BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2021Simulare Națională

Bacalaureat 2021 - Matematică Științele Naturii - Simulare Națională

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Se consideră numărul complex z=3+2iz = 3 + 2i. Arătați că z+13z=6z + \frac{13}{z} = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm termenul 13z\frac{13}{z} amplificând fracția cu conjugatul numărului complex zz, adică zˉ=3−2i\bar{z} = 3 - 2i:
13z=133+2i=13(3−2i)(3+2i)(3−2i)=13(3−2i)32−(2i)2\frac{13}{z} = \frac{13}{3 + 2i} = \frac{13(3 - 2i)}{(3 + 2i)(3 - 2i)} = \frac{13(3 - 2i)}{3^2 - (2i)^2} =13(3−2i)9−4(−1)=13(3−2i)9+4=13(3−2i)13=3−2i= \frac{13(3 - 2i)}{9 - 4(-1)} = \frac{13(3 - 2i)}{9 + 4} = \frac{13(3 - 2i)}{13} = 3 - 2i

(3p)

  • Adunăm zz cu 13z\frac{13}{z}:
z+13z=(3+2i)+(3−2i)=3+3+(2−2)i=6z + \frac{13}{z} = (3 + 2i) + (3 - 2i) = 3 + 3 + (2 - 2)i = 6

(2p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x−5f(x) = 3x - 5 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=x2+2xg(x) = x^2 + 2x. Determinați numărul real aa pentru care (f∘g)(a)=(f∘g)(−a)(f \circ g)(a) = (f \circ g)(-a). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm compunerea celor două funcții:
(f∘g)(a)=f(g(a))=3g(a)−5(f \circ g)(a) = f(g(a)) = 3g(a) - 5 (f∘g)(−a)=f(g(−a))=3g(−a)−5(f \circ g)(-a) = f(g(-a)) = 3g(-a) - 5
  • Egalitatea (f∘g)(a)=(f∘g)(−a)(f \circ g)(a) = (f \circ g)(-a) este echivalentă cu:
3g(a)−5=3g(−a)−5  ⟺  3g(a)=3g(−a)  ⟺  g(a)=g(−a)3g(a) - 5 = 3g(-a) - 5 \iff 3g(a) = 3g(-a) \iff g(a) = g(-a)

(3p)

  • Înlocuim expresia funcției gg:
a2+2a=(−a)2+2(−a)  ⟺  a2+2a=a2−2aa^2 + 2a = (-a)^2 + 2(-a) \iff a^2 + 2a = a^2 - 2a
  • Reducem termenul a2a^2 și rezolvăm ecuația liniară:
2a=−2a  ⟺  4a=0  ⟺  a=02a = -2a \iff 4a = 0 \iff a = 0

(2p)


3. Rezolvați în mulţimea numerelor reale ecuaţia 33x+5=9⋅3x+13^{3x + 5} = 9 \cdot 3^{x + 1}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem membrul drept ca o singură putere cu baza 33, știind că 9=329 = 3^2:
9⋅3x+1=32⋅3x+1=32+(x+1)=3x+39 \cdot 3^{x + 1} = 3^2 \cdot 3^{x + 1} = 3^{2 + (x + 1)} = 3^{x + 3}
  • Rescriem ecuația exponențială:
33x+5=3x+33^{3x + 5} = 3^{x + 3}

(3p)

  • Deoarece funcția exponențială f(t)=3tf(t) = 3^t este strict injectivă pe R\mathbb{R}, egalăm exponenții:
3x+5=x+3  ⟺  3x−x=3−5  ⟺  2x=−2  ⟹  x=−13x + 5 = x + 3 \iff 3x - x = 3 - 5 \iff 2x = -2 \implies x = -1

(2p)


4. Se consideră AA, o mulțime cu 4 elemente. Calculați probabilitatea ca, alegând o mulțime din mulțimea submulțimilor lui AA, aceasta să aibă un număr impar de elemente. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul total de submulțimi ale unei mulțimi cu n=4n = 4 elemente este:
cazuri posibile=24=16\text{cazuri posibile} = 2^4 = 16

