BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Test Antrenament 19

BAC Științele Naturii (M2) 2020 — Test de Antrenament 19

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați numerele raționale aa și bb, știind că 12−1+13+8=a+b2\frac{1}{\sqrt{2} - 1} + \frac{1}{3 + \sqrt{8}} = a + b\sqrt{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Observăm că 8=4⋅2=22\sqrt{8} = \sqrt{4 \cdot 2} = 2\sqrt{2}. Raționalizăm numitorii celor două fracții prin amplificarea cu conjugatele lor:
12−1=2+1(2−1)(2+1)=2+12−1=2+1\frac{1}{\sqrt{2} - 1} = \frac{\sqrt{2} + 1}{(\sqrt{2} - 1)(\sqrt{2} + 1)} = \frac{\sqrt{2} + 1}{2 - 1} = \sqrt{2} + 1 13+8=13+22=3−22(3+22)(3−22)=3−2232−(22)2=3−229−8=3−22\frac{1}{3 + \sqrt{8}} = \frac{1}{3 + 2\sqrt{2}} = \frac{3 - 2\sqrt{2}}{(3 + 2\sqrt{2})(3 - 2\sqrt{2})} = \frac{3 - 2\sqrt{2}}{3^2 - (2\sqrt{2})^2} = \frac{3 - 2\sqrt{2}}{9 - 8} = 3 - 2\sqrt{2}

(2p)

  • Adunăm cele două expresii:
12−1+13+8=(2+1)+(3−22)=(1+3)+(2−22)=4−2\frac{1}{\sqrt{2} - 1} + \frac{1}{3 + \sqrt{8}} = (\sqrt{2} + 1) + (3 - 2\sqrt{2}) = (1 + 3) + (\sqrt{2} - 2\sqrt{2}) = 4 - \sqrt{2}

Egalăm cu a+b2a + b\sqrt{2}:

4−2=a+b2  ⟺  a+b2=4+(−1)24 - \sqrt{2} = a + b\sqrt{2} \iff a + b\sqrt{2} = 4 + (-1)\sqrt{2}

Deoarece a,b∈Qa, b \in \mathbb{Q} și 2∈R∖Q\sqrt{2} \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q}, identificăm coeficienții:

a=4șib=−1a = 4 \quad \text{și} \quad b = -1

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+2x2+1f(x) = \frac{x^2 + 2}{x^2 + 1}. Arătați că f(2020)+f(12020)=3f(2020) + f\left(\frac{1}{2020}\right) = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=2020x = 2020:
f(2020)=20202+220202+1f(2020) = \frac{2020^2 + 2}{2020^2 + 1}

(2p)

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=12020x = \frac{1}{2020}:
f(12020)=(12020)2+2(12020)2+1=1+2⋅20202202021+2020220202=2⋅20202+120202+1f\left(\frac{1}{2020}\right) = \frac{\left(\frac{1}{2020}\right)^2 + 2}{\left(\frac{1}{2020}\right)^2 + 1} = \frac{\frac{1 + 2 \cdot 2020^2}{2020^2}}{\frac{1 + 2020^2}{2020^2}} = \frac{2 \cdot 2020^2 + 1}{2020^2 + 1}
  • Adunăm cele două valori:
f(2020)+f(12020)=20202+220202+1+2⋅20202+120202+1=20202+2+2⋅20202+120202+1f(2020) + f\left(\frac{1}{2020}\right) = \frac{2020^2 + 2}{2020^2 + 1} + \frac{2 \cdot 2020^2 + 1}{2020^2 + 1} = \frac{2020^2 + 2 + 2 \cdot 2020^2 + 1}{2020^2 + 1} =3⋅20202+320202+1=3(20202+1)20202+1=3= \frac{3 \cdot 2020^2 + 3}{2020^2 + 1} = \frac{3(2020^2 + 1)}{2020^2 + 1} = 3

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 4x−22x+3=−74^x - 2^{2x+3} = -7. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem puterile în baza 22:
4x=(22)x=22xși22x+3=22x⋅23=8⋅22x4^x = (2^2)^x = 2^{2x} \quad \text{și} \quad 2^{2x+3} = 2^{2x} \cdot 2^3 = 8 \cdot 2^{2x}

Ecuația devine:

22x−22x⋅23=−7  ⟺  22x(1−8)=−7  ⟺  −7⋅22x=−72^{2x} - 2^{2x} \cdot 2^3 = -7 \iff 2^{2x}(1 - 8) = -7 \iff -7 \cdot 2^{2x} = -7

(3p)

  • Împărțim prin −7-7:
22x=1  ⟺  22x=20  ⟺  2x=0  ⟺  x=02^{2x} = 1 \iff 2^{2x} = 2^0 \iff 2x = 0 \iff x = 0

Soluția este x=0x = 0.

