Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că log27+log26−log221=1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Aplicăm proprietățile logaritmilor logax+logay=loga(x⋅y) și logax−logay=loga(yx):
log27+log26−log221=log2(217⋅6)
(3p)
- Calculăm argumentul logaritmului 2142=2:
=log22=1
(2p)
2. Se consideră funcțiile f:R→R, f(x)=x2 și g:R→R, g(x)=2x−1. Demonstrați că f(x)≥g(x), pentru orice număr real x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm diferența f(x)−g(x):
f(x)−g(x)=x2−(2x−1)=x2−2x+1=(x−1)2
pentru orice număr real x.
(3p)
- Pătratul oricărui număr real este mai mare sau egal cu zero, prin urmare:
(x−1)2≥0⟹f(x)−g(x)≥0⟺f(x)≥g(x)
pentru orice număr real x.
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x2+12=2x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Radicalul având valori nenegative, impunem condiția ca membrul drept să fie nenegativ:
2x≥0⟺x≥0⟺x∈[0,+∞)
- Ridicăm ambii membri la pătrat:
x2+12=(2x)2⟺x2+12=4x2
(3p)
- Trecem termenii în membrul drept:
3x2=12⟺x2=4⟺x=−2saux=2
- Verificăm condiția de existență x≥0:
- x=−2<0, deci nu convine;
- x=2≥0, care convine.
Soluția ecuației este:
x=2
(2p)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr x din mulțimea A={−2,−1,0,1,2}, acesta să fie soluție a ecuației x2−3x+2=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Mulțimea A conține 5 elemente distincte, deci numărul cazurilor posibile este:
nr. cazuri posibile=5
(2p)
- Rezolvăm ecuația de gradul al doilea x2−3x+2=0:
Δ=(−3)2−4⋅1⋅2=9−8=1
x1=23−1=1,x2=23+1=2
- Ambele rădăcini, 1 și 2, aparțin mulțimii A, deci numărul cazurilor favorabile este:
nr. cazuri favorabile=2
(2p)
- Calculăm probabilitatea cerută:
P=nr. cazuri posibilenr. cazuri favorabile=52
(1p)
5. Determinați numerele reale a și b, pentru care u=3v, unde u=ai+6j și v=2i+bj. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm vectorul 3v:
3v=3(2i+bj)=6i+3bj
- Relația u=3v devine:
ai+6j=6i+3bj
(3p)
- Egalăm coeficienții versorilor i și j:
a=6și3b=6⟹b=2
Numerele reale căutate sunt a=6 și b=2.
(2p)
6. Se consideră expresia E(x)=sin2x−cos2x+2(sinx+cosx)−2, unde x este număr real. Arătați că E(4π)=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Valorile funcțiilor trigonometrice pentru x=4π sunt sin4π=22 și cos4π=22.
- Înlocuim în expresia E(4π):
E(4π)=sin24π−cos24π+2(sin4π+cos4π)−2
=(22)2−(22)2+2(22+22)−2
(3p)
- Reducem termenii asemenea:
=0+2⋅222−2=2⋅2−2=2−2=0
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea A(x)=(x+2x−3x+3x−2), unde x este număr real.
a) Arătați că det(A(x))=5, pentru orice număr real x. (5p)
b) Determinați numărul natural n astfel încât A(−3)+A(−2)+A(−1)+A(1)+A(2)+A(3)=nA(0). (5p)
c) Determinați numărul real x pentru care A(x)⋅A(1)=(1−48−7). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
- Calculăm determinantul matricei A(x):
det(A(x))=x+2x−3x+3x−2=(x+2)(x−2)−(x+3)(x−3)
(3p)
- Folosim formula diferenței de pătrate (a+b)(a−b)=a2−b2:
=(x2−4)−(x2−9)=x2−4−x2+9=5
pentru orice număr real x.
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
- Observăm că pentru orice număr real x:
A(x)+A(−x)=(x+2x−3x+3x−2)+(−x+2−x−3−x+3−x−2)=(4−66−4)
2A(0)=2(2−33−2)=(4−66−4)
- Deducem identitatea A(x)+A(−x)=2A(0), adevărată pentru orice număr real x.
- Grupăm termenii din membrul stâng:
(A(−3)+A(3))+(A(−2)+A(2))+(A(−1)+A(1))=2A(0)+2A(0)+2A(0)=6A(0)
(3p)
- Egalând cu nA(0), obținem:
6A(0)=nA(0)⟹n=6
(2p)
Rezolvare Subpunctul c):
- Determinăm matricea A(1) înlocuind x=1:
A(1)=(1+21−31+31−2)=(3−24−1)
- Efectuăm produsul A(x)⋅A(1):
A(x)⋅A(1)=(x+2x−3x+3x−2)(3−24−1)
=(3(x+2)−2(x+3)3(x−3)−2(x−2)4(x+2)−(x+3)4(x−3)−(x−2))
=(3x+6−2x−63x−9−2x+44x+8−x−34x−12−x+2)=(xx−53x+53x−10)
(3p)
- Egalăm cu matricea din membrul drept:
(xx−53x+53x−10)=(1−48−7)
- Din egalitatea elementelor corespunzătoare:
- x=1
- 3(1)+5=8
- 1−5=−4
- 3(1)−10=−7
Toate relațiile sunt verificate simultan, deci:
x=1
(2p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x∗y=x2+y2+1x+y+1
a) Arătați că 0∗1=1. (5p)
b) Determinați numerele reale x pentru care x∗x=1. (5p)
c) Demonstrați că x∗(−x)≤1, pentru orice număr real x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
- Înlocuim x=0 și y=1 în definiția legii de compoziție:
0∗1=02+12+10+1+1
(3p)
=0+1+12=22=1
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
x∗x=x2+x2+1x+x+1=2x2+12x+1
(2p)
- Ecuația x∗x=1 devine:
2x2+12x+1=1⟺2x+1=2x2+1
2x2−2x=0⟺2x(x−1)=0
x=0saux=1
Ambele valori sunt numere reale, deci x∈{0,1}.