(2p)

  • Submulțimile cu un număr impar de elemente sunt submulțimile cu 1 element sau cu 3 elemente:
cazuri favorabile=C41+C43=4+4=8\text{cazuri favorabile} = C_4^1 + C_4^3 = 4 + 4 = 8

(2p)

  • Calculăm probabilitatea cerută:
P=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=816=12P = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{8}{16} = \frac{1}{2}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,3)A(1, 3), B(3,5)B(3, 5) și C(0,6)C(0, 6). Determinaţi ecuația dreptei dd care trece prin punctul AA și este paralelă cu mediana din vârful CC a triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mediana din vârful CC unește punctul CC cu mijlocul segmentului ABAB. Fie MM mijlocul segmentului ABAB:
xM=xA+xB2=1+32=2,yM=yA+yB2=3+52=4  ⟹  M(2,4)x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{1 + 3}{2} = 2, \quad y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{3 + 5}{2} = 4 \implies M(2, 4)
  • Calculăm panta medianei CMCM:
mCM=yM−yCxM−xC=4−62−0=−22=−1m_{CM} = \frac{y_M - y_C}{x_M - x_C} = \frac{4 - 6}{2 - 0} = \frac{-2}{2} = -1

(2p)

  • Dreapta dd este paralelă cu dreapta CMCM, deci au aceeași pantă:
d∥CM  ⟹  md=mCM=−1d \parallel CM \implies m_d = m_{CM} = -1
  • Scriem ecuația dreptei dd care trece prin punctul A(1,3)A(1, 3) și are panta md=−1m_d = -1:
y−yA=md(x−xA)  ⟺  y−3=−1(x−1)  ⟺  y−3=−x+1  ⟺  y=−x+4y - y_A = m_d (x - x_A) \iff y - 3 = -1(x - 1) \iff y - 3 = -x + 1 \iff y = -x + 4

sau, sub formă generală, x+y−4=0x + y - 4 = 0.

(3p)


6. Calculați lungimea laturii BCBC a triunghiului ABCABC, știind că AB=2AB = 2, AC=23AC = 2\sqrt{3} și B=π3B = \frac{\pi}{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm teorema cosinusului în triunghiul ABCABC pentru unghiul BB:
AC2=AB2+BC2−2⋅AB⋅BC⋅cos⁡BAC^2 = AB^2 + BC^2 - 2 \cdot AB \cdot BC \cdot \cos B
  • Înlocuim datele din ipoteză: AB=2AB = 2, AC=23AC = 2\sqrt{3} și cos⁡π3=12\cos\frac{\pi}{3} = \frac{1}{2}:
(23)2=22+BC2−2⋅2⋅BC⋅12(2\sqrt{3})^2 = 2^2 + BC^2 - 2 \cdot 2 \cdot BC \cdot \frac{1}{2} 12=4+BC2−2BC12 = 4 + BC^2 - 2BC

(3p)

  • Trecem toți termenii în membrul stâng pentru a obține o ecuație de gradul al doilea în raport cu BCBC:
BC2−2BC−8=0BC^2 - 2BC - 8 = 0
  • Rezolvăm ecuația de gradul doi:
Δ=(−2)2−4⋅1⋅(−8)=4+32=36\Delta = (-2)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-8) = 4 + 32 = 36 BC=−(−2)±362⋅1=2±62  ⟹  BC1=4,BC2=−2BC = \frac{-(-2) \pm \sqrt{36}}{2 \cdot 1} = \frac{2 \pm 6}{2} \implies BC_1 = 4, \quad BC_2 = -2
  • Deoarece lungimea unei laturi este strict pozitivă (BC>0BC > 0), soluția negativă se respinge:
BC=4BC = 4

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră aa un număr real nenul și matricea:

