BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2021Model Oficial

Bacalaureat 2021 - Matematică Științele Naturii - Model Oficial

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că numerele log⁡23\log_2 3, log⁡26\log_2 6 și log⁡212\log_2 12 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Trei numere a,b,ca, b, c sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice dacă și numai dacă termenul din mijloc este media aritmetică a extremilor:
a+c=2ba + c = 2b
  • Calculăm suma primului și a celui de-al treilea termen:
log⁡23+log⁡212=log⁡2(3⋅12)=log⁡236\log_2 3 + \log_2 12 = \log_2 (3 \cdot 12) = \log_2 36

(3p)

  • Deoarece 36=6236 = 6^2, aplicăm proprietatea puterii la logaritm:
log⁡236=log⁡2(62)=2log⁡26\log_2 36 = \log_2 (6^2) = 2\log_2 6
  • Am arătat că log⁡23+log⁡212=2log⁡26\log_2 3 + \log_2 12 = 2\log_2 6, ceea ce demonstrează că numerele log⁡23\log_2 3, log⁡26\log_2 6 și log⁡212\log_2 12 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice (cu rația r=log⁡26−log⁡23=log⁡263=log⁡22=1r = \log_2 6 - \log_2 3 = \log_2 \frac{6}{3} = \log_2 2 = 1).

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−x+1f(x) = x^2 - x + 1. Determinați numărul real xx pentru care f(x)=xf(x) = x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem ecuația f(x)=xf(x) = x:
x2−x+1=x  ⟺  x2−2x+1=0x^2 - x + 1 = x \iff x^2 - 2x + 1 = 0

(3p)

  • Recunoaștem restrângerea unui binom la pătrat:
(x−1)2=0(x - 1)^2 = 0
  • Rezultă soluția unică:
x=1x = 1

(2p)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia ∣2x−1∣=2x+1|2x - 1| = 2x + 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece membrul stâng este un modul, este necesar ca membrul drept să fie nenegativ:
2x+1≥0  ⟺  x≥−122x + 1 \ge 0 \iff x \ge -\frac{1}{2}
  • Ecuația ∣A∣=B|A| = B (cu B≥0B \ge 0) este echivalentă cu A=BA = B sau A=−BA = -B:
2x−1=2x+1sau2x−1=−(2x+1)2x - 1 = 2x + 1 \quad \text{sau} \quad 2x - 1 = -(2x + 1)

(3p)

  • Analizăm cele două cazuri:

    • Cazul 1: 2x−1=2x+1  ⟺  −1=12x - 1 = 2x + 1 \iff -1 = 1, ecuație fără soluții (imposibilă).
    • Cazul 2: 2x−1=−2x−1  ⟺  4x=0  ⟹  x=02x - 1 = -2x - 1 \iff 4x = 0 \implies x = 0.
  • Verificăm dacă x=0x = 0 satisface condiția de compatibilitate: 0≥−120 \ge -\frac{1}{2} (adevărat) și ∣2(0)−1∣=∣−1∣=1=2(0)+1|2(0) - 1| = |-1| = 1 = 2(0) + 1.

  • Soluția unică a ecuației este x=0x = 0.

(2p)


4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă cifra zecilor pară și cifra unităților impară. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul cazurilor posibile este dat de cardinalul mulțimii numerelor naturale de două cifre ({10,11,…,99}\{10, 11, \ldots, 99\}):
nposibile=99−10+1=90n_{\text{posibile}} = 99 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Un număr de două cifre se scrie sub forma ab‾\overline{ab}, unde a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \ldots, 9\} și b∈{0,1,…,9}b \in \{0, 1, \ldots, 9\}.
  • Conform cerinței:
    • Cifra zecilor aa este pară: a∈{2,4,6,8}a \in \{2, 4, 6, 8\}, deci avem 44 posibilități;
    • Cifra unităților bb este impară: b∈{1,3,5,7,9}b \in \{1, 3, 5, 7, 9\}, deci avem 55 posibilități.
  • Conform regulii produsului, numărul cazurilor favorabile este:
nfavorabile=4⋅5=20n_{\text{favorabile}} = 4 \cdot 5 = 20

