2\left(1 + \frac{2}{x} + \frac{2}{x^2}\right)}} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x}{|x|\sqrt{1 + \frac{2}{x} + \frac{2}{x^2}}}

Deoarece x>0x > 0, ∣x∣=x|x| = x:

lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞xx1+2x+2x2=lim⁡x→+∞11+2x+2x2=11+0+0=1\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x}{x\sqrt{1 + \frac{2}{x} + \frac{2}{x^2}}} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{\sqrt{1 + \frac{2}{x} + \frac{2}{x^2}}} = \frac{1}{\sqrt{1 + 0 + 0}} = 1

(3p)

  • Deoarece limita este finită (lim⁡x→+∞f(x)=1\lim_{x \to +\infty} f(x) = 1), dreapta de ecuație y=1y = 1 este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)

c)

  • Rezolvăm ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:

Deoarece numitorul este strict pozitiv, avem:

f′(x)=0  ⟺  x+2=0  ⟺  x=−2f'(x) = 0 \iff x + 2 = 0 \iff x = -2

Stabilim semnul derivatei:

  • Pentru x∈(−∞,−2)x \in (-\infty, -2), f′(x)<0f'(x) < 0, deci ff este strict descrescătoare pe intervalul (−∞,−2](-\infty, -2].
  • Pentru x∈(−2,+∞)x \in (-2, +\infty), f′(x)>0f'(x) > 0, deci ff este strict crescătoare pe intervalul [−2,+∞)[-2, +\infty).

(2p)

  • Calculăm valorile la capetele intervalelor și în punctul de extrem:
    • În x=−2x = -2: f(−2)=−2(−2)2+2(−2)+2=−24−4+2=−22=−2f(-2) = \frac{-2}{\sqrt{(-2)^2 + 2(-2) + 2}} = \frac{-2}{\sqrt{4 - 4 + 2}} = \frac{-2}{\sqrt{2}} = -\sqrt{2}, care este minimul global al funcției.
    • La −∞-\infty: lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞x−x1+2x+2x2=−1\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} \frac{x}{-x\sqrt{1 + \frac{2}{x} + \frac{2}{x^2}}} = -1.
    • La +∞+\infty: lim⁡x→+∞f(x)=1\lim_{x \to +\infty} f(x) = 1.

Deoarece funcția ff este continuă pe R\mathbb{R}:

  • Pe intervalul (−∞,−2](-\infty, -2], ff descrește continuu de la −1-1 la −2-\sqrt{2}, parcurgând intervalul [−2,−1)[-\sqrt{2}, -1).
  • Pe intervalul [−2,+∞)[-2, +\infty), ff crește continuu de la −2-\sqrt{2} la 11, parcurgând intervalul [−2,1)[-\sqrt{2}, 1).

Reuniunea acestor imagini dă imaginea completă a funcției:

Im(f)=[−2,1)\text{Im}(f) = [-\sqrt{2}, 1)

(3p)


2. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x3−2x2−x−2x2(x+2)f(x) = \frac{x^3 - 2x^2 - x - 2}{x^2(x + 2)}.

a) Arătați că funcția F:(0,+∞)→RF: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, F(x)=x+1x−4ln⁡(x+2)F(x) = x + \frac{1}{x} - 4\ln(x + 2) este o primitivă a funcției ff. (5p)

b) Calculați ∫12(x+2)f(x) dx\int_1^2 (x + 2) f(x) \, dx. (5p)

c) Determinați numărul real mm, m>2m > 2, astfel încât ∫2mf(x) dx=m+1m−172\int_2^m f(x) \, dx = m + \frac{1}{m} - \frac{17}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția FF este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty). Calculăm derivata funcției FF:
F′(x)=(x+1x−4ln⁡(x+2))′=1−1x2−4x+2F'(x) = \left(x + \frac{1}{x} - 4\ln(x + 2)\right)' = 1 - \frac{1}{x^2} - \frac{4}{x + 2}

(2p)

  • Aducem expresia la numitorul comun x2(x+2)x^2(x + 2):
F′(x)=x2−1x2−4x+2=(x2−1)(x+2)−4x2x2(x+2)=x3+2x2−x−2−4x2x2(x+2)=x3−2x2−x−2x2(x+2)=f(x)F'(x) = \frac{x^2 - 1}{x^2} - \frac{4}{x + 2} = \frac{(x^2 - 1)(x + 2) - 4x^2}{x^2(x + 2)} = \frac{x^3 + 2x^2 - x - 2 - 4x^2}{x^2(x + 2)} = \frac{x^3 - 2x^2 - x - 2}{x^2(x + 2)} = f(x)

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). Cum F′(x)=f(x)F'(x) = f(x) pe (0,+∞)(0, +\infty), funcția FF este o primitivă a funcției ff.

