BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2020 — Matematică Științele Naturii — Sesiunea Iunie (Vară) — Varianta 6

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Se consideră o progresie aritmetică (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1} cu a1=2a_1 = 2 și rația r=3r = 3. Calculați a3a_3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem formula termenului general al progresiei aritmetice an=a1+(n−1)ra_n = a_1 + (n - 1)r. Pentru n=3n = 3, avem:
a3=a1+2ra_3 = a_1 + 2r

(3p)

  • Înlocuim datele din ipoteză a1=2a_1 = 2 și r=3r = 3:
a3=2+2⋅3=2+6=8a_3 = 2 + 2 \cdot 3 = 2 + 6 = 8

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+1f(x) = 2x + 1. Determinați numerele reale xx pentru care f(x2)=9f(x^2) = 9. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x2x^2:
f(x2)=2x2+1f(x^2) = 2x^2 + 1
  • Ecuația f(x2)=9f(x^2) = 9 devine:
2x2+1=9  ⟺  2x2=8  ⟺  x2=42x^2 + 1 = 9 \iff 2x^2 = 8 \iff x^2 = 4

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
x=−2saux=2x = -2 \quad \text{sau} \quad x = 2

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 32x+2−32x=83^{2x+2} - 3^{2x} = 8. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim proprietatea puterilor 32x+2=32x⋅323^{2x+2} = 3^{2x} \cdot 3^2 și scoatem factor comun pe 32x3^{2x}:
32x(32−1)=8  ⟺  32x(9−1)=8  ⟺  8⋅32x=8  ⟺  32x=13^{2x}(3^2 - 1) = 8 \iff 3^{2x}(9 - 1) = 8 \iff 8 \cdot 3^{2x} = 8 \iff 3^{2x} = 1

(3p)

  • Deoarece 1=301 = 3^0 și funcția exponențială este strict injectivă, egalăm exponenții:
2x=0  ⟺  x=02x = 0 \iff x = 0

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A={1,2,3,4,5,6,7,8,9}A = \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}, acesta să fie divizor al lui 100100. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea AA are 99 elemente, deci numărul cazurilor posibile este:
nr. cazuri posibile=9\text{nr. cazuri posibile} = 9

(2p)

  • Determinăm divizorii lui 100100 care aparțin mulțimii AA. Divizorii naturali ai lui 100100 sunt {1,2,4,5,10,20,25,50,100}\{1, 2, 4, 5, 10, 20, 25, 50, 100\}, iar cei din AA sunt 1,2,41, 2, 4 și 55:
nr. cazuri favorabile=4\text{nr. cazuri favorabile} = 4

(2p)

  • Probabilitatea este raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile:
P=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=49P = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{4}{9}

(1p)


5. Se consideră un punct PP în planul paralelogramului ABCDABCD. Arătați că PA⃗+PC⃗=PB⃗+PD⃗\vec{PA} + \vec{PC} = \vec{PB} + \vec{PD}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD punctul de intersecție a diagonalelor paralelogramului ABCDABCD. Într-un paralelogram, diagonalele se înjumătățesc, prin urmare OO este mijlocul segmentului [AC][AC] și mijlocul segmentului [BD][BD].

  • Deoarece OO este mijlocul segmentului [AC][AC], pentru orice punct PP din plan avem:

PA⃗+PC⃗=2PO⃗\vec{PA} + \vec{PC} = 2\vec{PO}

(3p)

  • Deoarece OO este și mijlocul segmentului [BD][BD], avem în mod analog:
PB⃗+PD⃗=2PO⃗\vec{PB} + \vec{PD} = 2\vec{PO}
  • Cum ambele sume vectoriale sunt egale cu 2PO⃗2\vec{PO}, deducem:
PA⃗+PC⃗=PB⃗+PD⃗\vec{PA} + \vec{PC} = \vec{PB} + \vec{PD}

(2p)