A(x)=(1+2x04x0a0−x01−2x)A(x) = \begin{pmatrix} 1 + 2x & 0 & 4x \\ 0 & a & 0 \\ -x & 0 & 1 - 2x \end{pmatrix}

unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(x))=a\det(A(x)) = a, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm determinantul matricei A(x)A(x) după linia a doua (care conține două elemente nule):
det⁡(A(x))=∣1+2x04x0a0−x01−2x∣=a⋅(−1)2+2∣1+2x4x−x1−2x∣\det(A(x)) = \begin{vmatrix} 1 + 2x & 0 & 4x \\ 0 & a & 0 \\ -x & 0 & 1 - 2x \end{vmatrix} = a \cdot (-1)^{2+2} \begin{vmatrix} 1 + 2x & 4x \\ -x & 1 - 2x \end{vmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul de ordinul al doilea:
∣1+2x4x−x1−2x∣=(1+2x)(1−2x)−(4x)(−x)=(1−4x2)−(−4x2)=1−4x2+4x2=1\begin{vmatrix} 1 + 2x & 4x \\ -x & 1 - 2x \end{vmatrix} = (1 + 2x)(1 - 2x) - (4x)(-x) = (1 - 4x^2) - (-4x^2) = 1 - 4x^2 + 4x^2 = 1
  • Înlocuind rezultatul:
det⁡(A(x))=a⋅1=a\det(A(x)) = a \cdot 1 = a

pentru orice număr real xx.

(2p)


b) Determinați numărul real nenul aa astfel încât A(x)⋅A(y)=A(x+y)A(x) \cdot A(y) = A(x + y), pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul matricelor A(x)⋅A(y)A(x) \cdot A(y):
A(x)⋅A(y)=(1+2x04x0a0−x01−2x)(1+2y04y0a0−y01−2y)A(x) \cdot A(y) = \begin{pmatrix} 1 + 2x & 0 & 4x \\ 0 & a & 0 \\ -x & 0 & 1 - 2x \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 + 2y & 0 & 4y \\ 0 & a & 0 \\ -y & 0 & 1 - 2y \end{pmatrix}
  • Calculăm fiecare element al matricei produs:

    • (1,1)(1, 1): (1+2x)(1+2y)+0+(4x)(−y)=1+2x+2y+4xy−4xy=1+2(x+y)(1 + 2x)(1 + 2y) + 0 + (4x)(-y) = 1 + 2x + 2y + 4xy - 4xy = 1 + 2(x + y)
    • (1,2)(1, 2): 0+0+0=00 + 0 + 0 = 0
    • (1,3)(1, 3): (1+2x)(4y)+0+4x(1−2y)=4y+8xy+4x−8xy=4(x+y)(1 + 2x)(4y) + 0 + 4x(1 - 2y) = 4y + 8xy + 4x - 8xy = 4(x + y)
    • (2,2)(2, 2): 0+a⋅a+0=a20 + a \cdot a + 0 = a^2 (celelalte elemente de pe linia a 2-a fiind 00)
    • (3,1)(3, 1): (−x)(1+2y)+0+(1−2x)(−y)=−x−2xy−y+2xy=−(x+y)(-x)(1 + 2y) + 0 + (1 - 2x)(-y) = -x - 2xy - y + 2xy = -(x + y)
    • (3,2)(3, 2): 0+0+0=00 + 0 + 0 = 0
    • (3,3)(3, 3): (−x)(4y)+0+(1−2x)(1−2y)=−4xy+1−2x−2y+4xy=1−2(x+y)(-x)(4y) + 0 + (1 - 2x)(1 - 2y) = -4xy + 1 - 2x - 2y + 4xy = 1 - 2(x + y)
  • Obținem astfel:

A(x)⋅A(y)=(1+2(x+y)04(x+y)0a20−(x+y)01−2(x+y))A(x) \cdot A(y) = \begin{pmatrix} 1 + 2(x + y) & 0 & 4(x + y) \\ 0 & a^2 & 0 \\ -(x + y) & 0 & 1 - 2(x + y) \end{pmatrix}

(3p)

