BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Sesiune Specială

Bacalaureat 2020 — Matematică Științele Naturii — Sesiune Specială (Olimpici) — Varianta 1

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că log⁡27+log⁡26−log⁡221=1\log_2 7 + \log_2 6 - \log_2 21 = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm proprietățile logaritmilor log⁡ax+log⁡ay=log⁡a(x⋅y)\log_a x + \log_a y = \log_a (x \cdot y) și log⁡ax−log⁡ay=log⁡a(xy)\log_a x - \log_a y = \log_a\left(\frac{x}{y}\right):
log⁡27+log⁡26−log⁡221=log⁡2(7⋅621)\log_2 7 + \log_2 6 - \log_2 21 = \log_2\left(\frac{7 \cdot 6}{21}\right)

(3p)

  • Calculăm argumentul logaritmului 4221=2\frac{42}{21} = 2:
=log⁡22=1= \log_2 2 = 1

(2p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2f(x) = x^2 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=2x−1g(x) = 2x - 1. Demonstrați că f(x)≥g(x)f(x) \ge g(x), pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm diferența f(x)−g(x)f(x) - g(x):
f(x)−g(x)=x2−(2x−1)=x2−2x+1=(x−1)2f(x) - g(x) = x^2 - (2x - 1) = x^2 - 2x + 1 = (x - 1)^2

pentru orice număr real xx.

(3p)

  • Pătratul oricărui număr real este mai mare sau egal cu zero, prin urmare:
(x−1)2≥0  ⟹  f(x)−g(x)≥0  ⟺  f(x)≥g(x)(x - 1)^2 \ge 0 \implies f(x) - g(x) \ge 0 \iff f(x) \ge g(x)

pentru orice număr real xx.

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x2+12=2x\sqrt{x^2 + 12} = 2x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Radicalul având valori nenegative, impunem condiția ca membrul drept să fie nenegativ:
2x≥0  ⟺  x≥0  ⟺  x∈[0,+∞)2x \ge 0 \iff x \ge 0 \iff x \in [0, +\infty)
  • Ridicăm ambii membri la pătrat:
x2+12=(2x)2  ⟺  x2+12=4x2x^2 + 12 = (2x)^2 \iff x^2 + 12 = 4x^2

(3p)

  • Trecem termenii în membrul drept:
3x2=12  ⟺  x2=4  ⟺  x=−2saux=23x^2 = 12 \iff x^2 = 4 \iff x = -2 \quad \text{sau} \quad x = 2
  • Verificăm condiția de existență x≥0x \ge 0:
    • x=−2<0x = -2 < 0, deci nu convine;
    • x=2≥0x = 2 \ge 0, care convine.

Soluția ecuației este:

x=2x = 2

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr xx din mulțimea A={−2,−1,0,1,2}A = \{-2, -1, 0, 1, 2\}, acesta să fie soluție a ecuației x2−3x+2=0x^2 - 3x + 2 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea AA conține 55 elemente distincte, deci numărul cazurilor posibile este:
nr. cazuri posibile=5\text{nr. cazuri posibile} = 5

(2p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea x2−3x+2=0x^2 - 3x + 2 = 0:
Δ=(−3)2−4⋅1⋅2=9−8=1\Delta = (-3)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 2 = 9 - 8 = 1 x1=3−12=1,x2=3+12=2x_1 = \frac{3 - 1}{2} = 1, \quad x_2 = \frac{3 + 1}{2} = 2
  • Ambele rădăcini, 11 și 22, aparțin mulțimii AA, deci numărul cazurilor favorabile este:
nr. cazuri favorabile=2\text{nr. cazuri favorabile} = 2

(2p)

  • Calculăm probabilitatea cerută:
P=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=25P = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{2}{5}

(1p)