6. Arătați că sin⁡(x−π4)+cos⁡(x+π4)=0\sin\left(x - \frac{\pi}{4}\right) + \cos\left(x + \frac{\pi}{4}\right) = 0, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formulele trigonometrice de desfacere pentru sinusul diferenței și cosinusul sumei:
sin⁡(x−π4)=sin⁡xcos⁡π4−cos⁡xsin⁡π4\sin\left(x - \frac{\pi}{4}\right) = \sin x \cos\frac{\pi}{4} - \cos x \sin\frac{\pi}{4} cos⁡(x+π4)=cos⁡xcos⁡π4−sin⁡xsin⁡π4\cos\left(x + \frac{\pi}{4}\right) = \cos x \cos\frac{\pi}{4} - \sin x \sin\frac{\pi}{4}

(2p)

  • Știind că sin⁡π4=cos⁡π4=22\sin\frac{\pi}{4} = \cos\frac{\pi}{4} = \frac{\sqrt{2}}{2}, adunăm membru cu membru cele două expresii:
sin⁡(x−π4)+cos⁡(x+π4)=22sin⁡x−22cos⁡x+22cos⁡x−22sin⁡x=0\sin\left(x - \frac{\pi}{4}\right) + \cos\left(x + \frac{\pi}{4}\right) = \frac{\sqrt{2}}{2}\sin x - \frac{\sqrt{2}}{2}\cos x + \frac{\sqrt{2}}{2}\cos x - \frac{\sqrt{2}}{2}\sin x = 0

pentru orice număr real xx.

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricea A(a)=(12+aa1+a3+a)A(a) = \begin{pmatrix} 12 + a & a \\ 1 + a & 3 + a \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=36\det(A(0)) = 36. (5p)

b) Determinați numerele reale aa pentru care det⁡(A(a)−(12+a)I2)=0\det(A(a) - (12 + a)I_2) = 0, unde I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}. (5p)

c) Se consideră matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) cu proprietatea X⋅X=A(0)X \cdot X = A(0). Arătați că cel puțin un element al matricei XX este număr irațional. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului det⁡(A(0))\det(A(0))
  • Înlocuim a=0a = 0 în formula matricei A(a)A(a):
A(0)=(12+001+03+0)=(12013)A(0) = \begin{pmatrix} 12 + 0 & 0 \\ 1 + 0 & 3 + 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 12 & 0 \\ 1 & 3 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul de ordinul 22:
det⁡(A(0))=∣12013∣=12⋅3−0⋅1\det(A(0)) = \begin{vmatrix} 12 & 0 \\ 1 & 3 \end{vmatrix} = 12 \cdot 3 - 0 \cdot 1

(3p)

det⁡(A(0))=36−0=36\det(A(0)) = 36 - 0 = 36

(2p)

b) Rezolvarea ecuației det⁡(A(a)−(12+a)I2)=0\det(A(a) - (12 + a)I_2) = 0
  • Calculăm matricea diferență A(a)−(12+a)I2A(a) - (12 + a)I_2:
A(a)−(12+a)I2=(12+aa1+a3+a)−(12+a0012+a)=(0a1+a−9)A(a) - (12 + a)I_2 = \begin{pmatrix} 12 + a & a \\ 1 + a & 3 + a \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 12 + a & 0 \\ 0 & 12 + a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & a \\ 1 + a & -9 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei rezultate:
det⁡(A(a)−(12+a)I2)=∣0a1+a−9∣=0⋅(−9)−a(1+a)=−a(a+1)\det(A(a) - (12 + a)I_2) = \begin{vmatrix} 0 & a \\ 1 + a & -9 \end{vmatrix} = 0 \cdot (-9) - a(1 + a) = -a(a + 1)

(3p)