(2p)


4. Determinați numărul de funcții f:{1,2,3}→{0,1,2}f: \{1, 2, 3\} \to \{0, 1, 2\} cu proprietatea că f(1)⋅f(2)⋅f(3)=0f(1) \cdot f(2) \cdot f(3) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul total de funcții definite de la mulțimea {1,2,3}\{1, 2, 3\} (cu 33 elemente) la mulțimea {0,1,2}\{0, 1, 2\} (cu 33 elemente) este:
Ntotal=33=27N_{\text{total}} = 3^3 = 27

(2p)

  • Folosim metoda complementarei. Produsul f(1)⋅f(2)⋅f(3)≠0f(1) \cdot f(2) \cdot f(3) \neq 0 dacă și numai dacă niciuna dintre valorile f(1),f(2),f(3)f(1), f(2), f(3) nu este 00, adică fiecare element din domeniu ia valori în submulțimea {1,2}\{1, 2\} (care are 22 elemente).

Numărul acestor funcții este:

Nnenul=23=8N_{\text{nenul}} = 2^3 = 8
  • Așadar, numărul funcțiilor care verifică proprietatea f(1)⋅f(2)⋅f(3)=0f(1) \cdot f(2) \cdot f(3) = 0 este:
N=Ntotal−Nnenul=27−8=19N = N_{\text{total}} - N_{\text{nenul}} = 27 - 8 = 19

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră paralelogramul ABCDABCD cu A(−1,3)A(-1, 3), B(3,5)B(3, 5) și C(−4,−2)C(-4, -2). Determinați ecuația dreptei ADAD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un paralelogram ABCDABCD, laturile opuse sunt paralele, deci dreptele suport sunt paralele: AD∥BCAD \parallel BC.

Panta dreptei BCBC se calculează cu formula:

mBC=yC−yBxC−xB=−2−5−4−3=−7−7=1m_{BC} = \frac{y_C - y_B}{x_C - x_B} = \frac{-2 - 5}{-4 - 3} = \frac{-7}{-7} = 1

Deoarece AD∥BCAD \parallel BC, pantele lor sunt egale:

mAD=mBC=1m_{AD} = m_{BC} = 1

(3p)

  • Dreapta ADAD trece prin punctul A(−1,3)A(-1, 3) și are panta mAD=1m_{AD} = 1. Ecuația dreptei este:
y−yA=mAD(x−xA)  ⟺  y−3=1⋅(x−(−1))y - y_A = m_{AD}(x - x_A) \iff y - 3 = 1 \cdot (x - (-1)) y−3=x+1  ⟺  y=x+4(sau x−y+4=0)y - 3 = x + 1 \iff y = x + 4 \quad (\text{sau } x - y + 4 = 0)

(2p)


6. Determinați x∈(π2,π)x \in \left(\frac{\pi}{2}, \pi\right), știind că tg⁡2x=−1\operatorname{tg} 2x = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece x∈(π2,π)x \in \left(\frac{\pi}{2}, \pi\right), înmulțim dubla inegalitate cu 22:
2x∈(π,2π)2x \in (\pi, 2\pi)

Funcția tangentă are ecuația tg⁡α=−1\operatorname{tg} \alpha = -1, a cărei soluție generală este α=−π4+kπ\alpha = -\frac{\pi}{4} + k\pi, k∈Zk \in \mathbb{Z}.

(3p)

  • Căutăm soluțiile din intervalul (π,2π)(\pi, 2\pi):
    • Pentru k=2k = 2: α=−π4+2π=7π4∈(π,2π)\alpha = -\frac{\pi}{4} + 2\pi = \frac{7\pi}{4} \in (\pi, 2\pi).
    • Pentru k=1k = 1: α=3π4∉(π,2π)\alpha = \frac{3\pi}{4} \notin (\pi, 2\pi).

Așadar:

2x=7π4  ⟺  x=7π82x = \frac{7\pi}{4} \iff x = \frac{7\pi}{8}

Deoarece π2=4π8<7π8<8π8=π\frac{\pi}{2} = \frac{4\pi}{8} < \frac{7\pi}{8} < \frac{8\pi}{8} = \pi, valoarea x=7π8x = \frac{7\pi}{8} aparține intervalului cerut.

