BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2021Test Antrenament 1

BAC Științele Naturii (M2) 2021 — Test de Antrenament 1

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că numărul a=3+43−(2+3)2a = 3 + 4\sqrt{3} - (2 + \sqrt{3})^2 este întreg. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm pătratul binomului folosind formula (x+y)2=x2+2xy+y2(x + y)^2 = x^2 + 2xy + y^2:
(2+3)2=22+2⋅2⋅3+(3)2=4+43+3=7+43(2 + \sqrt{3})^2 = 2^2 + 2 \cdot 2 \cdot \sqrt{3} + (\sqrt{3})^2 = 4 + 4\sqrt{3} + 3 = 7 + 4\sqrt{3}

Înlocuim în expresia numărului aa:

a=3+43−(7+43)a = 3 + 4\sqrt{3} - (7 + 4\sqrt{3})

(3p)

  • Desfacem paranteza și reducem termenii asemenea:
a=3+43−7−43=3−7=−4a = 3 + 4\sqrt{3} - 7 - 4\sqrt{3} = 3 - 7 = -4

Deoarece −4∈Z-4 \in \mathbb{Z}, rezultă că numărul aa este întreg.

(2p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+3f(x) = 2x + 3 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=4x2+2xg(x) = 4x^2 + 2x. Determinați abscisele punctelor de intersecție a graficelor funcțiilor ff și gg. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Egalăm legile celor două funcții pentru a găsi abscisele punctelor comune:
f(x)=g(x)  ⟺  2x+3=4x2+2xf(x) = g(x) \iff 2x + 3 = 4x^2 + 2x

Scădem 2x2x din ambii membri:

4x2=3  ⟺  x2=344x^2 = 3 \iff x^2 = \frac{3}{4}

(3p)

  • Extragem rădăcina pătrată și găsim abscisele căutate:
x1=−32,x2=32x_1 = -\frac{\sqrt{3}}{2}, \quad x_2 = \frac{\sqrt{3}}{2}

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2x2+4x+2=64⋅2x2^{x^2 + 4x + 2} = 64 \cdot 2^x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem membrul drept ca o singură putere a lui 22, ținând cont că 64=2664 = 2^6:
64⋅2x=26⋅2x=2x+664 \cdot 2^x = 2^6 \cdot 2^x = 2^{x + 6}

Ecuația devine:

2x2+4x+2=2x+62^{x^2 + 4x + 2} = 2^{x + 6}

Datorită injectivității funcției exponențiale, egalăm exponenții:

x2+4x+2=x+6  ⟺  x2+3x−4=0x^2 + 4x + 2 = x + 6 \iff x^2 + 3x - 4 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=32−4⋅1⋅(−4)=9+16=25\Delta = 3^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-4) = 9 + 16 = 25 x1=−3−52=−4,x2=−3+52=1x_1 = \frac{-3 - 5}{2} = -4, \quad x_2 = \frac{-3 + 5}{2} = 1

Soluțiile ecuației sunt x=−4x = -4 și x=1x = 1.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr aa din mulțimea A={−2,−1,1,3,4}A = \{-2, -1, 1, 3, 4\}, acesta să verifice inegalitatea a2−2a+1≥3\sqrt{a^2 - 2a + 1} \ge 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea AA conține 55 elemente, deci numărul cazurilor posibile este:
nr. cazuri posibile=5\text{nr. cazuri posibile} = 5

(2p)

  • Rescriem expresia de sub radical ca pătrat perfect:
a2−2a+1=(a−1)2=∣a−1∣\sqrt{a^2 - 2a + 1} = \sqrt{(a - 1)^2} = |a - 1|

Inegalitatea devine:

∣a−1∣≥3  ⟺  a−1≤−3 sau a−1≥3  ⟺  a≤−2 sau a≥4|a - 1| \ge 3 \iff a - 1 \le -3 \text{ sau } a - 1 \ge 3 \iff a \le -2 \text{ sau } a \ge 4

Verificăm elementele din mulțimea A={−2,−1,1,3,4}A = \{-2, -1, 1, 3, 4\}:

  • Pentru a=−2a = -2: ∣−2−1∣=∣−3∣=3≥3|-2 - 1| = |-3| = 3 \ge 3 (Adevărat);
  • Pentru a=−1a = -1: ∣−1−1∣=∣−2∣=2≥3|-1 - 1| = |-2| = 2 \ge 3 (Fals);
  • Pentru a=1a = 1: ∣1−1∣=0≥3|1 - 1| = 0 \ge 3 (Fals);
  • Pentru a=3a = 3: ∣3−1∣=2≥3|3 - 1| = 2 \ge 3 (Fals);
  • Pentru a=4a = 4: ∣4−1∣=3≥3|4 - 1| = 3 \ge 3 (Adevărat).