  • Matricea A(x+y)A(x + y) are forma:
A(x+y)=(1+2(x+y)04(x+y)0a0−(x+y)01−2(x+y))A(x + y) = \begin{pmatrix} 1 + 2(x + y) & 0 & 4(x + y) \\ 0 & a & 0 \\ -(x + y) & 0 & 1 - 2(x + y) \end{pmatrix}
  • Egalitatea A(x)⋅A(y)=A(x+y)A(x) \cdot A(y) = A(x + y) are loc pentru orice numere reale xx și yy dacă și numai dacă:
a2=a  ⟺  a2−a=0  ⟺  a(a−1)=0a^2 = a \iff a^2 - a = 0 \iff a(a - 1) = 0
  • Deoarece ipoteza precizează că aa este număr real nenul (a≠0a \neq 0), împărțim prin aa și deducem:
a=1a = 1

(2p)


c) Pentru a=1a = 1, determinați matricea X∈M3(R)X \in \mathcal{M}_3(\mathbb{R}) pentru care A(2)⋅X=A(3)A(2) \cdot X = A(3). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a=1a = 1, conform relației demonstrate la subpunctul b), avem A(x)⋅A(y)=A(x+y)A(x) \cdot A(y) = A(x + y) pentru orice numere reale xx și yy.
  • În particular:
A(0)=(100010001)=I3A(0) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = I_3

și

A(x)⋅A(−x)=A(x+(−x))=A(0)=I3A(x) \cdot A(-x) = A(x + (-x)) = A(0) = I_3

deci matricea A(x)A(x) este inversabilă și inversa sa este:

(A(x))−1=A(−x)(A(x))^{-1} = A(-x)

Pentru x=2x = 2, inversa matricei A(2)A(2) este (A(2))−1=A(−2)(A(2))^{-1} = A(-2).

(2p)

  • Înmulțim ecuația matriceală A(2)⋅X=A(3)A(2) \cdot X = A(3) la stânga cu (A(2))−1=A(−2)(A(2))^{-1} = A(-2):
X=(A(2))−1⋅A(3)=A(−2)⋅A(3)X = (A(2))^{-1} \cdot A(3) = A(-2) \cdot A(3)
  • Aplicăm proprietatea de compunere:
X=A(−2+3)=A(1)X = A(-2 + 3) = A(1)
  • Calculăm explicit matricea A(1)A(1) pentru a=1a = 1:
X=A(1)=(1+2⋅104⋅1010−101−2⋅1)=(304010−10−1)X = A(1) = \begin{pmatrix} 1 + 2 \cdot 1 & 0 & 4 \cdot 1 \\ 0 & 1 & 0 \\ -1 & 0 & 1 - 2 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 0 & 4 \\ 0 & 1 & 0 \\ -1 & 0 & -1 \end{pmatrix}

(3p)


2. Pe mulțimea M=[0,+∞)M = [0, +\infty) se definește legea de compoziție asociativă:

x∗y=log⁡2(2x+2y−1)x * y = \log_2(2^x + 2^y - 1)

a) Arătați că 0∗2021=20210 * 2021 = 2021. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=0x = 0 și y=2021y = 2021 în definiția legii de compoziție:
0∗2021=log⁡2(20+22021−1)0 * 2021 = \log_2(2^0 + 2^{2021} - 1)

(3p)

  • Deoarece 20=12^0 = 1, calculăm argumentul logaritmului:
0∗2021=log⁡2(1+22021−1)=log⁡2(22021)=20210 * 2021 = \log_2(1 + 2^{2021} - 1) = \log_2(2^{2021}) = 2021

(2p)


b) Determinați elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Căutăm e∈M=[0,+∞)e \in M = [0, +\infty) astfel încât x∗e=e∗x=xx * e = e * x = x, pentru orice x∈Mx \in M.
  • Ecuația x∗e=xx * e = x devine:
log⁡2(2x+2e−1)=x\log_2(2^x + 2^e - 1) = x
  • Trecem de la forma logaritmică la forma exponențială:
2x+2e−1=2x  ⟺  2e−1=0  ⟺  2e=1  ⟹  e=02^x + 2^e - 1 = 2^x \iff 2^e - 1 = 0 \iff 2^e = 1 \implies e = 0

(3p)

