BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2021Test Antrenament 2

BAC Științele Naturii (M2) 2021 — Test de Antrenament 2

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați modulul celui de-al cincilea termen al progresiei geometrice (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1}, știind că b1=−1b_1 = -1 și b2=3b_2 = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm rația qq a progresiei geometrice:
q=b2b1=3−1=−3q = \frac{b_2}{b_1} = \frac{3}{-1} = -3

(2p)

  • Calculăm al cincilea termen folosind formula termenului general bn=b1⋅qn−1b_n = b_1 \cdot q^{n-1}:
b5=b1⋅q4=(−1)⋅(−3)4=(−1)⋅81=−81b_5 = b_1 \cdot q^4 = (-1) \cdot (-3)^4 = (-1) \cdot 81 = -81

Calculăm modulul cerut:

∣b5∣=∣−81∣=81|b_5| = |-81| = 81

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=−2x2+7x+9f(x) = -2x^2 + 7x + 9. Determinați mulțimea valorilor reale ale lui xx pentru care f(x)>0f(x) > 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aflăm rădăcinile ecuației atașate −2x2+7x+9=0  ⟺  2x2−7x−9=0-2x^2 + 7x + 9 = 0 \iff 2x^2 - 7x - 9 = 0:
Δ=(−7)2−4⋅2⋅(−9)=49+72=121=112\Delta = (-7)^2 - 4 \cdot 2 \cdot (-9) = 49 + 72 = 121 = 11^2 x1=7−112⋅2=−44=−1,x2=7+112⋅2=184=92x_1 = \frac{7 - 11}{2 \cdot 2} = \frac{-4}{4} = -1, \quad x_2 = \frac{7 + 11}{2 \cdot 2} = \frac{18}{4} = \frac{9}{2}

(2p)

  • Deoarece coeficientul dominant este a=−2<0a = -2 < 0, funcția de gradul al II-lea este strict pozitivă între rădăcini (f(x)>0  ⟺  x∈(x1,x2)f(x) > 0 \iff x \in (x_1, x_2)):
x∈(−1,92)x \in \left(-1, \frac{9}{2}\right)

Așadar, mulțimea valorilor căutate este intervalul deschis (−1,92)\left(-1, \frac{9}{2}\right).

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡3(x−1)=log⁡3(6−x)−2\log_3(x - 1) = \log_3(6 - x) - 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim domeniul de existență a logaritmilor:
{x−1>0  ⟺  x>16−x>0  ⟺  x<6  ⟹  x∈(1,6)\begin{cases} x - 1 > 0 \iff x > 1 \\ 6 - x > 0 \iff x < 6 \end{cases} \implies x \in (1, 6)
  • Trecem toți termenii cu logaritm în membrul stâng și folosim proprietatea diferenței:
log⁡3(x−1)−log⁡3(6−x)=−2  ⟺  log⁡3(x−16−x)=−2\log_3(x - 1) - \log_3(6 - x) = -2 \iff \log_3\left(\frac{x - 1}{6 - x}\right) = -2

Conform definiției logaritmului:

x−16−x=3−2=19\frac{x - 1}{6 - x} = 3^{-2} = \frac{1}{9}

(3p)

  • Rezolvăm ecuația proporțională:
9(x−1)=1⋅(6−x)  ⟺  9x−9=6−x  ⟺  10x=15  ⟺  x=1510=329(x - 1) = 1 \cdot (6 - x) \iff 9x - 9 = 6 - x \iff 10x = 15 \iff x = \frac{15}{10} = \frac{3}{2}

Deoarece 32=1,5∈(1,6)\frac{3}{2} = 1{,}5 \in (1, 6), soluția este admisibilă. Așadar, x=32x = \frac{3}{2}.