  • Egalăm determinantul cu 00:
−a(a+1)=0  ⟺  a(a+1)=0-a(a + 1) = 0 \iff a(a + 1) = 0

de unde obținem:

a=0saua=−1a = 0 \quad \text{sau} \quad a = -1

(2p)

c) Demonstrarea existenței unui element irațional în matricea XX
  • Fie matricea X=(abcd)∈M2(R)X = \begin{pmatrix} a & b \\ c & d \end{pmatrix} \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}). Efectuăm produsul X⋅XX \cdot X:
X⋅X=(abcd)(abcd)=(a2+bcb(a+d)c(a+d)d2+bc)X \cdot X = \begin{pmatrix} a & b \\ c & d \end{pmatrix} \begin{pmatrix} a & b \\ c & d \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a^2 + bc & b(a + d) \\ c(a + d) & d^2 + bc \end{pmatrix}
  • Din ipoteză avem X⋅X=A(0)=(12013)X \cdot X = A(0) = \begin{pmatrix} 12 & 0 \\ 1 & 3 \end{pmatrix}, ceea ce conduce la sistemul de ecuații:
{a2+bc=12b(a+d)=0c(a+d)=1d2+bc=3\begin{cases} a^2 + bc = 12 \\ b(a + d) = 0 \\ c(a + d) = 1 \\ d^2 + bc = 3 \end{cases}

(2p)

  • Din a treia ecuație, c(a+d)=1c(a + d) = 1, rezultă că a+d≠0a + d \neq 0 (și c≠0c \neq 0).
  • Din a doua ecuație, b(a+d)=0b(a + d) = 0 și cum a+d≠0a + d \neq 0, obținem b=0b = 0.
  • Înlocuim b=0b = 0 în a patra ecuație:
d2+0⋅c=3  ⟺  d2=3d^2 + 0 \cdot c = 3 \iff d^2 = 3
  • Deducem d=±3d = \pm\sqrt{3}. Deoarece 33 nu este pătrat perfect rațional, 3∈R∖Q\sqrt{3} \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q}, deci dd este număr irațional.
  • Prin urmare, cel puțin un element al matricei XX (anume dd) este număr irațional.

(3p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=x+y3−2x * y = x + \sqrt[3]{y} - 2.

a) Arătați că 1∗1=01 * 1 = 0. (5p)

b) Determinați numărul real aa pentru care x∗a=xx * a = x, pentru orice număr real xx. (5p)

c) Determinați numerele reale xx pentru care x∗x6=4x * x^6 = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Verificarea egalității 1∗1=01 * 1 = 0
  • Aplicăm formula legii de compoziție pentru x=1x = 1 și y=1y = 1:
1∗1=1+13−21 * 1 = 1 + \sqrt[3]{1} - 2

(3p)

  • Deoarece 13=1\sqrt[3]{1} = 1, obținem:
1∗1=1+1−2=2−2=01 * 1 = 1 + 1 - 2 = 2 - 2 = 0

(2p)

b) Determinarea numărului real aa
  • Folosim definiția legii pentru y=ay = a:
x∗a=x+a3−2x * a = x + \sqrt[3]{a} - 2
  • Condiția x∗a=xx * a = x pentru orice număr real xx devine:
x+a3−2=x,∀x∈Rx + \sqrt[3]{a} - 2 = x, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)

  • Scăzând xx din ambii membri:
a3−2=0  ⟺  a3=2\sqrt[3]{a} - 2 = 0 \iff \sqrt[3]{a} = 2
  • Ridicăm la puterea a treia:
a=23=8a = 2^3 = 8

(3p)

c) Rezolvarea ecuației x∗x6=4x * x^6 = 4
  • Exprimăm x∗x6x * x^6 conform definiției legii de compoziție:
x∗x6=x+x63−2x * x^6 = x + \sqrt[3]{x^6} - 2
  • Deoarece x63=x63=x2\sqrt[3]{x^6} = x^{\frac{6}{3}} = x^2, expresia devine:
x∗x6=x+x2−2x * x^6 = x + x^2 - 2
  • Egalăm cu 44:
x2+x−2=4  ⟺  x2+x−6=0x^2 + x - 2 = 4 \iff x^2 + x - 6 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=12−4⋅1⋅(−6)=1+24=25\Delta = 1^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-6) = 1 + 24 = 25 x1=−1−52=−3șix2=−1+52=2x_1 = \frac{-1 - 5}{2} = -3 \quad \text{și} \quad x_2 = \frac{-1 + 5}{2} = 2