  • Verificăm apartenența la mulțimea MM și comutativitatea legii:
    • e=0∈[0,+∞)e = 0 \in [0, +\infty).
    • Pentru orice x∈Mx \in M, avem:
0∗x=log⁡2(20+2x−1)=log⁡2(1+2x−1)=log⁡2(2x)=x0 * x = \log_2(2^0 + 2^x - 1) = \log_2(1 + 2^x - 1) = \log_2(2^x) = x x∗0=log⁡2(2x+20−1)=log⁡2(2x+1−1)=log⁡2(2x)=xx * 0 = \log_2(2^x + 2^0 - 1) = \log_2(2^x + 1 - 1) = \log_2(2^x) = x
  • Prin urmare, e=0e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(2p)


c) Determinați x∈Mx \in M pentru care (x∗(x+1))∗(x+2)=log⁡254(x * (x + 1)) * (x + 2) = \log_2 54. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm mai întâi compunerea x∗(x+1)x * (x + 1):
x∗(x+1)=log⁡2(2x+2x+1−1)x * (x + 1) = \log_2(2^x + 2^{x + 1} - 1)
  • Compunem rezultatul cu x+2x + 2:
(x∗(x+1))∗(x+2)=log⁡2(2log⁡2(2x+2x+1−1)+2x+2−1)(x * (x + 1)) * (x + 2) = \log_2\left(2^{\log_2(2^x + 2^{x + 1} - 1)} + 2^{x + 2} - 1\right) =log⁡2((2x+2x+1−1)+2x+2−1)= \log_2\left((2^x + 2^{x + 1} - 1) + 2^{x + 2} - 1\right) =log⁡2(2x+2⋅2x+4⋅2x−2)=log⁡2(7⋅2x−2)= \log_2(2^x + 2 \cdot 2^x + 4 \cdot 2^x - 2) = \log_2(7 \cdot 2^x - 2)

(3p)

  • Egalăm expresia obținută cu membrul drept al ecuației:
log⁡2(7⋅2x−2)=log⁡254\log_2(7 \cdot 2^x - 2) = \log_2 54
  • Datorită injectivității funcției logaritmice, egalăm argumentele:
7⋅2x−2=54  ⟺  7⋅2x=56  ⟺  2x=8  ⟺  2x=23  ⟹  x=37 \cdot 2^x - 2 = 54 \iff 7 \cdot 2^x = 56 \iff 2^x = 8 \iff 2^x = 2^3 \implies x = 3
  • Deoarece 3∈[0,+∞)3 \in [0, +\infty), valoarea găsită convine. Așadar, x=3x = 3.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+x+1x2+1f(x) = \sqrt{\frac{x^2 + x + 1}{x^2 + 1}}.

a) Arătați că f′(x)=1−x22(x2+1)(x2+x+1)(x2+1)f'(x) = \frac{1 - x^2}{2(x^2 + 1)\sqrt{(x^2 + x + 1)(x^2 + 1)}}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula de derivare a funcției compuse cu radical (u)′=u′2u\left(\sqrt{u}\right)' = \frac{u'}{2\sqrt{u}}:
f′(x)=12x2+x+1x2+1⋅(x2+x+1x2+1)′=12x2+1x2+x+1⋅(x2+x+1x2+1)′f'(x) = \frac{1}{2\sqrt{\frac{x^2 + x + 1}{x^2 + 1}}} \cdot \left(\frac{x^2 + x + 1}{x^2 + 1}\right)' = \frac{1}{2} \sqrt{\frac{x^2 + 1}{x^2 + x + 1}} \cdot \left(\frac{x^2 + x + 1}{x^2 + 1}\right)'

(2p)