Numerele care verifică inegalitatea sunt −2-2 și 44, așadar avem 22 cazuri favorabile.

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=25p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{2}{5}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră paralelogramul MNPQMNPQ cu M(2,3)M(2, 3), N(5,4)N(5, 4) și P(4,0)P(4, 0). Determinați ecuația dreptei MQMQ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece MNPQMNPQ este un paralelogram, laturile opuse MQMQ și NPNP sunt paralele, deci au pante egale:
MQ∥NP  ⟹  mMQ=mNPMQ \parallel NP \implies m_{MQ} = m_{NP}

Calculăm panta dreptei NPNP:

mNP=yP−yNxP−xN=0−44−5=−4−1=4m_{NP} = \frac{y_P - y_N}{x_P - x_N} = \frac{0 - 4}{4 - 5} = \frac{-4}{-1} = 4

Așadar, mMQ=4m_{MQ} = 4.

(3p)

  • Dreapta MQMQ trece prin punctul M(2,3)M(2, 3) și are panta 44. Ecuația dreptei este:
y−yM=mMQ(x−xM)  ⟺  y−3=4(x−2)y - y_M = m_{MQ}(x - x_M) \iff y - 3 = 4(x - 2)

Desfacem paranteza:

y−3=4x−8  ⟺  y=4x−5y - 3 = 4x - 8 \iff y = 4x - 5

(sau în formă generală: 4x−y−5=04x - y - 5 = 0).

(2p)


6. Triunghiul ABCABC este înscris într-un cerc de rază 55. Arătați că AB⋅AC⋅BCsin⁡A⋅sin⁡B⋅sin⁡C=1000\frac{AB \cdot AC \cdot BC}{\sin A \cdot \sin B \cdot \sin C} = 1000. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform teoremei sinusurilor, în orice triunghi ABCABC înscris într-un cerc de rază RR avem:
BCsin⁡A=ACsin⁡B=ABsin⁡C=2R\frac{BC}{\sin A} = \frac{AC}{\sin B} = \frac{AB}{\sin C} = 2R

Deoarece raza cercului circumscris este R=5R = 5, obținem 2R=102R = 10, de unde:

BCsin⁡A=10,ACsin⁡B=10,ABsin⁡C=10\frac{BC}{\sin A} = 10, \quad \frac{AC}{\sin B} = 10, \quad \frac{AB}{\sin C} = 10

(3p)

  • Grupăm raportul cerut ca produs de trei fracții:
AB⋅AC⋅BCsin⁡A⋅sin⁡B⋅sin⁡C=BCsin⁡A⋅ACsin⁡B⋅ABsin⁡C=10⋅10⋅10=1000\frac{AB \cdot AC \cdot BC}{\sin A \cdot \sin B \cdot \sin C} = \frac{BC}{\sin A} \cdot \frac{AC}{\sin B} \cdot \frac{AB}{\sin C} = 10 \cdot 10 \cdot 10 = 1000

ceea ce trebuia demonstrat.

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a,b)=(aa−2b+1b−1)A(a, b) = \begin{pmatrix} a & a - 2 \\ b + 1 & b - 1 \end{pmatrix}, unde aa și bb sunt numere reale.

a) Arătați că det⁡(A(1,0))=0\det(A(1, 0)) = 0. (5p)

b) Demonstrați că, dacă a∈(−∞,0)a \in (-\infty, 0) și b∈(0,+∞)b \in (0, +\infty), atunci matricea A(a,b)A(a, b) este inversabilă. (5p)

c) Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) pentru care A(1,3)⋅X=A(2,1)A(1, 3) \cdot X = A(2, 1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim a=1a = 1 și b=0b = 0 în matricea A(a,b)A(a, b):
A(1,0)=(11−20+10−1)=(1−11−1)A(1, 0) = \begin{pmatrix} 1 & 1 - 2 \\ 0 + 1 & 0 - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 1 & -1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul:
det⁡(A(1,0))=1⋅(−1)−(−1)⋅1=−1−(−1)=−1+1=0\det(A(1, 0)) = 1 \cdot (-1) - (-1) \cdot 1 = -1 - (-1) = -1 + 1 = 0

