BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Test Antrenament 20

BAC Științele Naturii (M2) 2020 — Test de Antrenament 20

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Se consideră aa un număr real. Arătați că numărul z=(a+2i)2+(a−2i)2z = (a + 2i)^2 + (a - 2i)^2 este real, unde i2=−1i^2 = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm pătratele celor două binomi folosind formula (x±y)2=x2±2xy+y2(x \pm y)^2 = x^2 \pm 2xy + y^2:
(a+2i)2=a2+2⋅a⋅2i+(2i)2=a2+4ai+4i2=a2+4ai−4(a + 2i)^2 = a^2 + 2 \cdot a \cdot 2i + (2i)^2 = a^2 + 4ai + 4i^2 = a^2 + 4ai - 4 (a−2i)2=a2−2⋅a⋅2i+(2i)2=a2−4ai+4i2=a2−4ai−4(a - 2i)^2 = a^2 - 2 \cdot a \cdot 2i + (2i)^2 = a^2 - 4ai + 4i^2 = a^2 - 4ai - 4

(3p)

  • Adunăm cele două expresii:
z=(a2+4ai−4)+(a2−4ai−4)=2a2−8z = (a^2 + 4ai - 4) + (a^2 - 4ai - 4) = 2a^2 - 8

Deoarece a∈Ra \in \mathbb{R}, rezultă că 2a2−8∈R2a^2 - 8 \in \mathbb{R}, deci numărul zz este real.

(Alternativ, observăm că numărul a−2ia - 2i este conjugatul numărului a+2ia + 2i, deci z=w+w‾=2Re⁡(w)∈Rz = w + \overline{w} = 2\operatorname{Re}(w) \in \mathbb{R}, unde w=(a+2i)2w = (a+2i)^2.)

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=−2xx2+1f(x) = \frac{-2x}{x^2 + 1}. Arătați că f(x)≤1f(x) \le 1, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm diferența f(x)−1f(x) - 1:
f(x)−1=−2xx2+1−1=−2x−(x2+1)x2+1=−(x2+2x+1)x2+1=−(x+1)2x2+1f(x) - 1 = \frac{-2x}{x^2 + 1} - 1 = \frac{-2x - (x^2 + 1)}{x^2 + 1} = \frac{-(x^2 + 2x + 1)}{x^2 + 1} = -\frac{(x + 1)^2}{x^2 + 1}

(3p)

  • Deoarece (x+1)2≥0(x + 1)^2 \ge 0 și x2+1>0x^2 + 1 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, fracția (x+1)2x2+1\frac{(x + 1)^2}{x^2 + 1} este mai mare sau egală cu 00, deci:
−(x+1)2x2+1≤0  ⟹  f(x)−1≤0  ⟹  f(x)≤1-\frac{(x + 1)^2}{x^2 + 1} \le 0 \implies f(x) - 1 \le 0 \implies f(x) \le 1

pentru orice număr real xx.

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x+1=2⋅2x3^{x+1} = 2 \cdot 2^x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rescriem membrul drept observând că 2⋅2x=2x+12 \cdot 2^x = 2^{x+1}:
3x+1=2x+13^{x+1} = 2^{x+1}

Împărțim ecuația prin 2x+1≠02^{x+1} \neq 0:

3x+12x+1=1  ⟺  (32)x+1=1\frac{3^{x+1}}{2^{x+1}} = 1 \iff \left(\frac{3}{2}\right)^{x+1} = 1

(3p)

  • Deoarece 1=(32)01 = \left(\frac{3}{2}\right)^0 și funcția exponențială este injectivă:
x+1=0  ⟺  x=−1x + 1 = 0 \iff x = -1

Soluția ecuației este x=−1x = -1.

(2p)


4. Determinați numărul funcțiilor f:{1,2,3}→{1,2,3,4}f: \{1, 2, 3\} \to \{1, 2, 3, 4\} care sunt strict crescătoare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • O funcție f:{1,2,3}→{1,2,3,4}f: \{1, 2, 3\} \to \{1, 2, 3, 4\} este strict crescătoare dacă și numai dacă:
f(1)<f(2)<f(3)f(1) < f(2) < f(3)

Fiecare alegere a unei submulțimi de 33 elemente distincte din codomeniul cu 44 elemente {1,2,3,4}\{1, 2, 3, 4\} determină în mod unic o funcție strict crescătoare (elementele alese se ordonează crescător în mod unic: cel mai mic este f(1)f(1), cel mijlociu este f(2)f(2), iar cel mai mare este f(3)f(3)).