  • Derivăm câtul x2+x+1x2+1\frac{x^2 + x + 1}{x^2 + 1}:
(x2+x+1x2+1)′=(x2+x+1)′(x2+1)−(x2+x+1)(x2+1)′(x2+1)2\left(\frac{x^2 + x + 1}{x^2 + 1}\right)' = \frac{(x^2 + x + 1)'(x^2 + 1) - (x^2 + x + 1)(x^2 + 1)'}{(x^2 + 1)^2} =(2x+1)(x2+1)−(x2+x+1)(2x)(x2+1)2= \frac{(2x + 1)(x^2 + 1) - (x^2 + x + 1)(2x)}{(x^2 + 1)^2} =(2x3+2x+x2+1)−(2x3+2x2+2x)(x2+1)2=1−x2(x2+1)2= \frac{(2x^3 + 2x + x^2 + 1) - (2x^3 + 2x^2 + 2x)}{(x^2 + 1)^2} = \frac{1 - x^2}{(x^2 + 1)^2}
  • Introducem derivata câtului în expresia lui f′(x)f'(x):
f′(x)=12x2+1x2+x+1⋅1−x2(x2+1)2=1−x22(x2+1)⋅x2+1(x2+1)x2+x+1f'(x) = \frac{1}{2} \sqrt{\frac{x^2 + 1}{x^2 + x + 1}} \cdot \frac{1 - x^2}{(x^2 + 1)^2} = \frac{1 - x^2}{2(x^2 + 1)} \cdot \frac{\sqrt{x^2 + 1}}{(x^2 + 1)\sqrt{x^2 + x + 1}} =1−x22(x2+1)(x2+x+1)(x2+1),x∈R= \frac{1 - x^2}{2(x^2 + 1)\sqrt{(x^2 + x + 1)(x^2 + 1)}}, \quad x \in \mathbb{R}

(3p)


b) Determinaţi ecuaţia asimptotei orizontale spre −∞-\infty la graficul funcţiei ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm limita funcției f(x)f(x) când x→−∞x \to -\infty:
lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞x2+x+1x2+1\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} \sqrt{\frac{x^2 + x + 1}{x^2 + 1}}
  • Dăm factor comun forțat puterea maximă x2x^2 la numărător și numitor:
lim⁡x→−∞x2+x+1x2+1=lim⁡x→−∞x2(1+1x+1x2)x2(1+1x2)=lim⁡x→−∞1+1x+1x21+1x2=1+0+01+0=1\lim_{x \to -\infty} \frac{x^2 + x + 1}{x^2 + 1} = \lim_{x \to -\infty} \frac{x^2\left(1 + \frac{1}{x} + \frac{1}{x^2}\right)}{x^2\left(1 + \frac{1}{x^2}\right)} = \lim_{x \to -\infty} \frac{1 + \frac{1}{x} + \frac{1}{x^2}}{1 + \frac{1}{x^2}} = \frac{1 + 0 + 0}{1 + 0} = 1
  • Datorită continuității funcției radical, introducem limita sub radical:
lim⁡x→−∞f(x)=1=1\lim_{x \to -\infty} f(x) = \sqrt{1} = 1

(3p)

  • Deoarece limita este finită (l=1l = 1), dreapta de ecuație y=1y = 1 este asimptotă orizontală spre −∞-\infty la graficul funcției ff.

(2p)


c) Demonstrați că 2≤x2+x+1x2+1+x2−x+1x2+1≤6\sqrt{2} \le \sqrt{\frac{x^2 + x + 1}{x^2 + 1}} + \sqrt{\frac{x^2 - x + 1}{x^2 + 1}} \le \sqrt{6}, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numitorul derivatei f′(x)f'(x) este strict pozitiv pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, deci semnul lui f′(x)f'(x) este dat de semnul numărătorului 1−x21 - x^2:
f′(x)=0  ⟺  1−x2=0  ⟺  x1=−1,x2=1f'(x) = 0 \iff 1 - x^2 = 0 \iff x_1 = -1, \quad x_2 = 1
  • Stabilim monotonia funcției ff:
    • Pe (−∞,−1](-\infty, -1], avem 1−x2≤0  ⟹  f′(x)≤01 - x^2 \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci ff este descrescătoare;
    • Pe [−1,1][-1, 1], avem 1−x2≥0  ⟹  f′(x)≥01 - x^2 \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci ff este crescătoare;
    • Pe [1,+∞)[1, +\infty), avem 1−x2≤0  ⟹  f′(x)≤01 - x^2 \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci ff este descrescătoare.