5. Determinați numerele reale aa și bb, pentru care u⃗=3v⃗\vec{u} = 3\vec{v}, unde u⃗=ai⃗+6j⃗\vec{u} = a\vec{i} + 6\vec{j} și v⃗=2i⃗+bj⃗\vec{v} = 2\vec{i} + b\vec{j}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm vectorul 3v⃗3\vec{v}:
3v⃗=3(2i⃗+bj⃗)=6i⃗+3bj⃗3\vec{v} = 3(2\vec{i} + b\vec{j}) = 6\vec{i} + 3b\vec{j}
  • Relația u⃗=3v⃗\vec{u} = 3\vec{v} devine:
ai⃗+6j⃗=6i⃗+3bj⃗a\vec{i} + 6\vec{j} = 6\vec{i} + 3b\vec{j}

(3p)

  • Egalăm coeficienții versorilor i⃗\vec{i} și j⃗\vec{j}:
a=6și3b=6  ⟹  b=2a = 6 \quad \text{și} \quad 3b = 6 \implies b = 2

Numerele reale căutate sunt a=6a = 6 și b=2b = 2.

(2p)


6. Se consideră expresia E(x)=sin⁡2x−cos⁡2x+2(sin⁡x+cos⁡x)−2E(x) = \sin^2 x - \cos^2 x + \sqrt{2}(\sin x + \cos x) - 2, unde xx este număr real. Arătați că E(π4)=0E\left(\frac{\pi}{4}\right) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Valorile funcțiilor trigonometrice pentru x=π4x = \frac{\pi}{4} sunt sin⁡π4=22\sin\frac{\pi}{4} = \frac{\sqrt{2}}{2} și cos⁡π4=22\cos\frac{\pi}{4} = \frac{\sqrt{2}}{2}.
  • Înlocuim în expresia E(π4)E\left(\frac{\pi}{4}\right):
E(π4)=sin⁡2π4−cos⁡2π4+2(sin⁡π4+cos⁡π4)−2E\left(\frac{\pi}{4}\right) = \sin^2\frac{\pi}{4} - \cos^2\frac{\pi}{4} + \sqrt{2}\left(\sin\frac{\pi}{4} + \cos\frac{\pi}{4}\right) - 2 =(22)2−(22)2+2(22+22)−2= \left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right)^2 - \left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right)^2 + \sqrt{2}\left(\frac{\sqrt{2}}{2} + \frac{\sqrt{2}}{2}\right) - 2

(3p)

  • Reducem termenii asemenea:
=0+2⋅222−2=2⋅2−2=2−2=0= 0 + \sqrt{2} \cdot \frac{2\sqrt{2}}{2} - 2 = \sqrt{2} \cdot \sqrt{2} - 2 = 2 - 2 = 0

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(x)=(x+2x+3x−3x−2)A(x) = \begin{pmatrix} x+2 & x+3 \\ x-3 & x-2 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(x))=5\det(A(x)) = 5, pentru orice număr real xx. (5p)

b) Determinați numărul natural nn astfel încât A(−3)+A(−2)+A(−1)+A(1)+A(2)+A(3)=nA(0)A(-3) + A(-2) + A(-1) + A(1) + A(2) + A(3) = n A(0). (5p)

c) Determinați numărul real xx pentru care A(x)⋅A(1)=(18−4−7)A(x) \cdot A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 8 \\ -4 & -7 \end{pmatrix}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Calculăm determinantul matricei A(x)A(x):
det⁡(A(x))=∣x+2x+3x−3x−2∣=(x+2)(x−2)−(x+3)(x−3)\det(A(x)) = \begin{vmatrix} x+2 & x+3 \\ x-3 & x-2 \end{vmatrix} = (x+2)(x-2) - (x+3)(x-3)

(3p)

  • Folosim formula diferenței de pătrate (a+b)(a−b)=a2−b2(a+b)(a-b) = a^2 - b^2:
=(x2−4)−(x2−9)=x2−4−x2+9=5= (x^2 - 4) - (x^2 - 9) = x^2 - 4 - x^2 + 9 = 5

pentru orice număr real xx.