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
P=nfavorabilenposibile=2090=29P = \frac{n_{\text{favorabile}}}{n_{\text{posibile}}} = \frac{20}{90} = \frac{2}{9}

(1p)


5. Determinaţi numărul real aa, pentru care vectorii u⃗=ai⃗+j⃗\vec{u} = a\vec{i} + \vec{j} și v⃗=8i⃗+2j⃗\vec{v} = 8\vec{i} + 2\vec{j} sunt coliniari. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Doi vectori u⃗=x1i⃗+y1j⃗\vec{u} = x_1\vec{i} + y_1\vec{j} și v⃗=x2i⃗+y2j⃗\vec{v} = x_2\vec{i} + y_2\vec{j} sunt coliniari dacă și numai dacă coordonatele lor sunt proporționale:
x1x2=y1y2\frac{x_1}{x_2} = \frac{y_1}{y_2}
  • În cazul nostru:
a8=12\frac{a}{8} = \frac{1}{2}

(3p)

  • Rezolvăm proporția:
2a=8  ⟹  a=42a = 8 \implies a = 4

(2p)


6. În triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, BC=12BC = 12 și B=π6B = \frac{\pi}{6}. Arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 18318\sqrt{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda 1 (cu funcții trigonometrice):
    • În triunghiul dreptunghic ABCABC (cu unghiul drept în AA și B=π6=30∘B = \frac{\pi}{6} = 30^\circ):
cos⁡B=ABBC  ⟹  AB=BCcos⁡π6=12⋅32=63\cos B = \frac{AB}{BC} \implies AB = BC \cos \frac{\pi}{6} = 12 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3} sin⁡B=ACBC  ⟹  AC=BCsin⁡π6=12⋅12=6\sin B = \frac{AC}{BC} \implies AC = BC \sin \frac{\pi}{6} = 12 \cdot \frac{1}{2} = 6

(3p)

  • Calculăm aria triunghiului ABCABC:
AABC=AB⋅AC2=63⋅62=183\mathcal{A}_{ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{6\sqrt{3} \cdot 6}{2} = 18\sqrt{3}

(sau aplicând direct formula cu sinus: AABC=12AB⋅BCsin⁡B=12⋅63⋅12⋅sin⁡30∘=363⋅12=183\mathcal{A}_{ABC} = \frac{1}{2} AB \cdot BC \sin B = \frac{1}{2} \cdot 6\sqrt{3} \cdot 12 \cdot \sin 30^\circ = 36\sqrt{3} \cdot \frac{1}{2} = 18\sqrt{3}).

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(2a−14a−41−a3−2a)A(a) = \begin{pmatrix} 2a - 1 & 4a - 4 \\ 1 - a & 3 - 2a \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(2))=1\det(A(2)) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim a=2a = 2 în expresia matricei A(a)A(a):
A(2)=(2⋅2−14⋅2−41−23−2⋅2)=(34−1−1)A(2) = \begin{pmatrix} 2 \cdot 2 - 1 & 4 \cdot 2 - 4 \\ 1 - 2 & 3 - 2 \cdot 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 4 \\ -1 & -1 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei:
det⁡(A(2))=∣34−1−1∣=3⋅(−1)−4⋅(−1)\det(A(2)) = \begin{vmatrix} 3 & 4 \\ -1 & -1 \end{vmatrix} = 3 \cdot (-1) - 4 \cdot (-1)

(3p)