Numărul căutat este dat de combinările de 44 elemente luate câte 33:

N=C43N = C_4^3

(3p)

  • Calculăm numărul de combinări:
C43=4!3!(4−3)!=4!3!⋅1!=4C_4^3 = \frac{4!}{3!(4 - 3)!} = \frac{4!}{3! \cdot 1!} = 4

(Cele 4 funcții corespund imaginilor: {1,2,3}\{1, 2, 3\}, {1,2,4}\{1, 2, 4\}, {1,3,4}\{1, 3, 4\}, {2,3,4}\{2, 3, 4\}.)

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră dreptele de ecuații ax+y−5=0ax + y - 5 = 0, unde aa este număr real, și x−4y+3=0x - 4y + 3 = 0. Determinați numărul real aa pentru care cele două drepte sunt paralele. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aflăm panta primei drepte d1:ax+y−5=0d_1: ax + y - 5 = 0:
y=−ax+5  ⟹  m1=−ay = -ax + 5 \implies m_1 = -a

(2p)

  • Aflăm panta celei de-a doua drepte d2:x−4y+3=0d_2: x - 4y + 3 = 0:
4y=x+3  ⟺  y=14x+34  ⟹  m2=144y = x + 3 \iff y = \frac{1}{4}x + \frac{3}{4} \implies m_2 = \frac{1}{4}

Două drepte sunt paralele dacă și numai dacă pantele lor sunt egale (m1=m2m_1 = m_2):

−a=14  ⟺  a=−14-a = \frac{1}{4} \iff a = -\frac{1}{4}

(3p)


6. Determinați x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), astfel încât tg⁡x+3ctg⁡x=23\operatorname{tg} x + 3\operatorname{ctg} x = 2\sqrt{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim identitatea ctg⁡x=1tg⁡x\operatorname{ctg} x = \frac{1}{\operatorname{tg} x}, valabilă pentru orice x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right):
tg⁡x+3tg⁡x=23\operatorname{tg} x + \frac{3}{\operatorname{tg} x} = 2\sqrt{3}

Înmulțind ecuația cu tg⁡x>0\operatorname{tg} x > 0:

tg⁡2x−23tg⁡x+3=0\operatorname{tg}^2 x - 2\sqrt{3}\operatorname{tg} x + 3 = 0

Observăm că trinomul este un pătrat perfect:

(tg⁡x−3)2=0  ⟺  tg⁡x=3(\operatorname{tg} x - \sqrt{3})^2 = 0 \iff \operatorname{tg} x = \sqrt{3}

(3p)

  • Deoarece x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) și tg⁡π3=3\operatorname{tg} \frac{\pi}{3} = \sqrt{3}, ecuația are soluția unică:
x=π3x = \frac{\pi}{3}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A=(101011110)A = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 0 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & 0 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații:

{x+z=1y+z=2x+y=a\begin{cases} x + z = 1 \\ y + z = 2 \\ x + y = a \end{cases}

unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡A=−2\det A = -2. (5p)

b) Arătați că matricea B=12(1−11−11111−1)B = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} 1 & -1 & 1 \\ -1 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & -1 \end{pmatrix} este inversa matricei AA. (5p)

c) Determinați numărul real aa, știind că sistemul de ecuații are soluția (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) cu x0,y0,z0x_0, y_0, z_0 termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • a) Calculăm determinantul matricei AA prin regula lui Sarrus sau dezvoltare după prima linie:
det⁡A=∣101011110∣\det A = \begin{vmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 0 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & 0 \end{vmatrix}

(2p)

det⁡A=1⋅1⋅0+0⋅1⋅1+1⋅0⋅1−1⋅1⋅1−1⋅1⋅1−0⋅0⋅0\det A = 1 \cdot 1 \cdot 0 + 0 \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot 0 \cdot 1 - 1 \cdot 1 \cdot 1 - 1 \cdot 1 \cdot 1 - 0 \cdot 0 \cdot 0 det⁡A=0+0+0−1−1−0=−2\det A = 0 + 0 + 0 - 1 - 1 - 0 = -2

(3p)


  • b) Verificăm condiția de matrice inversă: A⋅B=B⋅A=I3A \cdot B = B \cdot A = I_3, unde I3=(100010001)I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}.