(3p)

b)

  • Calculăm determinantul matricei A(a,b)A(a, b) pentru valori arbitrare ale lui aa și bb:
det⁡(A(a,b))=∣aa−2b+1b−1∣=a(b−1)−(a−2)(b+1)\det(A(a, b)) = \begin{vmatrix} a & a - 2 \\ b + 1 & b - 1 \end{vmatrix} = a(b - 1) - (a - 2)(b + 1)

Dezvoltăm produsele:

det⁡(A(a,b))=ab−a−(ab+a−2b−2)=ab−a−ab−a+2b+2=−2a+2b+2\det(A(a, b)) = ab - a - (ab + a - 2b - 2) = ab - a - ab - a + 2b + 2 = -2a + 2b + 2

(2p)

  • Analizăm semnul determinantului când a∈(−∞,0)a \in (-\infty, 0) și b∈(0,+∞)b \in (0, +\infty):
    • a<0  ⟹  −2a>0a < 0 \implies -2a > 0;
    • b>0  ⟹  2b>0b > 0 \implies 2b > 0.

Rezultă:

det⁡(A(a,b))=−2a+2b+2>0+0+2=2>0\det(A(a, b)) = -2a + 2b + 2 > 0 + 0 + 2 = 2 > 0

Deoarece det⁡(A(a,b))≠0\det(A(a, b)) \neq 0, matricea A(a,b)A(a, b) este inversabilă.

(3p)

c)

  • Calculăm matricea A(1,3)A(1, 3):
A(1,3)=(11−23+13−1)=(1−142)A(1, 3) = \begin{pmatrix} 1 & 1 - 2 \\ 3 + 1 & 3 - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 4 & 2 \end{pmatrix}

Determinantul său este det⁡(A(1,3))=1⋅2−(−1)⋅4=2+4=6≠0\det(A(1, 3)) = 1 \cdot 2 - (-1) \cdot 4 = 2 + 4 = 6 \neq 0, deci A(1,3)A(1, 3) este inversabilă. Inversa matricei este:

A(1,3)−1=16(21−41)A(1, 3)^{-1} = \frac{1}{6} \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -4 & 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Determinăm matricea A(2,1)A(2, 1):
A(2,1)=(22−21+11−1)=(2020)A(2, 1) = \begin{pmatrix} 2 & 2 - 2 \\ 1 + 1 & 1 - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 2 & 0 \end{pmatrix}

Înmulțind ecuația matriceală la stânga cu A(1,3)−1A(1, 3)^{-1}, obținem:

X=A(1,3)−1⋅A(2,1)=16(21−41)(2020)X = A(1, 3)^{-1} \cdot A(2, 1) = \frac{1}{6} \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -4 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 2 & 0 \end{pmatrix} X=16(2⋅2+1⋅22⋅0+1⋅0−4⋅2+1⋅2−4⋅0+1⋅0)=16(60−60)=(10−10)X = \frac{1}{6} \begin{pmatrix} 2 \cdot 2 + 1 \cdot 2 & 2 \cdot 0 + 1 \cdot 0 \\ -4 \cdot 2 + 1 \cdot 2 & -4 \cdot 0 + 1 \cdot 0 \end{pmatrix} = \frac{1}{6} \begin{pmatrix} 6 & 0 \\ -6 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ -1 & 0 \end{pmatrix}

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∗y=3xy−(x+y)+23x * y = 3xy - (x + y) + \frac{2}{3}.