Obținem:

x=−3saux=2x = -3 \quad \text{sau} \quad x = 2

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcţia f:(1,+∞)→Rf: (1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x2−2x2−1f(x) = x^2 - 2\sqrt{x^2 - 1}.

a) Arătaţi că f′(x)=2x(1−1x2−1)f'(x) = 2x\left(1 - \frac{1}{\sqrt{x^2 - 1}}\right), x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty). (5p)

b) Calculaţi lim⁡x→+∞f(x)−x2x\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x) - x^2}{x}. (5p)

c) Demonstraţi că axa OxOx este tangentă la graficul funcţiei ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei f′(x)f'(x)
  • Derivăm funcția folosind regulile uzuale de derivare:
f′(x)=(x2)′−2(x2−1)′=2x−2⋅(x2−1)′2x2−1f'(x) = (x^2)' - 2\left(\sqrt{x^2 - 1}\right)' = 2x - 2 \cdot \frac{(x^2 - 1)'}{2\sqrt{x^2 - 1}} f′(x)=2x−2xx2−1f'(x) = 2x - \frac{2x}{\sqrt{x^2 - 1}}

(3p)

  • Dăm factor comun pe 2x2x:
f′(x)=2x(1−1x2−1),x∈(1,+∞)f'(x) = 2x\left(1 - \frac{1}{\sqrt{x^2 - 1}}\right), \quad x \in (1, +\infty)

(2p)

b) Calculul limitei lim⁡x→+∞f(x)−x2x\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x) - x^2}{x}
  • Înlocuim expresia f(x)=x2−2x2−1f(x) = x^2 - 2\sqrt{x^2 - 1} la numărător:
lim⁡x→+∞f(x)−x2x=lim⁡x→+∞x2−2x2−1−x2x=lim⁡x→+∞−2x2−1x\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x) - x^2}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 - 2\sqrt{x^2 - 1} - x^2}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{-2\sqrt{x^2 - 1}}{x}

(3p)

  • Deoarece x→+∞x \to +\infty, avem x=x2x = \sqrt{x^2}, deci introducem xx sub radical:
lim⁡x→+∞−2x2−1x=−2lim⁡x→+∞x2−1x2=−2lim⁡x→+∞1−1x2\lim_{x \to +\infty} \frac{-2\sqrt{x^2 - 1}}{x} = -2\lim_{x \to +\infty} \sqrt{\frac{x^2 - 1}{x^2}} = -2\lim_{x \to +\infty} \sqrt{1 - \frac{1}{x^2}}
  • Cum lim⁡x→+∞1x2=0\lim_{x \to +\infty} \frac{1}{x^2} = 0, valoarea limitei este:
−21−0=−2-2\sqrt{1 - 0} = -2

(2p)

c) Demonstrarea tangenței axei OxOx la graficul funcției
  • Axa OxOx are ecuația y=0y = 0. Căutăm punctele de intersecție a graficului funcției cu axa OxOx, rezolvând ecuația f(x)=0f(x) = 0:
x2−2x2−1=0  ⟺  x2=2x2−1x^2 - 2\sqrt{x^2 - 1} = 0 \iff x^2 = 2\sqrt{x^2 - 1}
  • Ridicăm ambii membri la pătrat (ambii membri sunt strict pozitivi pentru x>1x > 1):
x4=4(x2−1)  ⟺  x4−4x2+4=0  ⟺  (x2−2)2=0  ⟺  x2=2x^4 = 4(x^2 - 1) \iff x^4 - 4x^2 + 4 = 0 \iff (x^2 - 2)^2 = 0 \iff x^2 = 2
  • Deoarece x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), unica soluție este x=2x = \sqrt{2}. Punctul comun al graficului și axei OxOx este A(2,0)A(\sqrt{2}, 0).