Calculăm produsul A⋅BA \cdot B:

A⋅B=(101011110)⋅12(1−11−11111−1)=12(1+0+1−1+0+11+0−10−1+10+1+10+1−11−1+0−1+1+01+1+0)A \cdot B = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 0 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & 0 \end{pmatrix} \cdot \frac{1}{2}\begin{pmatrix} 1 & -1 & 1 \\ -1 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & -1 \end{pmatrix} = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} 1+0+1 & -1+0+1 & 1+0-1 \\ 0-1+1 & 0+1+1 & 0+1-1 \\ 1-1+0 & -1+1+0 & 1+1+0 \end{pmatrix} A⋅B=12(200020002)=(100010001)=I3A \cdot B = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 0 & 0 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = I_3

(3p)

Calculăm produsul B⋅AB \cdot A:

B⋅A=12(1−11−11111−1)⋅(101011110)=12(1−0+10−1+11−1+0−1+0+10+1+1−1+1+01+0−10+1−11+1−0)B \cdot A = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} 1 & -1 & 1 \\ -1 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & -1 \end{pmatrix} \cdot \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 0 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & 0 \end{pmatrix} = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} 1-0+1 & 0-1+1 & 1-1+0 \\ -1+0+1 & 0+1+1 & -1+1+0 \\ 1+0-1 & 0+1-1 & 1+1-0 \end{pmatrix} B⋅A=12(200020002)=I3B \cdot A = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 0 & 0 & 2 \end{pmatrix} = I_3

Cum A⋅B=B⋅A=I3A \cdot B = B \cdot A = I_3, rezultă că B=A−1B = A^{-1}.

(2p)


  • c) Deoarece det⁡A=−2≠0\det A = -2 \neq 0, sistemul este compatibil determinat, iar soluția unică se obține prin formula matricială:
(x0y0z0)=A−1(12a)=B(12a)\begin{pmatrix} x_0 \\ y_0 \\ z_0 \end{pmatrix} = A^{-1} \begin{pmatrix} 1 \\ 2 \\ a \end{pmatrix} = B \begin{pmatrix} 1 \\ 2 \\ a \end{pmatrix}

Efectuăm înmulțirea:

(x0y0z0)=12(1−11−11111−1)(12a)=12(1(1)−1(2)+1(a)−1(1)+1(2)+1(a)1(1)+1(2)−1(a))=(a−12a+123−a2)\begin{pmatrix} x_0 \\ y_0 \\ z_0 \end{pmatrix} = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} 1 & -1 & 1 \\ -1 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 \\ 2 \\ a \end{pmatrix} = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} 1(1) - 1(2) + 1(a) \\ -1(1) + 1(2) + 1(a) \\ 1(1) + 1(2) - 1(a) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \frac{a - 1}{2} \\ \frac{a + 1}{2} \\ \frac{3 - a}{2} \end{pmatrix}

(3p)

Numerele x0,y0,z0x_0, y_0, z_0 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice dacă și numai dacă:

2y0=x0+z0  ⟺  2⋅a+12=a−12+3−a22y_0 = x_0 + z_0 \iff 2 \cdot \frac{a + 1}{2} = \frac{a - 1}{2} + \frac{3 - a}{2} a+1=(a−1)+(3−a)2=22=1a + 1 = \frac{(a - 1) + (3 - a)}{2} = \frac{2}{2} = 1 a+1=1  ⟺  a=0a + 1 = 1 \iff a = 0

