Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că numărul a=3+43−(2+3)2 este întreg. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Dezvoltăm pătratul binomului folosind formula (x+y)2=x2+2xy+y2:
(2+3)2=22+2⋅2⋅3+(3)2=4+43+3=7+43
Înlocuim în expresia numărului a:
a=3+43−(7+43)
(3p)
- Desfacem paranteza și reducem termenii asemenea:
a=3+43−7−43=3−7=−4
Deoarece −4∈Z, rezultă că numărul a este întreg.
(2p)
2. Se consideră funcțiile f:R→R, f(x)=2x+3 și g:R→R, g(x)=4x2+2x. Determinați abscisele punctelor de intersecție a graficelor funcțiilor f și g. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Egalăm legile celor două funcții pentru a găsi abscisele punctelor comune:
f(x)=g(x)⟺2x+3=4x2+2x
Scădem 2x din ambii membri:
4x2=3⟺x2=43
(3p)
- Extragem rădăcina pătrată și găsim abscisele căutate:
x1=−23,x2=23
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2x2+4x+2=64⋅2x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Scriem membrul drept ca o singură putere a lui 2, ținând cont că 64=26:
64⋅2x=26⋅2x=2x+6
Ecuația devine:
2x2+4x+2=2x+6
Datorită injectivității funcției exponențiale, egalăm exponenții:
x2+4x+2=x+6⟺x2+3x−4=0
(3p)
- Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=32−4⋅1⋅(−4)=9+16=25
x1=2−3−5=−4,x2=2−3+5=1
Soluțiile ecuației sunt x=−4 și x=1.
(2p)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr a din mulțimea A={−2,−1,1,3,4}, acesta să verifice inegalitatea a2−2a+1≥3. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Mulțimea A conține 5 elemente, deci numărul cazurilor posibile este:
nr. cazuri posibile=5
(2p)
- Rescriem expresia de sub radical ca pătrat perfect:
a2−2a+1=(a−1)2=∣a−1∣
Inegalitatea devine:
∣a−1∣≥3⟺a−1≤−3 sau a−1≥3⟺a≤−2 sau a≥4
Verificăm elementele din mulțimea A={−2,−1,1,3,4}:
- Pentru a=−2: ∣−2−1∣=∣−3∣=3≥3 (Adevărat);
- Pentru a=−1: ∣−1−1∣=∣−2∣=2≥3 (Fals);
- Pentru a=1: ∣1−1∣=0≥3 (Fals);
- Pentru a=3: ∣3−1∣=2≥3 (Fals);
- Pentru a=4: ∣4−1∣=3≥3 (Adevărat).
Numerele care verifică inegalitatea sunt −2 și 4, așadar avem 2 cazuri favorabile.
(2p)
p=nr. cazuri posibilenr. cazuri favorabile=52
(1p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră paralelogramul MNPQ cu M(2,3), N(5,4) și P(4,0). Determinați ecuația dreptei MQ. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Deoarece MNPQ este un paralelogram, laturile opuse MQ și NP sunt paralele, deci au pante egale:
MQ∥NP⟹mMQ=mNP
Calculăm panta dreptei NP:
mNP=xP−xNyP−yN=4−50−4=−1−4=4
Așadar, mMQ=4.
(3p)
- Dreapta MQ trece prin punctul M(2,3) și are panta 4. Ecuația dreptei este:
y−yM=mMQ(x−xM)⟺y−3=4(x−2)
Desfacem paranteza:
y−3=4x−8⟺y=4x−5
(sau în formă generală: 4x−y−5=0).
(2p)
6. Triunghiul ABC este înscris într-un cerc de rază 5. Arătați că sinA⋅sinB⋅sinCAB⋅AC⋅BC=1000. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Conform teoremei sinusurilor, în orice triunghi ABC înscris într-un cerc de rază R avem:
sinABC=sinBAC=sinCAB=2R
Deoarece raza cercului circumscris este R=5, obținem 2R=10, de unde:
sinABC=10,sinBAC=10,sinCAB=10
(3p)
- Grupăm raportul cerut ca produs de trei fracții:
sinA⋅sinB⋅sinCAB⋅AC⋅BC=sinABC⋅sinBAC⋅sinCAB=10⋅10⋅10=1000
ceea ce trebuia demonstrat.