a) Arătați că (−1)∗1=−73(-1) * 1 = -\frac{7}{3}. (5p)

b) Demonstrați că x∗y=3(x−13)(y−13)+13x * y = 3\left(x - \frac{1}{3}\right)\left(y - \frac{1}{3}\right) + \frac{1}{3}, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Calculați 1∗12∗13∗⋯∗120211 * \frac{1}{2} * \frac{1}{3} * \dots * \frac{1}{2021}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim x=−1x = -1 și y=1y = 1 în formula legii de compoziție:
(−1)∗1=3⋅(−1)⋅1−((−1)+1)+23=−3−0+23(-1) * 1 = 3 \cdot (-1) \cdot 1 - ((-1) + 1) + \frac{2}{3} = -3 - 0 + \frac{2}{3}

(2p)

  • Aducem la numitor comun:
(−1)∗1=−93+23=−73(-1) * 1 = -\frac{9}{3} + \frac{2}{3} = -\frac{7}{3}

(3p)

b)

  • Dezvoltăm membrul drept al identității:
E=3(x−13)(y−13)+13=3(xy−13x−13y+19)+13E = 3\left(x - \frac{1}{3}\right)\left(y - \frac{1}{3}\right) + \frac{1}{3} = 3\left(xy - \frac{1}{3}x - \frac{1}{3}y + \frac{1}{9}\right) + \frac{1}{3}

(3p)

  • Desfacem paranteza:
E=3xy−x−y+39+13=3xy−(x+y)+13+13=3xy−(x+y)+23=x∗yE = 3xy - x - y + \frac{3}{9} + \frac{1}{3} = 3xy - (x + y) + \frac{1}{3} + \frac{1}{3} = 3xy - (x + y) + \frac{2}{3} = x * y

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)

c)

  • Observăm că pentru x=13x = \frac{1}{3}, aplicând forma demonstrată la subpunctul anterior:
13∗y=3(13−13)(y−13)+13=0+13=13\frac{1}{3} * y = 3\left(\frac{1}{3} - \frac{1}{3}\right)\left(y - \frac{1}{3}\right) + \frac{1}{3} = 0 + \frac{1}{3} = \frac{1}{3}

Analog, prin comutativitate, x∗13=13x * \frac{1}{3} = \frac{1}{3} pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. Așadar, x0=13x_0 = \frac{1}{3} este element absorbant pentru legea ∗*.

(2p)

  • Numărul 13\frac{1}{3} se regăsește printre termenii operației compuse. Folosind asociativitatea legii:
1∗12∗13∗⋯∗12021=(1∗12)∗13∗(14∗⋯∗12021)1 * \frac{1}{2} * \frac{1}{3} * \dots * \frac{1}{2021} = \left(1 * \frac{1}{2}\right) * \frac{1}{3} * \left(\frac{1}{4} * \dots * \frac{1}{2021}\right)

Fie u=1∗12u = 1 * \frac{1}{2} și v=14∗⋯∗12021v = \frac{1}{4} * \dots * \frac{1}{2021}. Avem:

(u∗13)∗v=13∗v=13(u * \frac{1}{3}) * v = \frac{1}{3} * v = \frac{1}{3}

Rezultatul compunerii este 13\frac{1}{3}.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=1−1x2+1f(x) = 1 - \frac{1}{x^2 + 1}.

a) Arătați că f′(x)=2x(x2+1)2f'(x) = \frac{2x}{(x^2 + 1)^2}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Demonstrați că dreapta de ecuație y=2021y = 2021 este paralelă cu asimptota spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Determinați punctele de inflexiune ale funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Derivăm funcția folosind formula (1u)′=−u′u2\left(\frac{1}{u}\right)' = -\frac{u'}{u^2}:
f′(x)=(1)′−(1x2+1)′=0−(−(x2+1)′(x2+1)2)f'(x) = (1)' - \left(\frac{1}{x^2 + 1}\right)' = 0 - \left(-\frac{(x^2 + 1)'}{(x^2 + 1)^2}\right)

(2p)

  • Cum (x2+1)′=2x(x^2 + 1)' = 2x, obținem:
f′(x)=2x(x2+1)2,x∈Rf'(x) = \frac{2x}{(x^2 + 1)^2}, \quad x \in \mathbb{R}

(3p)

b)

  • Căutăm asimptota orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(1−1x2+1)=1−0=1\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \left(1 - \frac{1}{x^2 + 1}\right) = 1 - 0 = 1

Dreapta de ecuație y=1y = 1 este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff. Panta acestei drepte este m1=0m_1 = 0.