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Observăm că pentru orice număr real xx:
A(x)+A(−x)=(x+2x+3x−3x−2)+(−x+2−x+3−x−3−x−2)=(46−6−4)A(x) + A(-x) = \begin{pmatrix} x+2 & x+3 \\ x-3 & x-2 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} -x+2 & -x+3 \\ -x-3 & -x-2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 6 \\ -6 & -4 \end{pmatrix}
  • Pe de altă parte:
2A(0)=2(23−3−2)=(46−6−4)2A(0) = 2 \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ -3 & -2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 6 \\ -6 & -4 \end{pmatrix}
  • Deducem identitatea A(x)+A(−x)=2A(0)A(x) + A(-x) = 2A(0), adevărată pentru orice număr real xx.
  • Grupăm termenii din membrul stâng:
(A(−3)+A(3))+(A(−2)+A(2))+(A(−1)+A(1))=2A(0)+2A(0)+2A(0)=6A(0)(A(-3) + A(3)) + (A(-2) + A(2)) + (A(-1) + A(1)) = 2A(0) + 2A(0) + 2A(0) = 6A(0)

(3p)

  • Egalând cu nA(0)n A(0), obținem:
6A(0)=nA(0)  ⟹  n=66A(0) = n A(0) \implies n = 6

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Determinăm matricea A(1)A(1) înlocuind x=1x = 1:
A(1)=(1+21+31−31−2)=(34−2−1)A(1) = \begin{pmatrix} 1+2 & 1+3 \\ 1-3 & 1-2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 4 \\ -2 & -1 \end{pmatrix}
  • Efectuăm produsul A(x)⋅A(1)A(x) \cdot A(1):
A(x)⋅A(1)=(x+2x+3x−3x−2)(34−2−1)A(x) \cdot A(1) = \begin{pmatrix} x+2 & x+3 \\ x-3 & x-2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3 & 4 \\ -2 & -1 \end{pmatrix} =(3(x+2)−2(x+3)4(x+2)−(x+3)3(x−3)−2(x−2)4(x−3)−(x−2))= \begin{pmatrix} 3(x+2) - 2(x+3) & 4(x+2) - (x+3) \\ 3(x-3) - 2(x-2) & 4(x-3) - (x-2) \end{pmatrix} =(3x+6−2x−64x+8−x−33x−9−2x+44x−12−x+2)=(x3x+5x−53x−10)= \begin{pmatrix} 3x + 6 - 2x - 6 & 4x + 8 - x - 3 \\ 3x - 9 - 2x + 4 & 4x - 12 - x + 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x & 3x + 5 \\ x - 5 & 3x - 10 \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm cu matricea din membrul drept:
(x3x+5x−53x−10)=(18−4−7)\begin{pmatrix} x & 3x + 5 \\ x - 5 & 3x - 10 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 8 \\ -4 & -7 \end{pmatrix}
  • Din egalitatea elementelor corespunzătoare:
    • x=1x = 1
    • 3(1)+5=83(1) + 5 = 8
    • 1−5=−41 - 5 = -4
    • 3(1)−10=−73(1) - 10 = -7

Toate relațiile sunt verificate simultan, deci:

x=1x = 1

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=x+y+1x2+y2+1x * y = \frac{x + y + 1}{x^2 + y^2 + 1}

a) Arătați că 0∗1=10 * 1 = 1. (5p)

b) Determinați numerele reale xx pentru care x∗x=1x * x = 1. (5p)

c) Demonstrați că x∗(−x)≤1x * (-x) \le 1, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim x=0x = 0 și y=1y = 1 în definiția legii de compoziție:
0∗1=0+1+102+12+10 * 1 = \frac{0 + 1 + 1}{0^2 + 1^2 + 1}

(3p)

=20+1+1=22=1= \frac{2}{0 + 1 + 1} = \frac{2}{2} = 1

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm x∗xx * x:
x∗x=x+x+1x2+x2+1=2x+12x2+1x * x = \frac{x + x + 1}{x^2 + x^2 + 1} = \frac{2x + 1}{2x^2 + 1}