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor complexe se definește legea de compoziție asociativă și cu element neutru:

z1∘z2=iz1z2+z1+z2z_1 \circ z_2 = i z_1 z_2 + z_1 + z_2

a) Arătați că i∘i=ii \circ i = i. (5p)

b) Demonstrați că z1∘z2=i(z1−i)(z2−i)+iz_1 \circ z_2 = i(z_1 - i)(z_2 - i) + i, pentru orice numere complexe z1z_1 și z2z_2. (5p)

c) Demonstrați că simetricul numărului z=12(1+i)z = \frac{1}{2}(1 + i) în raport cu legea de compoziție „∘\circ” este număr real. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • a) Aplicăm definiția legii pentru z1=iz_1 = i și z2=iz_2 = i:
i∘i=i⋅i⋅i+i+i=i⋅i2+2i=i⋅(−1)+2ii \circ i = i \cdot i \cdot i + i + i = i \cdot i^2 + 2i = i \cdot (-1) + 2i

(3p)

i∘i=−i+2i=ii \circ i = -i + 2i = i

(2p)


  • b) Dezvoltăm membrul drept al egalității:
i(z1−i)(z2−i)+i=i(z1z2−iz1−iz2+i2)+ii(z_1 - i)(z_2 - i) + i = i(z_1 z_2 - i z_1 - i z_2 + i^2) + i

Cum i2=−1i^2 = -1:

=i(z1z2−iz1−iz2−1)+i=iz1z2−i2z1−i2z2−i+i= i(z_1 z_2 - i z_1 - i z_2 - 1) + i = i z_1 z_2 - i^2 z_1 - i^2 z_2 - i + i

(3p)

Deoarece −i2=−(−1)=1-i^2 = -(-1) = 1, expresia devine:

=iz1z2+z1+z2=z1∘z2= i z_1 z_2 + z_1 + z_2 = z_1 \circ z_2

egalitate adevărată pentru orice numere complexe z1,z2z_1, z_2.

(2p)


  • c) Determinăm elementul neutru ee al legii de compoziție:
z∘e=z  ⟺  ize+z+e=z  ⟺  e(iz+1)=0,∀z∈C  ⟹  e=0z \circ e = z \iff i z e + z + e = z \iff e(i z + 1) = 0, \quad \forall z \in \mathbb{C} \implies e = 0

Într-adevăr, 0∘z=z∘0=z0 \circ z = z \circ 0 = z pentru orice z∈Cz \in \mathbb{C}, deci elementul neutru este e=0e = 0.

(2p)

Fie z′z' simetricul elementului zz în raport cu legea „∘\circ”:

z∘z′=e  ⟺  i(z−i)(z′−i)+i=0  ⟺  i(z−i)(z′−i)=−i  ⟺  (z−i)(z′−i)=−1z \circ z' = e \iff i(z - i)(z' - i) + i = 0 \iff i(z - i)(z' - i) = -i \iff (z - i)(z' - i) = -1

De unde deducem:

z′−i=−1z−i  ⟹  z′=i−1z−i=i+1i−zz' - i = \frac{-1}{z - i} \implies z' = i - \frac{1}{z - i} = i + \frac{1}{i - z}

Pentru z=12(1+i)=12+12iz = \frac{1}{2}(1 + i) = \frac{1}{2} + \frac{1}{2}i:

i−z=i−1+i2=2i−1−i2=−1+i2i - z = i - \frac{1 + i}{2} = \frac{2i - 1 - i}{2} = \frac{-1 + i}{2}

Calculăm fracția:

1i−z=2−1+i=2(−1−i)(−1)2+12=2(−1−i)2=−1−i\frac{1}{i - z} = \frac{2}{-1 + i} = \frac{2(-1 - i)}{(-1)^2 + 1^2} = \frac{2(-1 - i)}{2} = -1 - i

Înlocuim pentru a găsi z′z':

z′=i+(−1−i)=−1z' = i + (-1 - i) = -1

Deoarece −1∈R-1 \in \mathbb{R}, simetricul numărului dat este un număr real.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=xn−nln⁡x+1f(x) = x^n - n\ln x + 1, unde nn este număr natural nenul.