(2p)

  • Calculăm valorile funcției în punctele critice și limitele la ±∞\pm\infty:

    • f(−1)=(−1)2+(−1)+1(−1)2+1=12=22f(-1) = \sqrt{\frac{(-1)^2 + (-1) + 1}{(-1)^2 + 1}} = \sqrt{\frac{1}{2}} = \frac{\sqrt{2}}{2}
    • f(1)=12+1+112+1=32=62f(1) = \sqrt{\frac{1^2 + 1 + 1}{1^2 + 1}} = \sqrt{\frac{3}{2}} = \frac{\sqrt{6}}{2}
    • lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→+∞f(x)=1\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} f(x) = 1
  • Deoarece 22<1<62\frac{\sqrt{2}}{2} < 1 < \frac{\sqrt{6}}{2}, deducem că pentru orice număr real xx:

22≤f(x)≤62\frac{\sqrt{2}}{2} \le f(x) \le \frac{\sqrt{6}}{2}
  • Înlocuind pe xx cu −x-x, inegalitatea rămâne valabilă pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
22≤f(−x)≤62\frac{\sqrt{2}}{2} \le f(-x) \le \frac{\sqrt{6}}{2}
  • Adunăm cele două inegalități membru cu membru:
22+22≤f(x)+f(−x)≤62+62  ⟺  2≤f(x)+f(−x)≤6\frac{\sqrt{2}}{2} + \frac{\sqrt{2}}{2} \le f(x) + f(-x) \le \frac{\sqrt{6}}{2} + \frac{\sqrt{6}}{2} \iff \sqrt{2} \le f(x) + f(-x) \le \sqrt{6}
  • Cum f(−x)=(−x)2+(−x)+1(−x)2+1=x2−x+1x2+1f(-x) = \sqrt{\frac{(-x)^2 + (-x) + 1}{(-x)^2 + 1}} = \sqrt{\frac{x^2 - x + 1}{x^2 + 1}}, obținem:
2≤x2+x+1x2+1+x2−x+1x2+1≤6\sqrt{2} \le \sqrt{\frac{x^2 + x + 1}{x^2 + 1}} + \sqrt{\frac{x^2 - x + 1}{x^2 + 1}} \le \sqrt{6}

pentru orice număr real xx.

(3p)


2. Se consideră funcţia f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2x+3−2ln⁡xf(x) = 2x + 3 - 2\ln x.

a) Arătați că ∫13(f(x)+2ln⁡x) dx=14\int_1^3 (f(x) + 2\ln x)\, dx = 14. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x) în integrala dată:
∫13(f(x)+2ln⁡x) dx=∫13(2x+3−2ln⁡x+2ln⁡x) dx=∫13(2x+3) dx\int_1^3 (f(x) + 2\ln x)\, dx = \int_1^3 (2x + 3 - 2\ln x + 2\ln x)\, dx = \int_1^3 (2x + 3)\, dx

(3p)

  • Determinăm primitiva și aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫13(2x+3) dx=(x2+3x)∣13=(32+3⋅3)−(12+3⋅1)=(9+9)−(1+3)=18−4=14\int_1^3 (2x + 3)\, dx = (x^2 + 3x) \Big|_1^3 = (3^2 + 3 \cdot 3) - (1^2 + 3 \cdot 1) = (9 + 9) - (1 + 3) = 18 - 4 = 14

(2p)