(2p)

  • Ecuația x∗x=1x * x = 1 devine:
2x+12x2+1=1  ⟺  2x+1=2x2+1\frac{2x + 1}{2x^2 + 1} = 1 \iff 2x + 1 = 2x^2 + 1 2x2−2x=0  ⟺  2x(x−1)=02x^2 - 2x = 0 \iff 2x(x - 1) = 0
  • Obținem soluțiile:
x=0saux=1x = 0 \quad \text{sau} \quad x = 1

Ambele valori sunt numere reale, deci x∈{0,1}x \in \{0, 1\}.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Exprimăm x∗(−x)x * (-x) înlocuind y=−xy = -x:
x∗(−x)=x+(−x)+1x2+(−x)2+1=12x2+1x * (-x) = \frac{x + (-x) + 1}{x^2 + (-x)^2 + 1} = \frac{1}{2x^2 + 1}

(2p)

  • Inegalitatea de demonstrat este:
12x2+1≤1\frac{1}{2x^2 + 1} \le 1
  • Deoarece numitorul 2x2+1≥1>02x^2 + 1 \ge 1 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, înmulțim cu 2x2+12x^2 + 1 fără a schimba sensul inegalității:
1≤2x2+1  ⟺  2x2≥01 \le 2x^2 + 1 \iff 2x^2 \ge 0
  • Cum x2≥0x^2 \ge 0 pentru orice număr real xx, inegalitatea este adevărată pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, de unde rezultă x∗(−x)≤1x * (-x) \le 1.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=xx2+2x+2f(x) = x\sqrt{x^2 + 2x + 2}.

a) Arătați că f′(x)=2x2+3x+2x2+2x+2f'(x) = \frac{2x^2 + 3x + 2}{\sqrt{x^2 + 2x + 2}}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Calculați lim⁡x→+∞f′(x)f(x)\lim_{x \to +\infty} \frac{f'(x)}{f(x)}. (5p)

c) Demonstrați că, pentru orice număr real aa, ecuația f(x)=af(x) = a are cel puțin o soluție. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Expresia de sub radical verifică x2+2x+2=(x+1)2+1≥1>0x^2 + 2x + 2 = (x + 1)^2 + 1 \ge 1 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, deci funcția este derivabilă pe R\mathbb{R}.
  • Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv':
f′(x)=(x)′⋅x2+2x+2+x⋅(x2+2x+2)′f'(x) = (x)' \cdot \sqrt{x^2 + 2x + 2} + x \cdot \left(\sqrt{x^2 + 2x + 2}\right)' =1⋅x2+2x+2+x⋅(x2+2x+2)′2x2+2x+2=x2+2x+2+x⋅2x+22x2+2x+2= 1 \cdot \sqrt{x^2 + 2x + 2} + x \cdot \frac{(x^2 + 2x + 2)'}{2\sqrt{x^2 + 2x + 2}} = \sqrt{x^2 + 2x + 2} + x \cdot \frac{2x + 2}{2\sqrt{x^2 + 2x + 2}} =x2+2x+2+x(x+1)x2+2x+2= \sqrt{x^2 + 2x + 2} + \frac{x(x + 1)}{\sqrt{x^2 + 2x + 2}}

(3p)

  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=(x2+2x+2)2+x(x+1)x2+2x+2=x2+2x+2+x2+xx2+2x+2=2x2+3x+2x2+2x+2f'(x) = \frac{(\sqrt{x^2 + 2x + 2})^2 + x(x + 1)}{\sqrt{x^2 + 2x + 2}} = \frac{x^2 + 2x + 2 + x^2 + x}{\sqrt{x^2 + 2x + 2}} = \frac{2x^2 + 3x + 2}{\sqrt{x^2 + 2x + 2}}

