BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Sesiunea August

Bacalaureat 2020 - Matematică Științele Naturii - Sesiunea August (Toamnă) - Varianta 3

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați primul termen al progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, știind că a2=3a_2 = 3 și a3=5a_3 = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm rația rr a progresiei aritmetice folosind formula diferenței a doi termeni consecutivi:
r=a3−a2=5−3=2r = a_3 - a_2 = 5 - 3 = 2

(3p)

  • Aflăm primul termen a1a_1 din relația a2=a1+ra_2 = a_1 + r:
a1=a2−r=3−2=1a_1 = a_2 - r = 3 - 2 = 1

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−1f(x) = x^2 - 1. Determinați numărul natural nn pentru care f(n)=3f(n) = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm condiția f(n)=3f(n) = 3 prin ecuația:
n2−1=3  ⟹  n2=4  ⟹  n2−4=0n^2 - 1 = 3 \implies n^2 = 4 \implies n^2 - 4 = 0

(3p)

  • Ecuația n2=4n^2 = 4 are soluțiile n∈{−2,2}n \in \{-2, 2\}. Deoarece nn este număr natural (n∈Nn \in \mathbb{N}), obținem:
n=2n = 2

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x2−9=x−1\sqrt{x^2 - 9} = x - 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condiția de compatibilitate a ecuației (membrul drept trebuie să fie nenegativ):
x−1≥0  ⟹  x≥1x - 1 \ge 0 \implies x \ge 1
  • Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
x2−9=(x−1)2  ⟹  x2−9=x2−2x+1x^2 - 9 = (x - 1)^2 \implies x^2 - 9 = x^2 - 2x + 1 −9=−2x+1  ⟹  2x=10-9 = -2x + 1 \implies 2x = 10

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară:
x=5x = 5
  • Verificăm condițiile: 5≥15 \ge 1 și 52−9=16≥05^2 - 9 = 16 \ge 0. De asemenea, 52−9=16=4=5−1\sqrt{5^2 - 9} = \sqrt{16} = 4 = 5 - 1, deci soluția convine:
x=5x = 5

(2p)


4. Determinați numărul de submulțimi cu trei elemente ale mulțimii {1,2,3,4}\{1, 2, 3, 4\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul submulțimilor cu 33 elemente ale unei mulțimi cu 44 elemente este dat de combinări de 44 luate câte 33:
C43=4!3!(4−3)!=4!3!⋅1!C_4^3 = \frac{4!}{3!(4 - 3)!} = \frac{4!}{3! \cdot 1!}

(3p)

  • Calculăm valoarea numerică:
C43=4⋅3!3!⋅1=4C_4^3 = \frac{4 \cdot 3!}{3! \cdot 1} = 4

(2p)

(Submulțimile sunt: {1,2,3}\{1, 2, 3\}, {1,2,4}\{1, 2, 4\}, {1,3,4}\{1, 3, 4\} și {2,3,4}\{2, 3, 4\}).


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele M(1,1)M(1, 1), N(3,3)N(3, 3), P(4,3)P(4, 3) și Q(1,a)Q(1, a), unde aa este număr real. Determinați numărul real aa, pentru care patrulaterul MNPQMNPQ este trapez cu bazele MNMN și PQPQ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm pantele dreptelor MNMN și PQPQ:
mMN=yN−yMxN−xM=3−13−1=22=1m_{MN} = \frac{y_N - y_M}{x_N - x_M} = \frac{3 - 1}{3 - 1} = \frac{2}{2} = 1 mPQ=yP−yQxP−xQ=3−a4−1=3−a3m_{PQ} = \frac{y_P - y_Q}{x_P - x_Q} = \frac{3 - a}{4 - 1} = \frac{3 - a}{3}

(2p)