(3p)

  • Dreapta dată de ecuație y=2021y = 2021 este o dreaptă orizontală, având panta m2=0m_2 = 0.

Deoarece ambele drepte au aceeași pantă (m1=m2=0m_1 = m_2 = 0) și au ordonate distincte la origine (1≠20211 \neq 2021), dreptele sunt paralele.

(2p)

c)

  • Calculăm derivata a doua a funcției ff:
f′′(x)=(2x(x2+1)2)′=(2x)′(x2+1)2−2x((x2+1)2)′(x2+1)4f''(x) = \left(\frac{2x}{(x^2 + 1)^2}\right)' = \frac{(2x)'(x^2 + 1)^2 - 2x \left((x^2 + 1)^2\right)'}{(x^2 + 1)^4} =2(x2+1)2−2x⋅2(x2+1)⋅2x(x2+1)4=(x2+1)[2(x2+1)−8x2](x2+1)4=2−6x2(x2+1)3=2(1−3x2)(x2+1)3= \frac{2(x^2 + 1)^2 - 2x \cdot 2(x^2 + 1) \cdot 2x}{(x^2 + 1)^4} = \frac{(x^2 + 1)\left[2(x^2 + 1) - 8x^2\right]}{(x^2 + 1)^4} = \frac{2 - 6x^2}{(x^2 + 1)^3} = \frac{2(1 - 3x^2)}{(x^2 + 1)^3}

(2p)

  • Aflăm rădăcinile ecuației f′′(x)=0f''(x) = 0:
1−3x2=0  ⟺  x2=13  ⟺  x1=−13=−33,x2=13=331 - 3x^2 = 0 \iff x^2 = \frac{1}{3} \iff x_1 = -\frac{1}{\sqrt{3}} = -\frac{\sqrt{3}}{3}, \quad x_2 = \frac{1}{\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{3}}{3}

Studiem semnul derivatei a doua:

  • Pentru x∈(−∞,−33)x \in \left(-\infty, -\frac{\sqrt{3}}{3}\right), f′′(x)<0f''(x) < 0 (funcția este concavă);
  • Pentru x∈(−33,33)x \in \left(-\frac{\sqrt{3}}{3}, \frac{\sqrt{3}}{3}\right), f′′(x)>0f''(x) > 0 (funcția este convexă);
  • Pentru x∈(33,+∞)x \in \left(\frac{\sqrt{3}}{3}, +\infty\right), f′′(x)<0f''(x) < 0 (funcția este concavă).

Deoarece f′′f'' se anulează și își schimbă semnul în x=−33x = -\frac{\sqrt{3}}{3} și x=33x = \frac{\sqrt{3}}{3}, acestea sunt abscisele punctelor de inflexiune ale funcției ff.

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=exsin⁡xf(x) = e^x \sin x.

a) Arătați că ∫12f(x)sin⁡x dx=e(e−1)\int_1^2 \frac{f(x)}{\sin x}\,dx = e(e - 1). (5p)

b) Calculați ∫0π/2f(x) dx\int_0^{\pi/2} f(x)\,dx. (5p)

c) Arătați că ∫π/6π/2f(x−π2)f(x) dx=−ln⁡2eπ/2\int_{\pi/6}^{\pi/2} \frac{f\left(x - \frac{\pi}{2}\right)}{f(x)}\,dx = -\frac{\ln 2}{e^{\pi/2}}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x) în integrală:
∫12f(x)sin⁡x dx=∫12exsin⁡xsin⁡x dx=∫12ex dx\int_1^2 \frac{f(x)}{\sin x}\,dx = \int_1^2 \frac{e^x \sin x}{\sin x}\,dx = \int_1^2 e^x\,dx

(2p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫12ex dx=ex∣12=e2−e=e(e−1)\int_1^2 e^x\,dx = \left.e^x\right|_1^2 = e^2 - e = e(e - 1)

(3p)

b)