b) Calculați ∫1e(2x+3−f(x)) dx\int_1^e (2x + 3 - f(x))\, dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Simplificăm integrandul:
2x+3−f(x)=2x+3−(2x+3−2ln⁡x)=2ln⁡x2x + 3 - f(x) = 2x + 3 - (2x + 3 - 2\ln x) = 2\ln x
  • Integrala devine:
∫1e(2x+3−f(x)) dx=2∫1eln⁡x dx\int_1^e (2x + 3 - f(x))\, dx = 2 \int_1^e \ln x\, dx
  • Calculăm ∫1eln⁡x dx\int_1^e \ln x\, dx prin metoda integrării prin părți, luând u=ln⁡x  ⟹  u′=1xu = \ln x \implies u' = \frac{1}{x} și v′=1  ⟹  v=xv' = 1 \implies v = x:
∫1eln⁡x dx=xln⁡x∣1e−∫1ex⋅1x dx=(eln⁡e−1ln⁡1)−∫1e1 dx\int_1^e \ln x\, dx = x\ln x \Big|_1^e - \int_1^e x \cdot \frac{1}{x}\, dx = (e\ln e - 1\ln 1) - \int_1^e 1\, dx =(e⋅1−0)−(e−1)=e−e+1=1= (e \cdot 1 - 0) - (e - 1) = e - e + 1 = 1

(3p)

  • Înmulțim cu factorul constant 2:
2∫1eln⁡x dx=2⋅1=22 \int_1^e \ln x\, dx = 2 \cdot 1 = 2

(2p)


c) Arătați că ∫01x2f(x3+1) dx=4(2−ln⁡2)3\int_0^1 x^2 f(x^3 + 1)\, dx = \frac{4(2 - \ln 2)}{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm metoda schimbării de variabilă: notăm t=x3+1t = x^3 + 1.

  • Calculăm diferențiala: dt=(x3+1)′dx=3x2dx  ⟹  x2dx=13dtdt = (x^3 + 1)' dx = 3x^2 dx \implies x^2 dx = \frac{1}{3} dt.

  • Schimbăm limitele de integrare:

    • Pentru x=0  ⟹  t=03+1=1x = 0 \implies t = 0^3 + 1 = 1;
    • Pentru x=1  ⟹  t=13+1=2x = 1 \implies t = 1^3 + 1 = 2.
  • Rescriem integrala:

∫01x2f(x3+1) dx=13∫12f(t) dt=13∫12(2t+3−2ln⁡t) dt\int_0^1 x^2 f(x^3 + 1)\, dx = \frac{1}{3} \int_1^2 f(t)\, dt = \frac{1}{3} \int_1^2 (2t + 3 - 2\ln t)\, dt

(3p)

  • Calculăm integrala funcției f(t)f(t):
∫12(2t+3−2ln⁡t) dt=∫12(2t+3) dt−2∫12ln⁡t dt\int_1^2 (2t + 3 - 2\ln t)\, dt = \int_1^2 (2t + 3)\, dt - 2 \int_1^2 \ln t\, dt
  • Primitiva pentru 2t+32t + 3 este t2+3tt^2 + 3t:
(t2+3t)∣12=(22+3⋅2)−(12+3⋅1)=(4+6)−(1+3)=10−4=6(t^2 + 3t) \Big|_1^2 = (2^2 + 3 \cdot 2) - (1^2 + 3 \cdot 1) = (4 + 6) - (1 + 3) = 10 - 4 = 6
  • Primitiva pentru ln⁡t\ln t este tln⁡t−tt\ln t - t:
∫12ln⁡t dt=(tln⁡t−t)∣12=(2ln⁡2−2)−(1ln⁡1−1)=2ln⁡2−2−(−1)=2ln⁡2−1\int_1^2 \ln t\, dt = (t\ln t - t) \Big|_1^2 = (2\ln 2 - 2) - (1\ln 1 - 1) = 2\ln 2 - 2 - (-1) = 2\ln 2 - 1
  • Obținem:
∫12f(t) dt=6−2(2ln⁡2−1)=6−4ln⁡2+2=8−4ln⁡2=4(2−ln⁡2)\int_1^2 f(t)\, dt = 6 - 2(2\ln 2 - 1) = 6 - 4\ln 2 + 2 = 8 - 4\ln 2 = 4(2 - \ln 2)
  • Înmulțim cu factorul 13\frac{1}{3}:
∫01x2f(x3+1) dx=13⋅4(2−ln⁡2)=4(2−ln⁡2)3\int_0^1 x^2 f(x^3 + 1)\, dx = \frac{1}{3} \cdot 4(2 - \ln 2) = \frac{4(2 - \ln 2)}{3}

(2p)