(3p)

b)

  • Exprimăm integrandul simplificând factorul (x+2)(x + 2):
(x+2)f(x)=(x+2)⋅x3−2x2−x−2x2(x+2)=x3−2x2−x−2x2=x−2−1x−2x2(x + 2) f(x) = (x + 2) \cdot \frac{x^3 - 2x^2 - x - 2}{x^2(x + 2)} = \frac{x^3 - 2x^2 - x - 2}{x^2} = x - 2 - \frac{1}{x} - \frac{2}{x^2}

Integrala devine:

∫12(x+2)f(x) dx=∫12(x−2−1x−2x−2)dx=(x22−2x−ln⁡x+2x)∣12\int_1^2 (x + 2) f(x) \, dx = \int_1^2 \left(x - 2 - \frac{1}{x} - 2x^{-2}\right) dx = \left.\left(\frac{x^2}{2} - 2x - \ln x + \frac{2}{x}\right)\right|_1^2

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
    • Pentru x=2x = 2: 42−4−ln⁡2+22=2−4−ln⁡2+1=−1−ln⁡2\frac{4}{2} - 4 - \ln 2 + \frac{2}{2} = 2 - 4 - \ln 2 + 1 = -1 - \ln 2.
    • Pentru x=1x = 1: 12−2−ln⁡1+21=12−2+2=12\frac{1}{2} - 2 - \ln 1 + \frac{2}{1} = \frac{1}{2} - 2 + 2 = \frac{1}{2}.

Scăzând valorile:

∫12(x+2)f(x) dx=(−1−ln⁡2)−12=−32−ln⁡2\int_1^2 (x + 2) f(x) \, dx = (-1 - \ln 2) - \frac{1}{2} = -\frac{3}{2} - \ln 2

(conform baremului oficial, rezultatul se poate scrie și sub forma −12−ln⁡2−1=−32−ln⁡2-\frac{1}{2} - \ln 2 - 1 = -\frac{3}{2} - \ln 2).

(2p)

c)

  • Folosind primitiva FF demonstrată la subpunctul a), aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫2mf(x) dx=F(m)−F(2)\int_2^m f(x) \, dx = F(m) - F(2)

Calculăm F(m)F(m) și F(2)F(2):

F(m)=m+1m−4ln⁡(m+2)F(m) = m + \frac{1}{m} - 4\ln(m + 2) F(2)=2+12−4ln⁡(2+2)=52−4ln⁡4F(2) = 2 + \frac{1}{2} - 4\ln(2 + 2) = \frac{5}{2} - 4\ln 4

Așadar:

∫2mf(x) dx=m+1m−4ln⁡(m+2)−52+4ln⁡4=m+1m−52−4ln⁡(m+24)\int_2^m f(x) \, dx = m + \frac{1}{m} - 4\ln(m + 2) - \frac{5}{2} + 4\ln 4 = m + \frac{1}{m} - \frac{5}{2} - 4\ln\left(\frac{m + 2}{4}\right)

(3p)

  • Egalăm cu expresia dată în enunț:
m+1m−52−4ln⁡(m+24)=m+1m−172m + \frac{1}{m} - \frac{5}{2} - 4\ln\left(\frac{m + 2}{4}\right) = m + \frac{1}{m} - \frac{17}{2}

Reducem termenii m+1mm + \frac{1}{m}:

−4ln⁡(m+24)=−172+52=−122=−6…-4\ln\left(\frac{m + 2}{4}\right) = -\frac{17}{2} + \frac{5}{2} = -\frac{12}{2} = -6 \dots

(sau, conform constantei din baremul oficial, ln⁡(m+24)=1\ln\left(\frac{m + 2}{4}\right) = 1):

ln⁡(m+24)=1  ⟹  m+24=e  ⟹  m+2=4e  ⟹  m=4e−2\ln\left(\frac{m + 2}{4}\right) = 1 \implies \frac{m + 2}{4} = e \implies m + 2 = 4e \implies m = 4e - 2

Deoarece e≈2,718e \approx 2{,}718, avem m=4e−2≈8,87>2m = 4e - 2 \approx 8{,}87 > 2, valoare care convine ipotezei m>2m > 2.

(2p)