=−3−(−4)=−3+4=1= -3 - (-4) = -3 + 4 = 1

(2p)


b) Demonstrați că A(a)⋅A(b)=A(a+b−1)A(a) \cdot A(b) = A(a + b - 1), pentru orice numere reale aa și bb. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înmulțim matricile A(a)A(a) și A(b)A(b):
A(a)⋅A(b)=(2a−14a−41−a3−2a)(2b−14b−41−b3−2b)A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 2a - 1 & 4a - 4 \\ 1 - a & 3 - 2a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2b - 1 & 4b - 4 \\ 1 - b & 3 - 2b \end{pmatrix}
  • Calculăm fiecare element al produsului:
    • Elementul de pe poziția (1,1)(1, 1):
(2a−1)(2b−1)+(4a−4)(1−b)=(4ab−2a−2b+1)+(4a−4ab−4+4b)(2a - 1)(2b - 1) + (4a - 4)(1 - b) = (4ab - 2a - 2b + 1) + (4a - 4ab - 4 + 4b) =2a+2b−3=2(a+b−1)−1= 2a + 2b - 3 = 2(a + b - 1) - 1
  • Elementul de pe poziția (1,2)(1, 2):
(2a−1)(4b−4)+(4a−4)(3−2b)=(8ab−8a−4b+4)+(12a−8ab−12+8b)(2a - 1)(4b - 4) + (4a - 4)(3 - 2b) = (8ab - 8a - 4b + 4) + (12a - 8ab - 12 + 8b) =4a+4b−8=4(a+b−1)−4= 4a + 4b - 8 = 4(a + b - 1) - 4
  • Elementul de pe poziția (2,1)(2, 1):
(1−a)(2b−1)+(3−2a)(1−b)=(2b−1−2ab+a)+(3−3b−2a+2ab)(1 - a)(2b - 1) + (3 - 2a)(1 - b) = (2b - 1 - 2ab + a) + (3 - 3b - 2a + 2ab) =−a−b+2=1−(a+b−1)= -a - b + 2 = 1 - (a + b - 1)
  • Elementul de pe poziția (2,2)(2, 2):
(1−a)(4b−4)+(3−2a)(3−2b)=(4b−4−4ab+4a)+(9−6b−6a+4ab)(1 - a)(4b - 4) + (3 - 2a)(3 - 2b) = (4b - 4 - 4ab + 4a) + (9 - 6b - 6a + 4ab) =−2a−2b+5=3−2(a+b−1)= -2a - 2b + 5 = 3 - 2(a + b - 1)

(3p)

  • Reunind termenii obținuți:
A(a)⋅A(b)=(2(a+b−1)−14(a+b−1)−41−(a+b−1)3−2(a+b−1))=A(a+b−1)A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 2(a + b - 1) - 1 & 4(a + b - 1) - 4 \\ 1 - (a + b - 1) & 3 - 2(a + b - 1) \end{pmatrix} = A(a + b - 1)

pentru orice numere reale aa și bb.

(2p)


c) Determinați numărul natural nn, știind că A(1)⋅A(2)⋅A(22)⋅A(23)⋅A(24)=A(32)⋅A(−n)A(1) \cdot A(2) \cdot A(2^2) \cdot A(2^3) \cdot A(2^4) = A(32) \cdot A(-n). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm succesiv proprietatea A(x)⋅A(y)=A(x+y−1)A(x) \cdot A(y) = A(x + y - 1):
    • A(1)⋅A(2)=A(1+2−1)=A(2)A(1) \cdot A(2) = A(1 + 2 - 1) = A(2)
    • A(2)⋅A(22)=A(2+4−1)=A(5)A(2) \cdot A(2^2) = A(2 + 4 - 1) = A(5)
    • A(5)⋅A(23)=A(5+8−1)=A(12)A(5) \cdot A(2^3) = A(5 + 8 - 1) = A(12)
    • A(12)⋅A(24)=A(12+16−1)=A(27)A(12) \cdot A(2^4) = A(12 + 16 - 1) = A(27)
  • În general, pentru kk factori, A(x1)⋅A(x2)…A(xk)=A(∑i=1kxi−(k−1))A(x_1) \cdot A(x_2) \dots A(x_k) = A\left(\sum_{i=1}^k x_i - (k - 1)\right). Aici:
1+2+4+8+16−4=31−4=27  ⟹  A(1)⋅A(2)⋅A(4)⋅A(8)⋅A(16)=A(27)1 + 2 + 4 + 8 + 16 - 4 = 31 - 4 = 27 \implies A(1) \cdot A(2) \cdot A(4) \cdot A(8) \cdot A(16) = A(27)