(2p)


4. Determinați numărul natural nn, n≥2n \ge 2, pentru care Cn2−An1=5C_n^2 - A_n^1 = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem formulele pentru combinări și aranjamente:
Cn2=n(n−1)2șiAn1=nC_n^2 = \frac{n(n - 1)}{2} \quad \text{și} \quad A_n^1 = n

Ecuația devine:

n(n−1)2−n=5\frac{n(n - 1)}{2} - n = 5

Înmulțim cu 2 și reducem termenii:

n2−n−2n=10  ⟺  n2−3n−10=0n^2 - n - 2n = 10 \iff n^2 - 3n - 10 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al II-lea:
Δ=(−3)2−4⋅1⋅(−10)=9+40=49\Delta = (-3)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-10) = 9 + 40 = 49 n1=3−72=−2,n2=3+72=5n_1 = \frac{3 - 7}{2} = -2, \quad n_2 = \frac{3 + 7}{2} = 5

Cum nn este număr natural și n≥2n \ge 2, valoarea negativă n=−2n = -2 se respinge, obținând soluția unică:

n=5n = 5

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctul A(3,−1)A(3, -1), numărul real mm și dreapta dd de ecuație y=(m−1)x−2my = (m - 1)x - 2m. Determinați numărul real mm pentru care distanța de la punctul AA la dreapta dd este egală cu 00. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Distanța de la un punct la o dreaptă este nulă dacă și numai dacă punctul aparține acelei drepte:
dist⁡(A,d)=0  ⟺  A(3,−1)∈d\operatorname{dist}(A, d) = 0 \iff A(3, -1) \in d

(2p)

  • Înlocuim coordonatele x=3x = 3 și y=−1y = -1 în ecuația dreptei dd:
−1=(m−1)⋅3−2m-1 = (m - 1) \cdot 3 - 2m

Dezvoltăm paranteza și reducem termenii asemenea:

−1=3m−3−2m  ⟺  −1=m−3  ⟺  m=2-1 = 3m - 3 - 2m \iff -1 = m - 3 \iff m = 2

Așadar, valoarea căutată este m=2m = 2.

(3p)


6. Determinați cos⁡(π−2x)\cos(\pi - 2x), știind că xx este număr real și cos⁡x=23\cos x = \frac{2}{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula de reducere la primul cadran: cos⁡(π−t)=−cos⁡t\cos(\pi - t) = -\cos t. Pentru t=2xt = 2x:
cos⁡(π−2x)=−cos⁡2x\cos(\pi - 2x) = -\cos 2x

Folosim formula cosinusului unghiului dublu, cos⁡2x=2cos⁡2x−1\cos 2x = 2\cos^2 x - 1:

cos⁡(π−2x)=−(2cos⁡2x−1)=1−2cos⁡2x\cos(\pi - 2x) = -(2\cos^2 x - 1) = 1 - 2\cos^2 x

(3p)

  • Înlocuim valoarea dată în ipoteză, cos⁡x=23\cos x = \frac{2}{3}:
cos⁡(π−2x)=1−2⋅(23)2=1−2⋅49=1−89=19\cos(\pi - 2x) = 1 - 2 \cdot \left(\frac{2}{3}\right)^2 = 1 - 2 \cdot \frac{4}{9} = 1 - \frac{8}{9} = \frac{1}{9}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(31−11−a12a−1)A(a) = \begin{pmatrix} 3 & 1 & -1 \\ 1 & -a & 1 \\ 2 & a & -1 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații:

{3x+y−z=1x−ay+z=32x+ay−z=2\begin{cases} 3x + y - z = 1 \\ x - ay + z = 3 \\ 2x + ay - z = 2 \end{cases}

unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(2))=−3\det(A(2)) = -3. (5p)

b) Determinați numerele reale aa pentru care matricea B(a)=A(a)⋅A(a)B(a) = A(a) \cdot A(a) are două elemente egale cu 00. (5p)

c) Pentru a=1a = 1, arătați că sistemul de ecuații nu are soluții. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru a=2a = 2, matricea devine:
A(2)=(31−11−2122−1)A(2) = \begin{pmatrix} 3 & 1 & -1 \\ 1 & -2 & 1 \\ 2 & 2 & -1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul aplicând regula lui Sarrus (sau regula triunghiului):
det⁡(A(2))=3⋅(−2)⋅(−1)+1⋅2⋅(−1)+1⋅1⋅2−(−1)⋅(−2)⋅2−1⋅1⋅(−1)−3⋅1⋅2\det(A(2)) = 3 \cdot (-2) \cdot (-1) + 1 \cdot 2 \cdot (-1) + 1 \cdot 1 \cdot 2 - (-1) \cdot (-2) \cdot 2 - 1 \cdot 1 \cdot (-1) - 3 \cdot 1 \cdot 2 det⁡(A(2))=6−2+2−4+1−6=−3\det(A(2)) = 6 - 2 + 2 - 4 + 1 - 6 = -3