  • Pentru ca patrulaterul MNPQMNPQ să aibă bazele MNMN și PQPQ, este necesar ca dreptele suport să fie paralele, deci mMN=mPQm_{MN} = m_{PQ}:
3−a3=1  ⟺  3−a=3  ⟺  a=0\frac{3 - a}{3} = 1 \iff 3 - a = 3 \iff a = 0
  • Pentru a=0a = 0, punctul QQ are coordonatele (1,0)(1, 0). Verificăm că celelalte două laturi nu sunt paralele:
    • Dreapta MQMQ are ecuația x=1x = 1 (verticală).
    • Panta dreptei NPNP este mNP=3−34−3=0m_{NP} = \frac{3 - 3}{4 - 3} = 0 (orizontală). Dreptele MQMQ și NPNP nu sunt paralele, deci patrulaterul nu este paralelogram, ci este trapez cu bazele MNMN și PQPQ. Obținem:
a=0a = 0

(3p)


6. Calculați lungimea ipotenuzei BCBC a triunghiului dreptunghic ABCABC, în care AB=5AB = 5 și cos⁡B=12\cos B = \frac{1}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic ABCABC cu ipotenuza BCBC, cateta alăturată unghiului BB este ABAB. Aplicăm definiția cosinusului:
cos⁡B=ABBC  ⟺  12=5BC\cos B = \frac{AB}{BC} \iff \frac{1}{2} = \frac{5}{BC}

(3p)

  • Determinăm lungimea ipotenuzei:
BC=5⋅2=10BC = 5 \cdot 2 = 10

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricea A=(a00b)A = \begin{pmatrix} a & 0 \\ 0 & b \end{pmatrix}, unde aa și bb sunt numere reale.

a) Arătați că det⁡(A⋅A)=a2b2\det(A \cdot A) = a^2 b^2, pentru orice numere reale aa și bb. (5p)
b) Se consideră matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) astfel încât A⋅X=X⋅AA \cdot X = X \cdot A. Demonstrați că, dacă aa și bb sunt numere reale distincte, atunci există numerele reale xx și tt astfel încât X=(x00t)X = \begin{pmatrix} x & 0 \\ 0 & t \end{pmatrix}. (5p)
c) Pentru a=4a = 4 și b=0b = 0, determinați matricele Y∈M2(R)Y \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) pentru care Y⋅Y=AY \cdot Y = A. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A⋅AA \cdot A
  • Calculăm produsul matricelor A⋅AA \cdot A:
A⋅A=(a00b)(a00b)=(a⋅a+0⋅0a⋅0+0⋅b0⋅a+b⋅00⋅0+b⋅b)=(a200b2)A \cdot A = \begin{pmatrix} a & 0 \\ 0 & b \end{pmatrix} \begin{pmatrix} a & 0 \\ 0 & b \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a \cdot a + 0 \cdot 0 & a \cdot 0 + 0 \cdot b \\ 0 \cdot a + b \cdot 0 & 0 \cdot 0 + b \cdot b \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a^2 & 0 \\ 0 & b^2 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul produsului:
det⁡(A⋅A)=∣a200b2∣=a2⋅b2−0⋅0=a2b2\det(A \cdot A) = \begin{vmatrix} a^2 & 0 \\ 0 & b^2 \end{vmatrix} = a^2 \cdot b^2 - 0 \cdot 0 = a^2 b^2

pentru orice numere reale aa și bb.

(2p)


b) Forma matricei XX care comută cu AA pentru a≠ba \neq b
  • Fie matricea generală X=(xyzt)∈M2(R)X = \begin{pmatrix} x & y \\ z & t \end{pmatrix} \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}). Calculăm ambele produse:
A⋅X=(a00b)(xyzt)=(axaybzbt)A \cdot X = \begin{pmatrix} a & 0 \\ 0 & b \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x & y \\ z & t \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} ax & ay \\ bz & bt \end{pmatrix} X⋅A=(xyzt)(a00b)=(axbyazbt)X \cdot A = \begin{pmatrix} x & y \\ z & t \end{pmatrix} \begin{pmatrix} a & 0 \\ 0 & b \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} ax & by \\ az & bt \end{pmatrix}

(3p)

  • Din egalitatea A⋅X=X⋅AA \cdot X = X \cdot A obținem identificarea termenilor corespunzători:
    • ay=by  ⟺  y(a−b)=0ay = by \iff y(a - b) = 0
    • bz=az  ⟺  z(a−b)=0bz = az \iff z(a - b) = 0
  • Deoarece numerele aa și bb sunt distincte, avem a−b≠0a - b \neq 0, de unde rezultă y=0y = 0 și z=0z = 0.
  • Prin urmare, există numerele reale xx și tt astfel încât:
X=(x00t)X = \begin{pmatrix} x & 0 \\ 0 & t \end{pmatrix}