(3p)

  • Pentru membrul drept, aplicăm aceeași regulă:
A(32)⋅A(−n)=A(32+(−n)−1)=A(31−n)A(32) \cdot A(-n) = A(32 + (-n) - 1) = A(31 - n)
  • Egalitatea A(27)=A(31−n)A(27) = A(31 - n) devine:
27=31−n  ⟺  n=31−27=427 = 31 - n \iff n = 31 - 27 = 4
  • Deoarece 4∈N4 \in \mathbb{N}, numărul căutat este n=4n = 4.

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∘y=3x2−5xy+2y2x \circ y = 3x^2 - 5xy + 2y^2.

a) Arătați că 1∘2=11 \circ 2 = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=1x = 1 și y=2y = 2 în definiția legii:
1∘2=3⋅12−5⋅1⋅2+2⋅221 \circ 2 = 3 \cdot 1^2 - 5 \cdot 1 \cdot 2 + 2 \cdot 2^2

(3p)

  • Efectuăm calculele:
1∘2=3⋅1−10+2⋅4=3−10+8=11 \circ 2 = 3 \cdot 1 - 10 + 2 \cdot 4 = 3 - 10 + 8 = 1

(2p)


b) Demonstrați că x∘x=0x \circ x = 0, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim y=xy = x în expresia legii de compoziție:
x∘x=3x2−5x⋅x+2x2x \circ x = 3x^2 - 5x \cdot x + 2x^2

(3p)

  • Reducem termenii asemenea:
x∘x=3x2−5x2+2x2=(3−5+2)x2=0⋅x2=0x \circ x = 3x^2 - 5x^2 + 2x^2 = (3 - 5 + 2)x^2 = 0 \cdot x^2 = 0

pentru orice număr real xx.

(2p)


c) Determinați numerele reale xx pentru care 2x∘3x=02^x \circ 3^x = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Factorizăm expresia generală a legii x∘yx \circ y:
x∘y=3x2−3xy−2xy+2y2=3x(x−y)−2y(x−y)=(x−y)(3x−2y)x \circ y = 3x^2 - 3xy - 2xy + 2y^2 = 3x(x - y) - 2y(x - y) = (x - y)(3x - 2y)
  • Înlocuim xx cu 2x2^x și yy cu 3x3^x:
2x∘3x=(2x−3x)(3⋅2x−2⋅3x)2^x \circ 3^x = (2^x - 3^x)(3 \cdot 2^x - 2 \cdot 3^x)
  • Ecuația devine:
(2x−3x)(3⋅2x−2⋅3x)=0(2^x - 3^x)(3 \cdot 2^x - 2 \cdot 3^x) = 0

(3p)

  • Avem două cazuri:
    • Cazul 1:
2x−3x=0  ⟺  2x=3x  ⟺  (23)x=1  ⟹  x=02^x - 3^x = 0 \iff 2^x = 3^x \iff \left(\frac{2}{3}\right)^x = 1 \implies x = 0
  • Cazul 2:
3⋅2x−2⋅3x=0  ⟺  3⋅2x=2⋅3x  ⟺  2x2=3x33 \cdot 2^x - 2 \cdot 3^x = 0 \iff 3 \cdot 2^x = 2 \cdot 3^x \iff \frac{2^x}{2} = \frac{3^x}{3} 2x−1=3x−1  ⟺  (23)x−1=1  ⟹  x−1=0  ⟹  x=12^{x - 1} = 3^{x - 1} \iff \left(\frac{2}{3}\right)^{x - 1} = 1 \implies x - 1 = 0 \implies x = 1
  • Numerele reale căutate sunt x=0x = 0 și x=1x = 1.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+2x+2−xf(x) = \sqrt{x^2 + 2x + 2} - x.