a) Arătați că f′(x)=n(xn−1)xf'(x) = \frac{n(x^n - 1)}{x}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Arătați că lim⁡x→+∞f(x)−xnx=0\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x) - x^n}{x} = 0, pentru orice număr natural nenul nn. (5p)

c) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui aa pentru care ecuația f(x)=af(x) = a are soluție în intervalul (0,1](0, 1]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • a) Funcția ff este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty). Calculăm derivata sa:
f′(x)=(xn)′−n(ln⁡x)′+(1)′=nxn−1−n⋅1x+0f'(x) = (x^n)' - n(\ln x)' + (1)' = n x^{n-1} - n \cdot \frac{1}{x} + 0

(3p)

Aducem la același numitor comun xx:

f′(x)=nxn−nx=n(xn−1)xf'(x) = \frac{n x^n - n}{x} = \frac{n(x^n - 1)}{x}

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)


  • b) Exprimăm diferența de la numărător:
f(x)−xn=(xn−nln⁡x+1)−xn=−nln⁡x+1f(x) - x^n = (x^n - n\ln x + 1) - x^n = -n\ln x + 1

Limita cerută devine:

lim⁡x→+∞f(x)−xnx=lim⁡x→+∞−nln⁡x+1x=lim⁡x→+∞(−n⋅ln⁡xx+1x)\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x) - x^n}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{-n\ln x + 1}{x} = \lim_{x \to +\infty} \left( -n \cdot \frac{\ln x}{x} + \frac{1}{x} \right)

(2p)

Folosind limita remarcabilă lim⁡x→+∞ln⁡xx=0\lim_{x \to +\infty} \frac{\ln x}{x} = 0 și lim⁡x→+∞1x=0\lim_{x \to +\infty} \frac{1}{x} = 0:

lim⁡x→+∞f(x)−xnx=−n⋅0+0=0\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x) - x^n}{x} = -n \cdot 0 + 0 = 0

pentru orice număr natural nenul nn.

(3p)


  • c) Pentru x∈(0,1]x \in (0, 1], avem xn≤1x^n \le 1, deci xn−1≤0x^n - 1 \le 0. Cum n≥1n \ge 1 și x>0x > 0, rezultă:
f′(x)=n(xn−1)x≤0,pentru orice x∈(0,1]f'(x) = \frac{n(x^n - 1)}{x} \le 0, \quad \text{pentru orice } x \in (0, 1]

Prin urmare, funcția ff este continuă și descrescătoare pe intervalul (0,1](0, 1].

(2p)

Calculăm valoarea în capătul drept și limita la stânga în origine:

f(1)=1n−nln⁡1+1=1−0+1=2f(1) = 1^n - n\ln 1 + 1 = 1 - 0 + 1 = 2 lim⁡x→0,x>0f(x)=lim⁡x→0,x>0(xn−nln⁡x+1)=0−n(−∞)+1=+∞\lim_{x \to 0, x > 0} f(x) = \lim_{x \to 0, x > 0} (x^n - n\ln x + 1) = 0 - n(-\infty) + 1 = +\infty

Fiind continuă și strict descrescătoare pe (0,1](0, 1], mulțimea valorilor funcției (imaginea) pe (0,1](0, 1] este:

f((0,1])=[f(1),lim⁡x→0f(x))=[2,+∞)f((0, 1]) = [f(1), \lim_{x \to 0} f(x)) = [2, +\infty)

Așadar, ecuația f(x)=af(x) = a are cel puțin o soluție în intervalul (0,1](0, 1] dacă și numai dacă:

a∈[2,+∞)a \in [2, +\infty)

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+1f(x) = x^2 + 1.

a) Arătați că ∫03f(x) dx=12\int_0^3 f(x)\,dx = 12. (5p)

b) Calculați ∫01f(x)ex3+3x dx\int_0^1 f(x) e^{x^3 + 3x}\,dx. (5p)

c) Arătați că 15∫01(f(x))7 dx−14∫01(f(x))6 dx=12815 \int_0^1 (f(x))^7\,dx - 14 \int_0^1 (f(x))^6\,dx = 128. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • a) Integrăm direct funcția polinomială:
∫03f(x) dx=∫03(x2+1) dx=[x33+x]03\int_0^3 f(x)\,dx = \int_0^3 (x^2 + 1)\,dx = \left[ \frac{x^3}{3} + x \right]_0^3