(2p)


c) Determinarea matricelor YY cu Y2=AY^2 = A pentru a=4a = 4 și b=0b = 0
  • Pentru a=4a = 4 și b=0b = 0, matricea este:
A=(4000)A = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 0 \end{pmatrix}
  • Dacă Y⋅Y=AY \cdot Y = A, înmulțind egalitatea cu YY la stânga și la dreapta obținem:
A⋅Y=(Y⋅Y)⋅Y=Y⋅(Y⋅Y)=Y⋅AA \cdot Y = (Y \cdot Y) \cdot Y = Y \cdot (Y \cdot Y) = Y \cdot A
  • Deoarece A⋅Y=Y⋅AA \cdot Y = Y \cdot A și valorile a=4,b=0a = 4, b = 0 sunt distincte (4≠04 \neq 0), conform concluziei demonstrate la subpunctul b), matricea YY este de forma diagonală:
Y=(α00β),cu α,β∈RY = \begin{pmatrix} \alpha & 0 \\ 0 & \beta \end{pmatrix}, \quad \text{cu } \alpha, \beta \in \mathbb{R}

(2p)

  • Calculăm pătratul matricei YY:
Y⋅Y=(α200β2)Y \cdot Y = \begin{pmatrix} \alpha^2 & 0 \\ 0 & \beta^2 \end{pmatrix}
  • Egalitatea Y⋅Y=AY \cdot Y = A devine:
(α200β2)=(4000)\begin{pmatrix} \alpha^2 & 0 \\ 0 & \beta^2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 0 \end{pmatrix}
  • Rezultă sistemul:
{α2=4  ⟹  α∈{−2,2}β2=0  ⟹  β=0\begin{cases} \alpha^2 = 4 \implies \alpha \in \{-2, 2\} \\ \beta^2 = 0 \implies \beta = 0 \end{cases}
  • Deducem matricele soluție:
Y=(2000)sauY=(−2000)Y = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} \quad \text{sau} \quad Y = \begin{pmatrix} -2 & 0 \\ 0 & 0 \end{pmatrix}

care convin.

(3p)


Problema 2

Pe mulţimea M=[0,+∞)M = [0, +\infty) se defineşte legea de compoziţie:

x∗y=xy+1+yx+1x * y = x\sqrt{y + 1} + y\sqrt{x + 1}

a) Arătați că 3∗3=123 * 3 = 12. (5p)
b) Demonstrați că x∗0=0∗x=xx * 0 = 0 * x = x, pentru orice x∈Mx \in M. (5p)
c) Determinați x∈Mx \in M pentru care (x2+2x)∗3=7(x^2 + 2x) * 3 = 7. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul compunerii 3∗33 * 3
  • Aplicăm definiția legii de compoziție pentru x=3x = 3 și y=3y = 3:
3∗3=33+1+33+13 * 3 = 3\sqrt{3 + 1} + 3\sqrt{3 + 1}

(3p)

  • Efectuăm calculele:
3∗3=34+34=3⋅2+3⋅2=6+6=123 * 3 = 3\sqrt{4} + 3\sqrt{4} = 3 \cdot 2 + 3 \cdot 2 = 6 + 6 = 12

(2p)


b) Verificarea proprietății elementului neutru e=0e = 0
  • Calculăm x∗0x * 0 pentru orice x∈Mx \in M:
x∗0=x0+1+0x+1=x⋅1+0=x⋅1=xx * 0 = x\sqrt{0 + 1} + 0\sqrt{x + 1} = x \cdot \sqrt{1} + 0 = x \cdot 1 = x

(2p)

  • Calculăm 0∗x0 * x pentru orice x∈Mx \in M:
0∗x=0x+1+x0+1=0+x⋅1=x0 * x = 0\sqrt{x + 1} + x\sqrt{0 + 1} = 0 + x \cdot \sqrt{1} = x
  • Rezultă că:
x∗0=0∗x=x,∀x∈Mx * 0 = 0 * x = x, \quad \forall x \in M