(2p)

  • Panta tangentei la graficul funcției ff în punctul A(2,0)A(\sqrt{2}, 0) este m=f′(2)m = f'(\sqrt{2}). Folosind expresia derivatei de la subpunctul a):
f′(2)=22(1−1(2)2−1)=22(1−12−1)=22(1−1)=0f'(\sqrt{2}) = 2\sqrt{2}\left(1 - \frac{1}{\sqrt{(\sqrt{2})^2 - 1}}\right) = 2\sqrt{2}\left(1 - \frac{1}{\sqrt{2 - 1}}\right) = 2\sqrt{2}(1 - 1) = 0
  • Ecuația tangentei la grafic în punctul (x0,f(x0))(x_0, f(x_0)) este:
y−f(x0)=f′(x0)(x−x0)y - f(x_0) = f'(x_0)(x - x_0)

Pentru x0=2x_0 = \sqrt{2}, obținem:

y−0=0⋅(x−2)  ⟺  y=0y - 0 = 0 \cdot (x - \sqrt{2}) \iff y = 0

care este chiar ecuația axei OxOx. Așadar, axa OxOx este tangentă la graficul funcţiei ff.

(3p)


Problema 2

Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=xx2+2x+2f(x) = \frac{x}{x^2 + 2x + 2}.

a) Arătați că ∫01(x2+2x+2)f(x) dx=12\int_0^1 (x^2 + 2x + 2) f(x) \, dx = \frac{1}{2}. (5p)

b) Arătați că ∫02(f(x)+1x2+2x+2)dx=12ln⁡5\int_0^2 \left( f(x) + \frac{1}{x^2 + 2x + 2} \right) dx = \frac{1}{2}\ln 5. (5p)

c) Arătați că ∫1e(1f(x)−2)ln⁡x dx=e2+54\int_1^e \left( \frac{1}{f(x)} - 2 \right) \ln x \, dx = \frac{e^2 + 5}{4}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫01(x2+2x+2)f(x) dx\int_0^1 (x^2 + 2x + 2) f(x) \, dx
  • Înlocuim expresia f(x)=xx2+2x+2f(x) = \frac{x}{x^2 + 2x + 2}:
∫01(x2+2x+2)f(x) dx=∫01(x2+2x+2)⋅xx2+2x+2 dx=∫01x dx\int_0^1 (x^2 + 2x + 2) f(x) \, dx = \int_0^1 (x^2 + 2x + 2) \cdot \frac{x}{x^2 + 2x + 2} \, dx = \int_0^1 x \, dx

(2p)

  • Aplicăm formula de integrare:
∫01x dx=x22∣01=122−022=12\int_0^1 x \, dx = \left. \frac{x^2}{2} \right|_0^1 = \frac{1^2}{2} - \frac{0^2}{2} = \frac{1}{2}

(3p)

b) Calculul integralei ∫02(f(x)+1x2+2x+2)dx\int_0^2 \left( f(x) + \frac{1}{x^2 + 2x + 2} \right) dx
  • Aducem termenii parantezei la numitor comun:
f(x)+1x2+2x+2=xx2+2x+2+1x2+2x+2=x+1x2+2x+2f(x) + \frac{1}{x^2 + 2x + 2} = \frac{x}{x^2 + 2x + 2} + \frac{1}{x^2 + 2x + 2} = \frac{x + 1}{x^2 + 2x + 2}
  • Rescriem integrala:
∫02x+1x2+2x+2 dx=12∫022x+2x2+2x+2 dx=12∫02(x2+2x+2)′x2+2x+2 dx\int_0^2 \frac{x + 1}{x^2 + 2x + 2} \, dx = \frac{1}{2}\int_0^2 \frac{2x + 2}{x^2 + 2x + 2} \, dx = \frac{1}{2}\int_0^2 \frac{(x^2 + 2x + 2)'}{x^2 + 2x + 2} \, dx

(2p)