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm raportul f′(x)f(x)\frac{f'(x)}{f(x)}:
f′(x)f(x)=2x2+3x+2x2+2x+2xx2+2x+2=2x2+3x+2x(x2+2x+2)=2x2+3x+2x3+2x2+2x\frac{f'(x)}{f(x)} = \frac{\frac{2x^2 + 3x + 2}{\sqrt{x^2 + 2x + 2}}}{x\sqrt{x^2 + 2x + 2}} = \frac{2x^2 + 3x + 2}{x(x^2 + 2x + 2)} = \frac{2x^2 + 3x + 2}{x^3 + 2x^2 + 2x}

(3p)

  • Calculăm limita spre +∞+\infty, dând factor comun forțat puterea maximă x2x^2 la numărător și x3x^3 la numitor:
lim⁡x→+∞f′(x)f(x)=lim⁡x→+∞x2(2+3x+2x2)x3(1+2x+2x2)=lim⁡x→+∞1x⋅2+3x+2x21+2x+2x2=0⋅21=0\lim_{x \to +\infty} \frac{f'(x)}{f(x)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2\left(2 + \frac{3}{x} + \frac{2}{x^2}\right)}{x^3\left(1 + \frac{2}{x} + \frac{2}{x^2}\right)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{x} \cdot \frac{2 + \frac{3}{x} + \frac{2}{x^2}}{1 + \frac{2}{x} + \frac{2}{x^2}} = 0 \cdot \frac{2}{1} = 0

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Calculăm limitele funcției ff la capetele domeniului:
lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞xx2+2x+2=−∞⋅(+∞)=−∞\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} x\sqrt{x^2 + 2x + 2} = -\infty \cdot (+\infty) = -\infty

(2p)

lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞xx2+2x+2=+∞⋅(+∞)=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} x\sqrt{x^2 + 2x + 2} = +\infty \cdot (+\infty) = +\infty
  • Funcția ff este continuă pe R\mathbb{R} ca produs și compunere de funcții elementare continue.
  • Datorită continuității și a limitelor infinite, imaginea funcției este Im⁡f=R\operatorname{Im} f = \mathbb{R} (proprietatea valorilor intermediare / teorema lui Darboux).
  • Prin urmare, pentru orice număr real a∈Ra \in \mathbb{R}, ecuația f(x)=af(x) = a are cel puțin o soluție reală.

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=xex+xf(x) = xe^x + x.

a) Arătați că ∫01(f(x)−xex) dx=12\int_0^1 (f(x) - xe^x) \, dx = \frac{1}{2}. (5p)

b) Arătați că ∫121xf(x2) dx=e4−e+32\int_1^2 \frac{1}{x} f(x^2) \, dx = \frac{e^4 - e + 3}{2}. (5p)

c) Se consideră F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, primitiva funcției ff pentru care F(1)=0F(1) = 0. Arătați că ∫01F(x) dx=5−3e3\int_0^1 F(x) \, dx = \frac{5 - 3e}{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Calculăm diferența f(x)−xexf(x) - xe^x:
f(x)−xex=(xex+x)−xex=xf(x) - xe^x = (xe^x + x) - xe^x = x
  • Integrala devine:
∫01(f(x)−xex) dx=∫01x dx\int_0^1 (f(x) - xe^x) \, dx = \int_0^1 x \, dx

(2p)

  • Aplicăm formula fundamentală de calcul integral:
∫01x dx=x22∣01=122−022=12\int_0^1 x \, dx = \left. \frac{x^2}{2} \right|_0^1 = \frac{1^2}{2} - \frac{0^2}{2} = \frac{1}{2}

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm f(x2)f(x^2) înlocuind xx cu x2x^2 în formula funcției:
f(x2)=x2ex2+x2f(x^2) = x^2 e^{x^2} + x^2
  • Înmulțim cu 1x\frac{1}{x}:
1xf(x2)=1x(x2ex2+x2)=xex2+x\frac{1}{x} f(x^2) = \frac{1}{x}(x^2 e^{x^2} + x^2) = x e^{x^2} + x
  • Rescriem integrala:
∫121xf(x2) dx=∫12(xex2+x) dx=∫12xex2 dx+∫12x dx\int_1^2 \frac{1}{x} f(x^2) \, dx = \int_1^2 (x e^{x^2} + x) \, dx = \int_1^2 x e^{x^2} \, dx + \int_1^2 x \, dx