(3p)


c) Rezolvarea ecuației (x2+2x)∗3=7(x^2 + 2x) * 3 = 7
  • Notăm u=x2+2xu = x^2 + 2x. Pentru orice x∈M=[0,+∞)x \in M = [0, +\infty), avem u≥0u \ge 0, deci u∈Mu \in M.
  • Exprimăm compunerea u∗3u * 3:
(x2+2x)∗3=(x2+2x)3+1+3(x2+2x)+1(x^2 + 2x) * 3 = (x^2 + 2x)\sqrt{3 + 1} + 3\sqrt{(x^2 + 2x) + 1} =(x2+2x)4+3(x+1)2=2(x2+2x)+3∣x+1∣= (x^2 + 2x)\sqrt{4} + 3\sqrt{(x + 1)^2} = 2(x^2 + 2x) + 3|x + 1|
  • Deoarece x≥0x \ge 0, avem x+1>0x + 1 > 0, deci ∣x+1∣=x+1|x + 1| = x + 1:
(x2+2x)∗3=2x2+4x+3(x+1)=2x2+4x+3x+3=2x2+7x+3(x^2 + 2x) * 3 = 2x^2 + 4x + 3(x + 1) = 2x^2 + 4x + 3x + 3 = 2x^2 + 7x + 3
  • Ecuația (x2+2x)∗3=7(x^2 + 2x) * 3 = 7 devine:
2x2+7x+3=7  ⟺  2x2+7x−4=02x^2 + 7x + 3 = 7 \iff 2x^2 + 7x - 4 = 0

(3p)

  • Calculăm discriminantul ecuației de gradul al doilea:
Δ=72−4⋅2⋅(−4)=49+32=81\Delta = 7^2 - 4 \cdot 2 \cdot (-4) = 49 + 32 = 81
  • Rădăcinile sunt:
x1=−7−94=−164=−4∉M=[0,+∞)(nu convine)x_1 = \frac{-7 - 9}{4} = \frac{-16}{4} = -4 \notin M = [0, +\infty) \quad (\text{nu convine}) x2=−7+94=24=12∈M=[0,+∞)(convine)x_2 = \frac{-7 + 9}{4} = \frac{2}{4} = \frac{1}{2} \in M = [0, +\infty) \quad (\text{convine})
  • Soluția unică din mulțimea MM este:
x=12x = \frac{1}{2}

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcţia f:(−1,+∞)→Rf: (-1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=xln⁡(x+1)f(x) = x\ln(x + 1).

a) Arătaţi că f′(x)=ln⁡(x+1)+xx+1f'(x) = \ln(x + 1) + \frac{x}{x + 1}, x∈(−1,+∞)x \in (-1, +\infty). (5p)
b) Arătați că funcția ff este convexă. (5p)
c) Se consideră funcția g:(−1,0]→Rg: (-1, 0] \to \mathbb{R}, g(x)=(x+1)xg(x) = (x + 1)^x. Demonstrați că, dacă x1,x2∈(−1,0]x_1, x_2 \in (-1, 0] astfel încât x1≤x2x_1 \le x_2, atunci g(x1)≥g(x2)g(x_1) \ge g(x_2). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv':
f′(x)=(x)′⋅ln⁡(x+1)+x⋅(ln⁡(x+1))′f'(x) = (x)' \cdot \ln(x + 1) + x \cdot (\ln(x + 1))'

(3p)

  • Calculăm derivatele termenilor: (x)′=1(x)' = 1 și (ln⁡(x+1))′=1x+1⋅(x+1)′=1x+1(\ln(x + 1))' = \frac{1}{x + 1} \cdot (x + 1)' = \frac{1}{x + 1}:
f′(x)=1⋅ln⁡(x+1)+x⋅1x+1=ln⁡(x+1)+xx+1,x∈(−1,+∞)f'(x) = 1 \cdot \ln(x + 1) + x \cdot \frac{1}{x + 1} = \ln(x + 1) + \frac{x}{x + 1}, \quad x \in (-1, +\infty)