a) Arătaţi că f′(x)=x+1x2+2x+2−1f'(x) = \frac{x + 1}{\sqrt{x^2 + 2x + 2}} - 1, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Trinomul de sub radical verifică x2+2x+2=(x+1)2+1>0x^2 + 2x + 2 = (x + 1)^2 + 1 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, deci funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}.
  • Aplicăm regula de derivare (u)′=u′2u(\sqrt{u})' = \frac{u'}{2\sqrt{u}}:
f′(x)=(x2+2x+2)′−(x)′=(x2+2x+2)′2x2+2x+2−1f'(x) = (\sqrt{x^2 + 2x + 2})' - (x)' = \frac{(x^2 + 2x + 2)'}{2\sqrt{x^2 + 2x + 2}} - 1

(3p)

  • Deoarece (x2+2x+2)′=2x+2=2(x+1)(x^2 + 2x + 2)' = 2x + 2 = 2(x + 1):
f′(x)=2(x+1)2x2+2x+2−1=x+1x2+2x+2−1,x∈Rf'(x) = \frac{2(x + 1)}{2\sqrt{x^2 + 2x + 2}} - 1 = \frac{x + 1}{\sqrt{x^2 + 2x + 2}} - 1, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)


b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=−1x = -1, situat pe graficul funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției și a derivatei în punctul x=−1x = -1:
f(−1)=(−1)2+2(−1)+2−(−1)=1−2+2+1=1+1=2f(-1) = \sqrt{(-1)^2 + 2(-1) + 2} - (-1) = \sqrt{1 - 2 + 2} + 1 = \sqrt{1} + 1 = 2 f′(−1)=−1+1(−1)2+2(−1)+2−1=01−1=−1f'(-1) = \frac{-1 + 1}{\sqrt{(-1)^2 + 2(-1) + 2}} - 1 = \frac{0}{1} - 1 = -1

(2p)

  • Ecuația tangentei la grafic în punctul de abscisă x0=−1x_0 = -1 este:
y−f(−1)=f′(−1)(x−(−1))y - f(-1) = f'(-1)(x - (-1))
  • Înlocuim valorile găsite:
y−2=−1(x+1)  ⟺  y−2=−x−1  ⟺  y=−x+1y - 2 = -1(x + 1) \iff y - 2 = -x - 1 \iff y = -x + 1

sau, sub formă generală, x+y−1=0x + y - 1 = 0.

(3p)


c) Demonstrați că (x2+1)2+2(x2+1)+2−4x2+4x+2≤(x−1)2\sqrt{(x^2 + 1)^2 + 2(x^2 + 1) + 2} - \sqrt{4x^2 + 4x + 2} \le (x - 1)^2, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Studiem semnul derivatei f′(x)=x+1(x+1)2+1−1f'(x) = \frac{x + 1}{\sqrt{(x + 1)^2 + 1}} - 1:
    • Observăm că (x+1)2<(x+1)2+1  ⟹  ∣x+1∣<(x+1)2+1(x + 1)^2 < (x + 1)^2 + 1 \implies |x + 1| < \sqrt{(x + 1)^2 + 1};
    • De aici rezultă că x+1x2+2x+2≤∣x+1∣(x+1)2+1<1\frac{x + 1}{\sqrt{x^2 + 2x + 2}} \le \frac{|x + 1|}{\sqrt{(x + 1)^2 + 1}} < 1;
    • Așadar, f′(x)<0f'(x) < 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, ceea ce arată că funcția ff este strict descrescătoare pe R\mathbb{R}.
  • Deoarece (x−1)2≥0(x - 1)^2 \ge 0, avem x2−2x+1≥0  ⟺  x2+1≥2xx^2 - 2x + 1 \ge 0 \iff x^2 + 1 \ge 2x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Funcția ff fiind descrescătoare, inegalitatea se inversează:
x2+1≥2x  ⟹  f(x2+1)≤f(2x)x^2 + 1 \ge 2x \implies f(x^2 + 1) \le f(2x)