(3p)

b)

  • Calculăm matricea B(a)=A(a)⋅A(a)B(a) = A(a) \cdot A(a):
B(a)=(31−11−a12a−1)(31−11−a12a−1)B(a) = \begin{pmatrix} 3 & 1 & -1 \\ 1 & -a & 1 \\ 2 & a & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3 & 1 & -1 \\ 1 & -a & 1 \\ 2 & a & -1 \end{pmatrix}

Efectuăm înmulțirile linie cu coloană:

  • Linia 1:
    • (1,1):3⋅3+1⋅1+(−1)⋅2=9+1−2=8(1,1): 3 \cdot 3 + 1 \cdot 1 + (-1) \cdot 2 = 9 + 1 - 2 = 8
    • (1,2):3⋅1+1⋅(−a)+(−1)⋅a=3−2a(1,2): 3 \cdot 1 + 1 \cdot (-a) + (-1) \cdot a = 3 - 2a
    • (1,3):3⋅(−1)+1⋅1+(−1)⋅(−1)=−3+1+1=−1(1,3): 3 \cdot (-1) + 1 \cdot 1 + (-1) \cdot (-1) = -3 + 1 + 1 = -1
  • Linia 2:
    • (2,1):1⋅3+(−a)⋅1+1⋅2=5−a(2,1): 1 \cdot 3 + (-a) \cdot 1 + 1 \cdot 2 = 5 - a
    • (2,2):1⋅1+(−a)⋅(−a)+1⋅a=a2+a+1(2,2): 1 \cdot 1 + (-a) \cdot (-a) + 1 \cdot a = a^2 + a + 1
    • (2,3):1⋅(−1)+(−a)⋅1+1⋅(−1)=−a−2(2,3): 1 \cdot (-1) + (-a) \cdot 1 + 1 \cdot (-1) = -a - 2
  • Linia 3:
    • (3,1):2⋅3+a⋅1+(−1)⋅2=a+4(3,1): 2 \cdot 3 + a \cdot 1 + (-1) \cdot 2 = a + 4
    • (3,2):2⋅1+a⋅(−a)+(−1)⋅a=2−a2−a(3,2): 2 \cdot 1 + a \cdot (-a) + (-1) \cdot a = 2 - a^2 - a
    • (3,3):2⋅(−1)+a⋅1+(−1)⋅(−1)=a−1(3,3): 2 \cdot (-1) + a \cdot 1 + (-1) \cdot (-1) = a - 1

Așadar:

B(a)=(83−2a−15−aa2+a+1−a−2a+42−a2−aa−1)B(a) = \begin{pmatrix} 8 & 3 - 2a & -1 \\ 5 - a & a^2 + a + 1 & -a - 2 \\ a + 4 & 2 - a^2 - a & a - 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Elementele 88 și −1-1 sunt constante nenule, iar a2+a+1=(a+12)2+34>0a^2 + a + 1 = \left(a + \frac{1}{2}\right)^2 + \frac{3}{4} > 0 pentru orice a∈Ra \in \mathbb{R}, deci nu se anulează niciodată. Analizăm anularea celorlalte 6 elemente:
    • 3−2a=0  ⟺  a=323 - 2a = 0 \iff a = \frac{3}{2}
    • 5−a=0  ⟺  a=55 - a = 0 \iff a = 5
    • −a−2=0  ⟺  a=−2-a - 2 = 0 \iff a = -2
    • a+4=0  ⟺  a=−4a + 4 = 0 \iff a = -4
    • 2−a2−a=0  ⟺  a2+a−2=0  ⟺  a∈{1,−2}2 - a^2 - a = 0 \iff a^2 + a - 2 = 0 \iff a \in \{1, -2\}
    • a−1=0  ⟺  a=1a - 1 = 0 \iff a = 1

Verificăm câte elemente devin 0 pentru valorile obținute:

  • Dacă a=1a = 1: elementele (3,2)(3,2) și (3,3)(3,3) sunt 00, iar celelalte sunt 3−2=1≠03 - 2 = 1 \neq 0, 5−1=4≠05 - 1 = 4 \neq 0, −1−2=−3≠0-1 - 2 = -3 \neq 0, 1+4=5≠01 + 4 = 5 \neq 0. Deci matricea are exact două elemente egale cu 00.
  • Dacă a=−2a = -2: elementele (2,3)(2,3) și (3,2)(3,2) sunt 00, iar celelalte sunt nenule (3−2(−2)=73 - 2(-2) = 7, 5−(−2)=75 - (-2) = 7, −2+4=2-2 + 4 = 2, −2−1=−3-2 - 1 = -3). Deci matricea are exact două elemente egale cu 00.
  • Pentru a∈{32,5,−4}a \in \left\{\frac{3}{2}, 5, -4\right\}, exact un singur element este nul.