  • Notăm integrala cu I=∫0π/2exsin⁡x dxI = \int_0^{\pi/2} e^x \sin x\,dx și aplicăm integrarea prin părți cu u=sin⁡x  ⟹  u′=cos⁡xu = \sin x \implies u' = \cos x și v′=ex  ⟹  v=exv' = e^x \implies v = e^x:
I=exsin⁡x∣0π/2−∫0π/2excos⁡x dx=(eπ/2sin⁡π2−e0sin⁡0)−∫0π/2excos⁡x dx=eπ/2−∫0π/2excos⁡x dxI = \left.e^x \sin x\right|_0^{\pi/2} - \int_0^{\pi/2} e^x \cos x\,dx = \left(e^{\pi/2} \sin\frac{\pi}{2} - e^0 \sin 0\right) - \int_0^{\pi/2} e^x \cos x\,dx = e^{\pi/2} - \int_0^{\pi/2} e^x \cos x\,dx

(3p)

  • Integrăm din nou prin părți integrala ∫0π/2excos⁡x dx\int_0^{\pi/2} e^x \cos x\,dx, cu u=cos⁡x  ⟹  u′=−sin⁡xu = \cos x \implies u' = -\sin x și v′=ex  ⟹  v=exv' = e^x \implies v = e^x:
∫0π/2excos⁡x dx=excos⁡x∣0π/2−∫0π/2ex(−sin⁡x) dx=(eπ/2cos⁡π2−e0cos⁡0)+I=−1+I\int_0^{\pi/2} e^x \cos x\,dx = \left.e^x \cos x\right|_0^{\pi/2} - \int_0^{\pi/2} e^x (-\sin x)\,dx = \left(e^{\pi/2} \cos\frac{\pi}{2} - e^0 \cos 0\right) + I = -1 + I

Înlocuim în relația anterioară:

I=eπ/2−(−1+I)=eπ/2+1−I  ⟺  2I=eπ/2+1  ⟹  I=eπ/2+12I = e^{\pi/2} - (-1 + I) = e^{\pi/2} + 1 - I \iff 2I = e^{\pi/2} + 1 \implies I = \frac{e^{\pi/2} + 1}{2}

(2p)

c)

  • Calculăm f(x−π2)f\left(x - \frac{\pi}{2}\right):
f(x−π2)=ex−π/2sin⁡(x−π2)=ex−π/2(−cos⁡x)=−e−π/2excos⁡xf\left(x - \frac{\pi}{2}\right) = e^{x - \pi/2} \sin\left(x - \frac{\pi}{2}\right) = e^{x - \pi/2} \left(-\cos x\right) = -e^{-\pi/2} e^x \cos x

Exprimăm raportul integrat:

f(x−π2)f(x)=−e−π/2excos⁡xexsin⁡x=−e−π/2cos⁡xsin⁡x=−e−π/2(sin⁡x)′sin⁡x\frac{f\left(x - \frac{\pi}{2}\right)}{f(x)} = \frac{-e^{-\pi/2} e^x \cos x}{e^x \sin x} = -e^{-\pi/2} \frac{\cos x}{\sin x} = -e^{-\pi/2} \frac{(\sin x)'}{\sin x}

(3p)

  • Calculăm integrala:
∫π/6π/2f(x−π2)f(x) dx=−e−π/2∫π/6π/2(sin⁡x)′sin⁡x dx=−e−π/2ln⁡(sin⁡x)∣π/6π/2\int_{\pi/6}^{\pi/2} \frac{f\left(x - \frac{\pi}{2}\right)}{f(x)}\,dx = -e^{-\pi/2} \int_{\pi/6}^{\pi/2} \frac{(\sin x)'}{\sin x}\,dx = -e^{-\pi/2} \left.\ln(\sin x)\right|_{\pi/6}^{\pi/2} =−e−π/2(ln⁡(sin⁡π2)−ln⁡(sin⁡π6))=−e−π/2(ln⁡1−ln⁡12)=−e−π/2(0−(−ln⁡2))=−e−π/2ln⁡2=−ln⁡2eπ/2= -e^{-\pi/2} \left(\ln\left(\sin\frac{\pi}{2}\right) - \ln\left(\sin\frac{\pi}{6}\right)\right) = -e^{-\pi/2} \left(\ln 1 - \ln\frac{1}{2}\right) = -e^{-\pi/2} (0 - (-\ln 2)) = -e^{-\pi/2} \ln 2 = -\frac{\ln 2}{e^{\pi/2}}

ceea ce trebuia demonstrat.

(2p)