(3p)
Rezolvare Subpunctul c):
- Exprimăm x∗(−x) înlocuind y=−x:
x∗(−x)=x2+(−x)2+1x+(−x)+1=2x2+11
(2p)
- Inegalitatea de demonstrat este:
2x2+11≤1
- Deoarece numitorul 2x2+1≥1>0 pentru orice x∈R, înmulțim cu 2x2+1 fără a schimba sensul inegalității:
1≤2x2+1⟺2x2≥0
- Cum x2≥0 pentru orice număr real x, inegalitatea este adevărată pentru orice x∈R, de unde rezultă x∗(−x)≤1.
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=xx2+2x+2.
a) Arătați că f′(x)=x2+2x+22x2+3x+2, x∈R. (5p)
b) Calculați limx→+∞f(x)f′(x). (5p)
c) Demonstrați că, pentru orice număr real a, ecuația f(x)=a are cel puțin o soluție. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
- Expresia de sub radical verifică x2+2x+2=(x+1)2+1≥1>0 pentru orice x∈R, deci funcția este derivabilă pe R.
- Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′:
f′(x)=(x)′⋅x2+2x+2+x⋅(x2+2x+2)′
=1⋅x2+2x+2+x⋅2x2+2x+2(x2+2x+2)′=x2+2x+2+x⋅2x2+2x+22x+2
=x2+2x+2+x2+2x+2x(x+1)
(3p)
f′(x)=x2+2x+2(x2+2x+2)2+x(x+1)=x2+2x+2x2+2x+2+x2+x=x2+2x+22x2+3x+2
pentru orice x∈R.
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
- Exprimăm raportul f(x)f′(x):
f(x)f′(x)=xx2+2x+2x2+2x+22x2+3x+2=x(x2+2x+2)2x2+3x+2=x3+2x2+2x2x2+3x+2
(3p)
- Calculăm limita spre +∞, dând factor comun forțat puterea maximă x2 la numărător și x3 la numitor:
x→+∞limf(x)f′(x)=x→+∞limx3(1+x2+x22)x2(2+x3+x22)=x→+∞limx1⋅1+x2+x222+x3+x22=0⋅12=0
(2p)
Rezolvare Subpunctul c):
- Calculăm limitele funcției f la capetele domeniului:
x→−∞limf(x)=x→−∞limxx2+2x+2=−∞⋅(+∞)=−∞
(2p)
x→+∞limf(x)=x→+∞limxx2+2x+2=+∞⋅(+∞)=+∞
- Funcția f este continuă pe R ca produs și compunere de funcții elementare continue.
- Datorită continuității și a limitelor infinite, imaginea funcției este Imf=R (proprietatea valorilor intermediare / teorema lui Darboux).
- Prin urmare, pentru orice număr real a∈R, ecuația f(x)=a are cel puțin o soluție reală.
(3p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=xex+x.
a) Arătați că ∫01(f(x)−xex)dx=21. (5p)
b) Arătați că ∫12x1f(x2)dx=2e4−e+3. (5p)
c) Se consideră F:R→R, primitiva funcției f pentru care F(1)=0. Arătați că ∫01F(x)dx=35−3e. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
- Calculăm diferența f(x)−xex:
f(x)−xex=(xex+x)−xex=x
∫01(f(x)−xex)dx=∫01xdx
(2p)
- Aplicăm formula fundamentală de calcul integral:
∫01xdx=2x201=212−202=21
(3p)
Rezolvare Subpunctul b):
- Exprimăm f(x2) înlocuind x cu x2 în formula funcției:
f(x2)=x2ex2+x2
- Înmulțim cu x1:
x1f(x2)=x1(x2ex2+x2)=xex2+x
∫12x1f(x2)dx=∫12(xex2+x)dx=∫12xex2dx+∫12xdx
(3p)
- Calculăm fiecare integrală:
- Pentru ∫12xex2dx, observăm că (x2)′=2x, deci ∫xex2dx=21ex2:
21ex212=21(e4−e1)=2e4−e
- Pentru ∫12xdx:
2x212=222−12=23
- Însumăm cele două rezultate:
∫12x1f(x2)dx=2e4−e+23=2e4−e+3
(2p)
Rezolvare Subpunctul c):
- Aplicăm formula de integrare prin părți pentru ∫01F(x)dx, alegând u(x)=F(x)⟹u′(x)=f(x) și v′(x)=1⟹v(x)=x:
∫01F(x)dx=∫01x′F(x)dx=xF(x)∣01−∫01xF′(x)dx
=(1⋅F(1)−0⋅F(0))−∫01xf(x)dx
- Folosind ipoteza F(1)=0, primul termen se anulează:
∫01F(x)dx=−∫01xf(x)dx
(3p)
- Calculăm produsul xf(x)=x(xex+x)=x2ex+x2:
∫01xf(x)dx=∫01x2exdx+∫01x2dx
- Integrăm prin părți integrala ∫01x2exdx:
∫x2exdx=(x2−2x+2)ex
(x2−2x+2)ex01=(1−2+2)e1−(0−0+2)e0=e−2
- Integrăm termenul x2:
3x301=31
∫01xf(x)dx=(e−2)+31=e−35=33e−5
∫01F(x)dx=−(33e−5)=35−3e
(2p)