Prin urmare, valorile cerute sunt a=−2a = -2 sau a=1a = 1.

(3p)

c)

  • Pentru a=1a = 1, sistemul de ecuații devine:
{3x+y−z=1(1)x−y+z=3(2)2x+y−z=2(3)\begin{cases} 3x + y - z = 1 & (1) \\ x - y + z = 3 & (2) \\ 2x + y - z = 2 & (3) \end{cases}

Adunăm ecuația (1) cu ecuația (2):

(3x+y−z)+(x−y+z)=1+3  ⟺  4x=4  ⟹  x=1(3x + y - z) + (x - y + z) = 1 + 3 \iff 4x = 4 \implies x = 1

(3p)

  • Adunăm ecuația (2) cu ecuația (3):
(x−y+z)+(2x+y−z)=3+2  ⟺  3x=5  ⟹  x=53(x - y + z) + (2x + y - z) = 3 + 2 \iff 3x = 5 \implies x = \frac{5}{3}

Deoarece 1≠531 \neq \frac{5}{3}, am obținut o contradicție incompatibilă (x=1x = 1 și simultan x=53x = \frac{5}{3}). Prin urmare, pentru a=1a = 1, sistemul de ecuații este incompatibil (nu are nicio soluție).

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=12x+12y−xyx * y = \frac{1}{2}x + \frac{1}{2}y - xy.

a) Arătați că (−3)∗3=9(-3) * 3 = 9. (5p)

b) Demonstrați că x∗y=14−(x−12)(y−12)x * y = \frac{1}{4} - \left(x - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right), pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați numerele reale xx pentru care 2x∗4x−1=142^x * 4^{x-1} = \frac{1}{4}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim x=−3x = -3 și y=3y = 3 în legea de compoziție:
(−3)∗3=12⋅(−3)+12⋅3−(−3)⋅3(-3) * 3 = \frac{1}{2} \cdot (-3) + \frac{1}{2} \cdot 3 - (-3) \cdot 3

(3p)

  • Efectuăm calculele:
(−3)∗3=−32+32−(−9)=0+9=9(-3) * 3 = -\frac{3}{2} + \frac{3}{2} - (-9) = 0 + 9 = 9

(2p)

b)

  • Dezvoltăm expresia din membrul drept:
E(x,y)=14−(x−12)(y−12)E(x, y) = \frac{1}{4} - \left(x - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right) (x−12)(y−12)=xy−12x−12y+14\left(x - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right) = xy - \frac{1}{2}x - \frac{1}{2}y + \frac{1}{4}

(2p)

  • Substituim în expresie:
E(x,y)=14−(xy−12x−12y+14)=14−xy+12x+12y−14=12x+12y−xy=x∗yE(x, y) = \frac{1}{4} - \left(xy - \frac{1}{2}x - \frac{1}{2}y + \frac{1}{4}\right) = \frac{1}{4} - xy + \frac{1}{2}x + \frac{1}{2}y - \frac{1}{4} = \frac{1}{2}x + \frac{1}{2}y - xy = x * y

Așadar:

x∗y=14−(x−12)(y−12)x * y = \frac{1}{4} - \left(x - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right)

pentru orice numere reale xx și yy.

(3p)

c)

  • Folosind forma descompusă de la punctul b) cu termenii 2x2^x și 4x−14^{x-1}:
2x∗4x−1=14−(2x−12)(4x−1−12)2^x * 4^{x-1} = \frac{1}{4} - \left(2^x - \frac{1}{2}\right)\left(4^{x-1} - \frac{1}{2}\right)

Ecuația 2x∗4x−1=142^x * 4^{x-1} = \frac{1}{4} devine:

14−(2x−12)(4x−1−12)=14  ⟺  (2x−12)(4x−1−12)=0\frac{1}{4} - \left(2^x - \frac{1}{2}\right)\left(4^{x-1} - \frac{1}{2}\right) = \frac{1}{4} \iff \left(2^x - \frac{1}{2}\right)\left(4^{x-1} - \frac{1}{2}\right) = 0