  • Integrăm conform formulei ∫u′(x)u(x) dx=ln⁡∣u(x)∣+C\int \frac{u'(x)}{u(x)} \, dx = \ln|u(x)| + \mathcal{C}:
12ln⁡(x2+2x+2)∣02=12(ln⁡(22+2⋅2+2)−ln⁡(02+2⋅0+2))\left. \frac{1}{2}\ln(x^2 + 2x + 2) \right|_0^2 = \frac{1}{2}\left(\ln(2^2 + 2 \cdot 2 + 2) - \ln(0^2 + 2 \cdot 0 + 2)\right) =12(ln⁡10−ln⁡2)=12ln⁡(102)=12ln⁡5= \frac{1}{2}(\ln 10 - \ln 2) = \frac{1}{2}\ln\left(\frac{10}{2}\right) = \frac{1}{2}\ln 5

(3p)

c) Calculul integralei ∫1e(1f(x)−2)ln⁡x dx\int_1^e \left( \frac{1}{f(x)} - 2 \right) \ln x \, dx
  • Exprimăm paranteza 1f(x)−2\frac{1}{f(x)} - 2:
1f(x)−2=x2+2x+2x−2=x2+2x+2−2xx=x2+2x=x+2x\frac{1}{f(x)} - 2 = \frac{x^2 + 2x + 2}{x} - 2 = \frac{x^2 + 2x + 2 - 2x}{x} = \frac{x^2 + 2}{x} = x + \frac{2}{x}
  • Rescriem integrala ca sumă de două integrale:
∫1e(1f(x)−2)ln⁡x dx=∫1e(x+2x)ln⁡x dx=∫1exln⁡x dx+2∫1eln⁡xx dx\int_1^e \left( \frac{1}{f(x)} - 2 \right) \ln x \, dx = \int_1^e \left( x + \frac{2}{x} \right) \ln x \, dx = \int_1^e x \ln x \, dx + 2\int_1^e \frac{\ln x}{x} \, dx

(3p)

  • Calculăm prima integrală prin părți, alegând u=ln⁡x  ⟹  u′=1xu = \ln x \implies u' = \frac{1}{x} și v′=x  ⟹  v=x22v' = x \implies v = \frac{x^2}{2}:
∫1exln⁡x dx=x22ln⁡x∣1e−∫1ex22⋅1x dx=e22ln⁡e−122ln⁡1−12∫1ex dx\int_1^e x \ln x \, dx = \left. \frac{x^2}{2}\ln x \right|_1^e - \int_1^e \frac{x^2}{2} \cdot \frac{1}{x} \, dx = \frac{e^2}{2}\ln e - \frac{1^2}{2}\ln 1 - \frac{1}{2}\int_1^e x \, dx =e22−12x22∣1e=e22−e2−14=2e2−e2+14=e2+14= \frac{e^2}{2} - \frac{1}{2}\left. \frac{x^2}{2} \right|_1^e = \frac{e^2}{2} - \frac{e^2 - 1}{4} = \frac{2e^2 - e^2 + 1}{4} = \frac{e^2 + 1}{4}
  • Calculăm a doua integrală prin recunoașterea derivatei (ln⁡x)′=1x(\ln x)' = \frac{1}{x}:
2∫1eln⁡xx dx=2∫1e(ln⁡x)′ln⁡x dx=2ln⁡2x2∣1e=ln⁡2x∣1e=ln⁡2e−ln⁡21=1−0=12\int_1^e \frac{\ln x}{x} \, dx = 2\int_1^e (\ln x)' \ln x \, dx = 2\left. \frac{\ln^2 x}{2} \right|_1^e = \left. \ln^2 x \right|_1^e = \ln^2 e - \ln^2 1 = 1 - 0 = 1
  • Adunăm cele două rezultate:
∫1e(1f(x)−2)ln⁡x dx=e2+14+1=e2+1+44=e2+54\int_1^e \left( \frac{1}{f(x)} - 2 \right) \ln x \, dx = \frac{e^2 + 1}{4} + 1 = \frac{e^2 + 1 + 4}{4} = \frac{e^2 + 5}{4}

(2p)