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea A(a,b)=(ab+1a−2b−1), unde a și b sunt numere reale.
a) Arătați că det(A(1,0))=0. (5p)
b) Demonstrați că, dacă a∈(−∞,0) și b∈(0,+∞), atunci matricea A(a,b) este inversabilă. (5p)
c) Determinați matricea X∈M2(R) pentru care A(1,3)⋅X=A(2,1). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
- Înlocuim a=1 și b=0 în matricea A(a,b):
A(1,0)=(10+11−20−1)=(11−1−1)
(2p)
det(A(1,0))=1⋅(−1)−(−1)⋅1=−1−(−1)=−1+1=0
(3p)
b)
- Calculăm determinantul matricei A(a,b) pentru valori arbitrare ale lui a și b:
det(A(a,b))=ab+1a−2b−1=a(b−1)−(a−2)(b+1)
Dezvoltăm produsele:
det(A(a,b))=ab−a−(ab+a−2b−2)=ab−a−ab−a+2b+2=−2a+2b+2
(2p)
- Analizăm semnul determinantului când a∈(−∞,0) și b∈(0,+∞):
- a<0⟹−2a>0;
- b>0⟹2b>0.
Rezultă:
det(A(a,b))=−2a+2b+2>0+0+2=2>0
Deoarece det(A(a,b))=0, matricea A(a,b) este inversabilă.
(3p)
c)
- Calculăm matricea A(1,3):
A(1,3)=(13+11−23−1)=(14−12)
Determinantul său este det(A(1,3))=1⋅2−(−1)⋅4=2+4=6=0, deci A(1,3) este inversabilă.
Inversa matricei este:
A(1,3)−1=61(2−411)
(3p)
- Determinăm matricea A(2,1):
A(2,1)=(21+12−21−1)=(2200)
Înmulțind ecuația matriceală la stânga cu A(1,3)−1, obținem:
X=A(1,3)−1⋅A(2,1)=61(2−411)(2200)
X=61(2⋅2+1⋅2−4⋅2+1⋅22⋅0+1⋅0−4⋅0+1⋅0)=61(6−600)=(1−100)
(2p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∗y=3xy−(x+y)+32.
a) Arătați că (−1)∗1=−37. (5p)
b) Demonstrați că x∗y=3(x−31)(y−31)+31, pentru orice numere reale x și y. (5p)
c) Calculați 1∗21∗31∗⋯∗20211. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
- Înlocuim x=−1 și y=1 în formula legii de compoziție:
(−1)∗1=3⋅(−1)⋅1−((−1)+1)+32=−3−0+32
(2p)
(−1)∗1=−39+32=−37
(3p)
b)
- Dezvoltăm membrul drept al identității:
E=3(x−31)(y−31)+31=3(xy−31x−31y+91)+31
(3p)
E=3xy−x−y+93+31=3xy−(x+y)+31+31=3xy−(x+y)+32=x∗y
pentru orice numere reale x și y.
(2p)
c)
- Observăm că pentru x=31, aplicând forma demonstrată la subpunctul anterior:
31∗y=3(31−31)(y−31)+31=0+31=31
Analog, prin comutativitate, x∗31=31 pentru orice x∈R.
Așadar, x0=31 este element absorbant pentru legea ∗.
(2p)
- Numărul 31 se regăsește printre termenii operației compuse. Folosind asociativitatea legii:
1∗21∗31∗⋯∗20211=(1∗21)∗31∗(41∗⋯∗20211)
Fie u=1∗21 și v=41∗⋯∗20211. Avem:
(u∗31)∗v=31∗v=31
Rezultatul compunerii este 31.