(3p)

  • Un produs este nul dacă și numai dacă cel puțin unul dintre factori este nul:
    1. 2x−12=0  ⟺  2x=12=2−1  ⟹  x=−12^x - \frac{1}{2} = 0 \iff 2^x = \frac{1}{2} = 2^{-1} \implies x = -1
    2. 4x−1−12=0  ⟺  (22)x−1=2−1  ⟺  22x−2=2−1  ⟺  2x−2=−1  ⟺  2x=1  ⟹  x=124^{x-1} - \frac{1}{2} = 0 \iff (2^2)^{x-1} = 2^{-1} \iff 2^{2x-2} = 2^{-1} \iff 2x - 2 = -1 \iff 2x = 1 \implies x = \frac{1}{2}

Așadar, soluțiile reale ale ecuației sunt:

x=−1saux=12x = -1 \quad \text{sau} \quad x = \frac{1}{2}

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=3x−4xx2−1f(x) = \frac{3}{x} - \frac{4\sqrt{x}}{x^2} - 1.

a) Arătați că f′(x)=3x(2−x)x3f'(x) = \frac{3\sqrt{x}(2 - \sqrt{x})}{x^3}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Calculați lim⁡x→4x⋅f′(x)x−2\lim_{x \to 4} \frac{x \cdot f'(x)}{\sqrt{x} - 2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Scriem funcția sub formă de puteri pentru orice x>0x > 0:
f(x)=3x−1−4x−32−1f(x) = 3x^{-1} - 4x^{-\frac{3}{2}} - 1

Derivăm funcția:

f′(x)=3⋅(−1)x−2−4⋅(−32)x−52−0=−3x2+6x2xf'(x) = 3 \cdot (-1)x^{-2} - 4 \cdot \left(-\frac{3}{2}\right)x^{-\frac{5}{2}} - 0 = -\frac{3}{x^2} + \frac{6}{x^2\sqrt{x}}

(3p)

  • Aducem la numitorul comun x3x^3:
f′(x)=−3x+6xx3=3x(2−x)x3f'(x) = \frac{-3x + 6\sqrt{x}}{x^3} = \frac{3\sqrt{x}(2 - \sqrt{x})}{x^3}

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)

b)

  • Calculăm limita funcției la +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(3x−4xx−1)\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \left( \frac{3}{x} - \frac{4}{x\sqrt{x}} - 1 \right)

Deoarece lim⁡x→+∞3x=0\lim_{x \to +\infty} \frac{3}{x} = 0 și lim⁡x→+∞4xx=0\lim_{x \to +\infty} \frac{4}{x\sqrt{x}} = 0, obținem:

lim⁡x→+∞f(x)=0−0−1=−1\lim_{x \to +\infty} f(x) = 0 - 0 - 1 = -1

(3p)

  • Deoarece limita este finită (y0=−1y_0 = -1), dreapta de ecuație y=−1y = -1 este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)

c)

  • Înlocuim derivata f′(x)=3x(2−x)x3f'(x) = \frac{3\sqrt{x}(2 - \sqrt{x})}{x^3} în limita cerută:
L=lim⁡x→4x⋅f′(x)x−2=lim⁡x→4x⋅3x(2−x)x3x−2=lim⁡x→43x(2−x)x2(x−2)L = \lim_{x \to 4} \frac{x \cdot f'(x)}{\sqrt{x} - 2} = \lim_{x \to 4} \frac{x \cdot \frac{3\sqrt{x}(2 - \sqrt{x})}{x^3}}{\sqrt{x} - 2} = \lim_{x \to 4} \frac{3\sqrt{x}(2 - \sqrt{x})}{x^2(\sqrt{x} - 2)}

Observăm că 2−x=−(x−2)2 - \sqrt{x} = -(\sqrt{x} - 2). Simplificăm factorul nenul (x−2)(\sqrt{x} - 2) în vecinătatea lui 4:

L=lim⁡x→4−3xx2L = \lim_{x \to 4} \frac{-3\sqrt{x}}{x^2}

(3p)