(2p)


b) Demonstrarea convexității funcției ff
  • Calculăm derivata a doua f′′(x)=(f′(x))′f''(x) = (f'(x))':
f′′(x)=(ln⁡(x+1))′+(xx+1)′f''(x) = (\ln(x + 1))' + \left(\frac{x}{x + 1}\right)'
  • Calculăm derivatele parțiale:
    • (ln⁡(x+1))′=1x+1(\ln(x + 1))' = \frac{1}{x + 1}
    • (xx+1)′=(x)′(x+1)−x(x+1)′(x+1)2=1⋅(x+1)−x⋅1(x+1)2=1(x+1)2\left(\frac{x}{x + 1}\right)' = \frac{(x)'(x + 1) - x(x + 1)'}{(x + 1)^2} = \frac{1 \cdot (x + 1) - x \cdot 1}{(x + 1)^2} = \frac{1}{(x + 1)^2}
  • Așadar:
f′′(x)=1x+1+1(x+1)2=(x+1)+1(x+1)2=x+2(x+1)2,x∈(−1,+∞)f''(x) = \frac{1}{x + 1} + \frac{1}{(x + 1)^2} = \frac{(x + 1) + 1}{(x + 1)^2} = \frac{x + 2}{(x + 1)^2}, \quad x \in (-1, +\infty)

(3p)

  • Pentru orice x∈(−1,+∞)x \in (-1, +\infty), avem x>−1  ⟹  x+2>1>0x > -1 \implies x + 2 > 1 > 0 și (x+1)2>0(x + 1)^2 > 0.
  • Rezultă că:
f′′(x)>0,∀x∈(−1,+∞)f''(x) > 0, \quad \forall x \in (-1, +\infty)

deci funcția ff este convexă pe (−1,+∞)(-1, +\infty).

(2p)


c) Demonstrarea proprietății funcției gg
  • Pentru orice x∈(−1,0]x \in (-1, 0], avem:
    • x+1∈(0,1]  ⟹  ln⁡(x+1)≤0x + 1 \in (0, 1] \implies \ln(x + 1) \le 0
    • x≤0x \le 0 și x+1>0  ⟹  xx+1≤0x + 1 > 0 \implies \frac{x}{x + 1} \le 0
  • Prin urmare, suma a două cantități nepozitive este nepozitivă:
f′(x)=ln⁡(x+1)+xx+1≤0,∀x∈(−1,0]f'(x) = \ln(x + 1) + \frac{x}{x + 1} \le 0, \quad \forall x \in (-1, 0]
  • Rezultă că funcția ff este descrescătoare pe intervalul (−1,0](-1, 0].

(2p)

  • Fie x1,x2∈(−1,0]x_1, x_2 \in (-1, 0] cu x1≤x2x_1 \le x_2. Din monotonia descrescătoare a lui ff rezultă:
f(x1)≥f(x2)f(x_1) \ge f(x_2)
  • Exprimăm f(x)f(x) folosind proprietățile logaritmilor:
f(x)=xln⁡(x+1)=ln⁡((x+1)x)=ln⁡(g(x))f(x) = x\ln(x + 1) = \ln\left((x + 1)^x\right) = \ln(g(x))
  • Relația devine:
ln⁡(g(x1))≥ln⁡(g(x2))\ln(g(x_1)) \ge \ln(g(x_2))
  • Deoarece funcția exponențială cu baza ee (sau funcția inversă a logaritmului natural) este strict crescătoare pe R\mathbb{R}, deducem că:
g(x1)≥g(x2)g(x_1) \ge g(x_2)

(3p)


Problema 2

Se consideră funcţia f:[0,1]→Rf: [0, 1] \to \mathbb{R}, f(x)=1−x3f(x) = 1 - x^3.