(3p)

=(333+3)−(0+0)=273+3=9+3=12= \left( \frac{3^3}{3} + 3 \right) - (0 + 0) = \frac{27}{3} + 3 = 9 + 3 = 12

(2p)


  • b) Observăm că derivata exponentului u(x)=x3+3xu(x) = x^3 + 3x este:
u′(x)=(x3+3x)′=3x2+3=3(x2+1)=3f(x)  ⟹  f(x)=13(x3+3x)′u'(x) = (x^3 + 3x)' = 3x^2 + 3 = 3(x^2 + 1) = 3f(x) \implies f(x) = \frac{1}{3} (x^3 + 3x)'

Integrala devine:

∫01f(x)ex3+3x dx=13∫01(x3+3x)′ex3+3x dx=13[ex3+3x]01\int_0^1 f(x) e^{x^3 + 3x}\,dx = \frac{1}{3} \int_0^1 (x^3 + 3x)' e^{x^3 + 3x}\,dx = \frac{1}{3} \left[ e^{x^3 + 3x} \right]_0^1

(3p)

Calculăm valorile la capete:

=13(e13+3⋅1−e0)=13(e4−1)=e4−13= \frac{1}{3} (e^{1^3 + 3 \cdot 1} - e^0) = \frac{1}{3} (e^4 - 1) = \frac{e^4 - 1}{3}

(2p)


  • c) Fie integrala I7=∫01(f(x))7 dx=∫01(x2+1)7 dxI_7 = \int_0^1 (f(x))^7\,dx = \int_0^1 (x^2 + 1)^7\,dx. Folosim metoda integrării prin părți, scriind (x2+1)7=(x)′(x2+1)7(x^2 + 1)^7 = (x)' (x^2 + 1)^7:
∫01(x2+1)7 dx=[x(x2+1)7]01−∫01x⋅7(x2+1)6⋅2x dx\int_0^1 (x^2 + 1)^7\,dx = \left[ x(x^2 + 1)^7 \right]_0^1 - \int_0^1 x \cdot 7(x^2 + 1)^6 \cdot 2x\,dx

Calculăm primul termen și restrângem integrala:

[x(x2+1)7]01=1⋅(12+1)7−0=27=128\left[ x(x^2 + 1)^7 \right]_0^1 = 1 \cdot (1^2 + 1)^7 - 0 = 2^7 = 128 ∫01x⋅14x(x2+1)6 dx=14∫01x2(x2+1)6 dx\int_0^1 x \cdot 14x(x^2 + 1)^6\,dx = 14 \int_0^1 x^2 (x^2 + 1)^6\,dx

(3p)

Scriem x2=(x2+1)−1x^2 = (x^2 + 1) - 1:

14∫01x2(x2+1)6 dx=14∫01[(x2+1)−1](x2+1)6 dx=14∫01(x2+1)7 dx−14∫01(x2+1)6 dx14 \int_0^1 x^2 (x^2 + 1)^6\,dx = 14 \int_0^1 [(x^2 + 1) - 1](x^2 + 1)^6\,dx = 14 \int_0^1 (x^2 + 1)^7\,dx - 14 \int_0^1 (x^2 + 1)^6\,dx

Înlocuim în relația inițială:

∫01(x2+1)7 dx=128−14∫01(x2+1)7 dx+14∫01(x2+1)6 dx\int_0^1 (x^2 + 1)^7\,dx = 128 - 14 \int_0^1 (x^2 + 1)^7\,dx + 14 \int_0^1 (x^2 + 1)^6\,dx

Trecem termenul −14∫01(x2+1)7 dx-14 \int_0^1 (x^2 + 1)^7\,dx în membrul stâng:

15∫01(x2+1)7 dx−14∫01(x2+1)6 dx=12815 \int_0^1 (x^2 + 1)^7\,dx - 14 \int_0^1 (x^2 + 1)^6\,dx = 128

adică:

15∫01(f(x))7 dx−14∫01(f(x))6 dx=12815 \int_0^1 (f(x))^7\,dx - 14 \int_0^1 (f(x))^6\,dx = 128

(2p)