(3p)

  • Exprimăm f(x2+1)f(x^2 + 1) și f(2x)f(2x) conform definiției lui ff:
f(x2+1)=(x2+1)2+2(x2+1)+2−(x2+1)f(x^2 + 1) = \sqrt{(x^2 + 1)^2 + 2(x^2 + 1) + 2} - (x^2 + 1) f(2x)=(2x)2+2(2x)+2−2x=4x2+4x+2−2xf(2x) = \sqrt{(2x)^2 + 2(2x) + 2} - 2x = \sqrt{4x^2 + 4x + 2} - 2x
  • Inegalitatea f(x2+1)≤f(2x)f(x^2 + 1) \le f(2x) devine:
(x2+1)2+2(x2+1)+2−(x2+1)≤4x2+4x+2−2x\sqrt{(x^2 + 1)^2 + 2(x^2 + 1) + 2} - (x^2 + 1) \le \sqrt{4x^2 + 4x + 2} - 2x
  • Trecem termenii fără radical în membrul drept:
(x2+1)2+2(x2+1)+2−4x2+4x+2≤x2+1−2x\sqrt{(x^2 + 1)^2 + 2(x^2 + 1) + 2} - \sqrt{4x^2 + 4x + 2} \le x^2 + 1 - 2x
  • Deoarece x2−2x+1=(x−1)2x^2 - 2x + 1 = (x - 1)^2, obținem inegalitatea cerută:
(x2+1)2+2(x2+1)+2−4x2+4x+2≤(x−1)2\sqrt{(x^2 + 1)^2 + 2(x^2 + 1) + 2} - \sqrt{4x^2 + 4x + 2} \le (x - 1)^2

pentru orice număr real xx.

(2p)


2. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2xx2+1f(x) = \frac{2x}{\sqrt{x^2 + 1}}.

a) Arătați că ∫01(4−f2(x)) dx=π\int_0^1 (4 - f^2(x))\,dx = \pi. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm pătratul funcției ff:
f2(x)=(2xx2+1)2=4x2x2+1f^2(x) = \left(\frac{2x}{\sqrt{x^2 + 1}}\right)^2 = \frac{4x^2}{x^2 + 1}
  • Calculăm expresia integrată:
4−f2(x)=4−4x2x2+1=4(x2+1)−4x2x2+1=4x2+14 - f^2(x) = 4 - \frac{4x^2}{x^2 + 1} = \frac{4(x^2 + 1) - 4x^2}{x^2 + 1} = \frac{4}{x^2 + 1}

(3p)

  • Calculăm integrala definită:
∫01(4−f2(x)) dx=∫014x2+1 dx=4arctg⁡x∣01\int_0^1 (4 - f^2(x))\,dx = \int_0^1 \frac{4}{x^2 + 1}\,dx = 4 \operatorname{arctg} x \Big|_0^1 =4(arctg⁡1−arctg⁡0)=4(π4−0)=π= 4 (\operatorname{arctg} 1 - \operatorname{arctg} 0) = 4 \left(\frac{\pi}{4} - 0\right) = \pi