(3p)

  • Calculăm fiecare integrală:
    • Pentru ∫12xex2 dx\int_1^2 x e^{x^2} \, dx, observăm că (x2)′=2x(x^2)' = 2x, deci ∫xex2 dx=12ex2\int x e^{x^2} \, dx = \frac{1}{2} e^{x^2}:
12ex2∣12=12(e4−e1)=e4−e2\left. \frac{1}{2} e^{x^2} \right|_1^2 = \frac{1}{2}(e^4 - e^1) = \frac{e^4 - e}{2}
  • Pentru ∫12x dx\int_1^2 x \, dx:
x22∣12=22−122=32\left. \frac{x^2}{2} \right|_1^2 = \frac{2^2 - 1^2}{2} = \frac{3}{2}
  • Însumăm cele două rezultate:
∫121xf(x2) dx=e4−e2+32=e4−e+32\int_1^2 \frac{1}{x} f(x^2) \, dx = \frac{e^4 - e}{2} + \frac{3}{2} = \frac{e^4 - e + 3}{2}

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Aplicăm formula de integrare prin părți pentru ∫01F(x) dx\int_0^1 F(x) \, dx, alegând u(x)=F(x)  ⟹  u′(x)=f(x)u(x) = F(x) \implies u'(x) = f(x) și v′(x)=1  ⟹  v(x)=xv'(x) = 1 \implies v(x) = x:
∫01F(x) dx=∫01x′F(x) dx=xF(x)∣01−∫01xF′(x) dx\int_0^1 F(x) \, dx = \int_0^1 x' F(x) \, dx = \left. x F(x) \right|_0^1 - \int_0^1 x F'(x) \, dx =(1⋅F(1)−0⋅F(0))−∫01xf(x) dx= (1 \cdot F(1) - 0 \cdot F(0)) - \int_0^1 x f(x) \, dx
  • Folosind ipoteza F(1)=0F(1) = 0, primul termen se anulează:
∫01F(x) dx=−∫01xf(x) dx\int_0^1 F(x) \, dx = - \int_0^1 x f(x) \, dx

(3p)

  • Calculăm produsul xf(x)=x(xex+x)=x2ex+x2x f(x) = x(xe^x + x) = x^2 e^x + x^2:
∫01xf(x) dx=∫01x2ex dx+∫01x2 dx\int_0^1 x f(x) \, dx = \int_0^1 x^2 e^x \, dx + \int_0^1 x^2 \, dx
  • Integrăm prin părți integrala ∫01x2ex dx\int_0^1 x^2 e^x \, dx:
∫x2ex dx=(x2−2x+2)ex\int x^2 e^x \, dx = (x^2 - 2x + 2)e^x (x2−2x+2)ex∣01=(1−2+2)e1−(0−0+2)e0=e−2\left. (x^2 - 2x + 2)e^x \right|_0^1 = (1 - 2 + 2)e^1 - (0 - 0 + 2)e^0 = e - 2
  • Integrăm termenul x2x^2:
x33∣01=13\left. \frac{x^3}{3} \right|_0^1 = \frac{1}{3}
  • Rezultă:
∫01xf(x) dx=(e−2)+13=e−53=3e−53\int_0^1 x f(x) \, dx = (e - 2) + \frac{1}{3} = e - \frac{5}{3} = \frac{3e - 5}{3}
  • Introducem semnul minus:
∫01F(x) dx=−(3e−53)=5−3e3\int_0^1 F(x) \, dx = - \left(\frac{3e - 5}{3}\right) = \frac{5 - 3e}{3}

(2p)