a) Arătați că ∫01f(x) dx=34\int_0^1 f(x)\,dx = \frac{3}{4}. (5p)
b) Arătați că ∫01x2(f(x))3 dx=112\int_0^1 x^2 (f(x))^3\,dx = \frac{1}{12}. (5p)
c) Demonstrați că ∫01(f(x))n+1 dx≤∫01(f(x))n dx\int_0^1 (f(x))^{n+1}\,dx \le \int_0^1 (f(x))^n\,dx, pentru orice număr natural nenul nn. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫01f(x) dx\int_0^1 f(x)\,dx
  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x) și integrăm termen cu termen:
∫01f(x) dx=∫01(1−x3) dx=[x−x44]01\int_0^1 f(x)\,dx = \int_0^1 (1 - x^3)\,dx = \left[ x - \frac{x^4}{4} \right]_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=(1−144)−(0−044)=1−14=34= \left( 1 - \frac{1^4}{4} \right) - \left( 0 - \frac{0^4}{4} \right) = 1 - \frac{1}{4} = \frac{3}{4}

(2p)


b) Calculul integralei ∫01x2(f(x))3 dx\int_0^1 x^2 (f(x))^3\,dx
  • Observăm că (1−x3)′=−3x2  ⟹  x2 dx=−13(1−x3)′ dx(1 - x^3)' = -3x^2 \implies x^2\,dx = -\frac{1}{3}(1 - x^3)'\,dx:
∫01x2(f(x))3 dx=∫01x2(1−x3)3 dx=−13∫01(1−x3)′(1−x3)3 dx\int_0^1 x^2 (f(x))^3\,dx = \int_0^1 x^2 (1 - x^3)^3\,dx = -\frac{1}{3} \int_0^1 (1 - x^3)' (1 - x^3)^3\,dx
  • Determinăm primitiva:
=−13[(1−x3)44]01=−112[(1−x3)4]01= -\frac{1}{3} \left[ \frac{(1 - x^3)^4}{4} \right]_0^1 = -\frac{1}{12} \left[ (1 - x^3)^4 \right]_0^1

(3p)

  • Calculăm valoarea numerică:
=−112((1−13)4−(1−03)4)=−112(0−1)=112= -\frac{1}{12} \left( (1 - 1^3)^4 - (1 - 0^3)^4 \right) = -\frac{1}{12} (0 - 1) = \frac{1}{12}

(2p)


c) Demonstrarea inegalității dintre integrale
  • Calculăm diferența celor două integrale:
∫01(f(x))n+1 dx−∫01(f(x))n dx=∫01((f(x))n+1−(f(x))n)dx\int_0^1 (f(x))^{n+1}\,dx - \int_0^1 (f(x))^n\,dx = \int_0^1 \left( (f(x))^{n+1} - (f(x))^n \right) dx =∫01(f(x))n(f(x)−1) dx=∫01(1−x3)n(1−x3−1) dx=−∫01x3(1−x3)n dx= \int_0^1 (f(x))^n (f(x) - 1)\,dx = \int_0^1 (1 - x^3)^n (1 - x^3 - 1)\,dx = -\int_0^1 x^3 (1 - x^3)^n\,dx

(2p)

  • Pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1], avem:
    • x≥0  ⟹  x3≥0x \ge 0 \implies x^3 \ge 0
    • x≤1  ⟹  x3≤1  ⟹  1−x3≥0  ⟹  (1−x3)n≥0x \le 1 \implies x^3 \le 1 \implies 1 - x^3 \ge 0 \implies (1 - x^3)^n \ge 0
  • Deoarece produsul x3(1−x3)n≥0x^3 (1 - x^3)^n \ge 0 pe [0,1][0, 1], din proprietatea de pozitivitate a integralei definite rezultă:
∫01x3(1−x3)n dx≥0  ⟹  −∫01x3(1−x3)n dx≤0\int_0^1 x^3 (1 - x^3)^n\,dx \ge 0 \implies -\int_0^1 x^3 (1 - x^3)^n\,dx \le 0
  • Prin urmare:
∫01(f(x))n+1 dx−∫01(f(x))n dx≤0  ⟺  ∫01(f(x))n+1 dx≤∫01(f(x))n dx\int_0^1 (f(x))^{n+1}\,dx - \int_0^1 (f(x))^n\,dx \le 0 \iff \int_0^1 (f(x))^{n+1}\,dx \le \int_0^1 (f(x))^n\,dx

pentru orice număr natural nenul nn.

(3p)