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=1−x2+11.
a) Arătați că f′(x)=(x2+1)22x, x∈R. (5p)
b) Demonstrați că dreapta de ecuație y=2021 este paralelă cu asimptota spre +∞ la graficul funcției f. (5p)
c) Determinați punctele de inflexiune ale funcției f. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
- Derivăm funcția folosind formula (u1)′=−u2u′:
f′(x)=(1)′−(x2+11)′=0−(−(x2+1)2(x2+1)′)
(2p)
- Cum (x2+1)′=2x, obținem:
f′(x)=(x2+1)22x,x∈R
(3p)
b)
- Căutăm asimptota orizontală spre +∞ la graficul funcției f:
x→+∞limf(x)=x→+∞lim(1−x2+11)=1−0=1
Dreapta de ecuație y=1 este asimptotă orizontală spre +∞ la graficul funcției f. Panta acestei drepte este m1=0.
(3p)
- Dreapta dată de ecuație y=2021 este o dreaptă orizontală, având panta m2=0.
Deoarece ambele drepte au aceeași pantă (m1=m2=0) și au ordonate distincte la origine (1=2021), dreptele sunt paralele.
(2p)
c)
- Calculăm derivata a doua a funcției f:
f′′(x)=((x2+1)22x)′=(x2+1)4(2x)′(x2+1)2−2x((x2+1)2)′
=(x2+1)42(x2+1)2−2x⋅2(x2+1)⋅2x=(x2+1)4(x2+1)[2(x2+1)−8x2]=(x2+1)32−6x2=(x2+1)32(1−3x2)
(2p)
- Aflăm rădăcinile ecuației f′′(x)=0:
1−3x2=0⟺x2=31⟺x1=−31=−33,x2=31=33
Studiem semnul derivatei a doua:
- Pentru x∈(−∞,−33), f′′(x)<0 (funcția este concavă);
- Pentru x∈(−33,33), f′′(x)>0 (funcția este convexă);
- Pentru x∈(33,+∞), f′′(x)<0 (funcția este concavă).
Deoarece f′′ se anulează și își schimbă semnul în x=−33 și x=33, acestea sunt abscisele punctelor de inflexiune ale funcției f.
(3p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=exsinx.
a) Arătați că ∫12sinxf(x)dx=e(e−1). (5p)
b) Calculați ∫0π/2f(x)dx. (5p)
c) Arătați că ∫π/6π/2f(x)f(x−2π)dx=−eπ/2ln2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
- Înlocuim expresia funcției f(x) în integrală:
∫12sinxf(x)dx=∫12sinxexsinxdx=∫12exdx
(2p)
- Aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫12exdx=ex∣12=e2−e=e(e−1)
(3p)
b)
- Notăm integrala cu I=∫0π/2exsinxdx și aplicăm integrarea prin părți cu u=sinx⟹u′=cosx și v′=ex⟹v=ex:
I=exsinx∣0π/2−∫0π/2excosxdx=(eπ/2sin2π−e0sin0)−∫0π/2excosxdx=eπ/2−∫0π/2excosxdx
(3p)
- Integrăm din nou prin părți integrala ∫0π/2excosxdx, cu u=cosx⟹u′=−sinx și v′=ex⟹v=ex:
∫0π/2excosxdx=excosx∣0π/2−∫0π/2ex(−sinx)dx=(eπ/2cos2π−e0cos0)+I=−1+I
Înlocuim în relația anterioară:
I=eπ/2−(−1+I)=eπ/2+1−I⟺2I=eπ/2+1⟹I=2eπ/2+1
(2p)
c)
- Calculăm f(x−2π):
f(x−2π)=ex−π/2sin(x−2π)=ex−π/2(−cosx)=−e−π/2excosx
Exprimăm raportul integrat:
f(x)f(x−2π)=exsinx−e−π/2excosx=−e−π/2sinxcosx=−e−π/2sinx(sinx)′
(3p)
∫π/6π/2f(x)f(x−2π)dx=−e−π/2∫π/6π/2sinx(sinx)′dx=−e−π/2ln(sinx)∣π/6π/2
=−e−π/2(ln(sin2π)−ln(sin6π))=−e−π/2(ln1−ln21)=−e−π/2(0−(−ln2))=−e−π/2ln2=−eπ/2ln2
ceea ce trebuia demonstrat.
(2p)