(2p)


b) Demonstrați că suprafața plană delimitată de graficul funcției ff, axa OxOx și dreptele de ecuații x=0x = 0 și x=1x = 1 are aria egală cu 2(2−1)2(\sqrt{2} - 1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru x∈[0,1]x \in [0, 1], funcția este nenegativă (f(x)≥0f(x) \ge 0).
  • Aria suprafeței plane căutate este dată de integrala definită:
A=∫01∣f(x)∣ dx=∫012xx2+1 dx\mathcal{A} = \int_0^1 |f(x)|\,dx = \int_0^1 \frac{2x}{\sqrt{x^2 + 1}}\,dx
  • Observăm că la numărător avem exact derivata expresiei de sub radical, (x2+1)′=2x(x^2 + 1)' = 2x:
∫012xx2+1 dx=∫01(x2+1)′x2+1 dx=2x2+1∣01\int_0^1 \frac{2x}{\sqrt{x^2 + 1}}\,dx = \int_0^1 \frac{(x^2 + 1)'}{\sqrt{x^2 + 1}}\,dx = 2\sqrt{x^2 + 1} \Big|_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
A=212+1−202+1=22−2⋅1=2(2−1)\mathcal{A} = 2\sqrt{1^2 + 1} - 2\sqrt{0^2 + 1} = 2\sqrt{2} - 2 \cdot 1 = 2(\sqrt{2} - 1)

(2p)


c) Arătați că ∫12f(x2)x dx=ln⁡(34−17+42−4)\int_1^2 \frac{f(x^2)}{x}\,dx = \ln(\sqrt{34} - \sqrt{17} + 4\sqrt{2} - 4). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm funcția f(x2)f(x^2):
f(x2)=2x2(x2)2+1=2x2x4+1f(x^2) = \frac{2x^2}{\sqrt{(x^2)^2 + 1}} = \frac{2x^2}{\sqrt{x^4 + 1}}
  • Integrala devine:
∫12f(x2)x dx=∫121x⋅2x2x4+1 dx=∫122xx4+1 dx\int_1^2 \frac{f(x^2)}{x}\,dx = \int_1^2 \frac{1}{x} \cdot \frac{2x^2}{\sqrt{x^4 + 1}}\,dx = \int_1^2 \frac{2x}{\sqrt{x^4 + 1}}\,dx
  • Observăm că (x2)′=2x(x^2)' = 2x. Integrala se rescrie:
∫12(x2)′(x2)2+1 dx=ln⁡(x2+x4+1)∣12\int_1^2 \frac{(x^2)'}{\sqrt{(x^2)^2 + 1}}\,dx = \ln\left(x^2 + \sqrt{x^4 + 1}\right) \Bigg|_1^2

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
=ln⁡(22+24+1)−ln⁡(12+14+1)=ln⁡(4+17)−ln⁡(1+2)= \ln\left(2^2 + \sqrt{2^4 + 1}\right) - \ln\left(1^2 + \sqrt{1^4 + 1}\right) = \ln(4 + \sqrt{17}) - \ln(1 + \sqrt{2})
  • Aplicăm proprietatea logaritmului raportului:
=ln⁡(4+172+1)= \ln\left(\frac{4 + \sqrt{17}}{\sqrt{2} + 1}\right)
  • Raționalizăm numitorul înmulțind cu conjugata (2−1)(\sqrt{2} - 1):
4+172+1=(4+17)(2−1)(2)2−12=42−4+34−172−1=34−17+42−4\frac{4 + \sqrt{17}}{\sqrt{2} + 1} = \frac{(4 + \sqrt{17})(\sqrt{2} - 1)}{(\sqrt{2})^2 - 1^2} = \frac{4\sqrt{2} - 4 + \sqrt{34} - \sqrt{17}}{2 - 1} = \sqrt{34} - \sqrt{17} + 4\sqrt{2} - 4
  • Rezultă:
∫12f(x2)x dx=ln⁡(34−17+42−4)\int_1^2 \frac{f(x^2)}{x}\,dx = \ln(\sqrt{34} - \sqrt{17} + 4\sqrt{2} - 4)

(2p)