  • Calculăm valoarea limitei prin trecere directă la limită (x→4x \to 4):
L=−3442=−3⋅216=−616=−38L = \frac{-3\sqrt{4}}{4^2} = \frac{-3 \cdot 2}{16} = -\frac{6}{16} = -\frac{3}{8}

(2p)


2. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2xex−2x+1xf(x) = \frac{2xe^x - 2x + 1}{x}.

a) Arătați că funcția F:(0,+∞)→RF: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, F(x)=ln⁡x+2ex−2x+2021F(x) = \ln x + 2e^x - 2x + 2021, este o primitivă a funcției ff. (5p)

b) Arătați că ∫1ef(x) dx=2ee−4e+3\int_1^e f(x) \, dx = 2e^e - 4e + 3. (5p)

c) Calculați ∫12xf(x) dx\int_1^2 x f(x) \, dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția FF este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty) ca sumă de funcții elementare derivabile. Calculăm derivata lui FF:
F′(x)=(ln⁡x)′+(2ex)′−(2x)′+(2021)′=1x+2ex−2+0F'(x) = (\ln x)' + (2e^x)' - (2x)' + (2021)' = \frac{1}{x} + 2e^x - 2 + 0

(3p)

  • Aducem la numitor comun:
F′(x)=1+2xex−2xx=2xex−2x+1x=f(x)F'(x) = \frac{1 + 2xe^x - 2x}{x} = \frac{2xe^x - 2x + 1}{x} = f(x)

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). Prin urmare, FF este o primitivă a funcției ff.

(2p)

b)

  • Deoarece FF este o primitivă a lui ff pe (0,+∞)(0, +\infty), aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫1ef(x) dx=F(x)∣1e=F(e)−F(1)\int_1^e f(x) \, dx = F(x) \Big|_1^e = F(e) - F(1)

(3p)

  • Calculăm valorile:
F(e)=ln⁡e+2ee−2e+2021=1+2ee−2e+2021=2ee−2e+2022F(e) = \ln e + 2e^e - 2e + 2021 = 1 + 2e^e - 2e + 2021 = 2e^e - 2e + 2022 F(1)=ln⁡1+2e1−2⋅1+2021=0+2e−2+2021=2e+2019F(1) = \ln 1 + 2e^1 - 2 \cdot 1 + 2021 = 0 + 2e - 2 + 2021 = 2e + 2019

Scădem cele două valori:

∫1ef(x) dx=(2ee−2e+2022)−(2e+2019)=2ee−4e+3\int_1^e f(x) \, dx = (2e^e - 2e + 2022) - (2e + 2019) = 2e^e - 4e + 3

(2p)

c)

  • Exprimăm funcția de sub integrală:
xf(x)=x⋅2xex−2x+1x=2xex−2x+1x f(x) = x \cdot \frac{2xe^x - 2x + 1}{x} = 2xe^x - 2x + 1

Integrala devine:

∫12xf(x) dx=∫12(2xex−2x+1) dx=2∫12xex dx+∫12(−2x+1) dx\int_1^2 x f(x) \, dx = \int_1^2 (2xe^x - 2x + 1) \, dx = 2\int_1^2 x e^x \, dx + \int_1^2 (-2x + 1) \, dx

Calculăm prima integrală prin metoda integrării prin părți (∫uv′=uv−∫u′v\int u v' = u v - \int u' v, cu u=x  ⟹  u′=1u = x \implies u' = 1, v′=ex  ⟹  v=exv' = e^x \implies v = e^x):

∫12xex dx=(xex)∣12−∫12ex dx=(x−1)ex∣12=(2−1)e2−(1−1)e1=e2\int_1^2 x e^x \, dx = (x e^x) \Big|_1^2 - \int_1^2 e^x \, dx = (x - 1)e^x \Big|_1^2 = (2 - 1)e^2 - (1 - 1)e^1 = e^2

Deci 2∫12xex dx=2e22\int_1^2 x e^x \, dx = 2e^2.

Calculăm a doua integrală:

∫12(−2x+1) dx=(−x2+x)∣12=(−4+2)−(−1+1)=−2−0=−2\int_1^2 (-2x + 1) \, dx = \left( -x^2 + x \right) \Big|_1^2 = (-4 + 2) - (-1 + 1) = -2 - 0 = -2

(3p)

  • Adunăm cele două rezultate:
∫12xf(x) dx=2e2−2\int_1^2 x f(x) \, dx = 2e^2 - 2

(2p)