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(12−10132−1a)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & -1 \\ 0 & 1 & 3 \\ 2 & -1 & a \end{pmatrix} și sistemul de ecuații:

{x+2y−z=2y+3z=42x−y+az=2\begin{cases} x + 2y - z = 2 \\ y + 3z = 4 \\ 2x - y + az = 2 \end{cases}

unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=18\det(A(1)) = 18. (5p)

b) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui aa pentru care sistemul de ecuații are soluție unică. (5p)

c) Pentru a=1a = 1, rezolvați sistemul de ecuații. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Pentru a=1a = 1, matricea devine:

A(1)=(12−10132−11)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & -1 \\ 0 & 1 & 3 \\ 2 & -1 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

Calculăm determinantul matricei A(1)A(1):

det⁡(A(1))=1⋅1⋅1+0⋅(−1)⋅(−1)+2⋅2⋅3−2⋅1⋅(−1)−(−1)⋅3⋅1−1⋅0⋅2\det(A(1)) = 1 \cdot 1 \cdot 1 + 0 \cdot (-1) \cdot (-1) + 2 \cdot 2 \cdot 3 - 2 \cdot 1 \cdot (-1) - (-1) \cdot 3 \cdot 1 - 1 \cdot 0 \cdot 2 =1+0+12−(−2)−(−3)−0=1+12+2+3=18= 1 + 0 + 12 - (-2) - (-3) - 0 = 1 + 12 + 2 + 3 = 18

(3p)


b) Un sistem liniar de 3 ecuații cu 3 necunoscute are soluție unică dacă și numai dacă determinantul matricei sistemului este nenul (det⁡(A(a))≠0\det(A(a)) \neq 0).

(2p)

Calculăm determinantul det⁡(A(a))\det(A(a)) dezvoltând după prima coloană:

det⁡(A(a))=1⋅∣13−1a∣−0⋅∣2−1−1a∣+2⋅∣2−113∣\det(A(a)) = 1 \cdot \begin{vmatrix} 1 & 3 \\ -1 & a \end{vmatrix} - 0 \cdot \begin{vmatrix} 2 & -1 \\ -1 & a \end{vmatrix} + 2 \cdot \begin{vmatrix} 2 & -1 \\ 1 & 3 \end{vmatrix} =(a−(−3))+2(6−(−1))=a+3+2(7)=a+3+14=a+17= (a - (-3)) + 2(6 - (-1)) = a + 3 + 2(7) = a + 3 + 14 = a + 17

Condiția de soluție unică este:

det⁡(A(a))≠0  ⟺  a+17≠0  ⟺  a≠−17\det(A(a)) \neq 0 \iff a + 17 \neq 0 \iff a \neq -17

Așadar, mulțimea valorilor căutate este a∈R∖{−17}a \in \mathbb{R} \setminus \{-17\}.

(3p)


c) Pentru a=1a = 1, det⁡(A(1))=18≠0\det(A(1)) = 18 \neq 0, deci sistemul este de tip Cramer și are soluție unică.

Calculăm determinanții corespunzători necunoscutelor:

dx=∣22−14132−11∣=2(1+3)−2(4−6)−1(−4−2)=2⋅4−2⋅(−2)−1⋅(−6)=8+4+6=18d_x = \begin{vmatrix} 2 & 2 & -1 \\ 4 & 1 & 3 \\ 2 & -1 & 1 \end{vmatrix} = 2(1 + 3) - 2(4 - 6) - 1(-4 - 2) = 2 \cdot 4 - 2 \cdot (-2) - 1 \cdot (-6) = 8 + 4 + 6 = 18 dy=∣12−1043221∣=1(4−6)−2(0−6)−1(0−8)=−2+12+8=18d_y = \begin{vmatrix} 1 & 2 & -1 \\ 0 & 4 & 3 \\ 2 & 2 & 1 \end{vmatrix} = 1(4 - 6) - 2(0 - 6) - 1(0 - 8) = -2 + 12 + 8 = 18 dz=∣1220142−12∣=1(2+4)−2(0−8)+2(0−2)=6+16−4=18d_z = \begin{vmatrix} 1 & 2 & 2 \\ 0 & 1 & 4 \\ 2 & -1 & 2 \end{vmatrix} = 1(2 + 4) - 2(0 - 8) + 2(0 - 2) = 6 + 16 - 4 = 18

(2p)

Aplicăm formulele lui Cramer:

x=dxdet⁡(A(1))=1818=1x = \frac{d_x}{\det(A(1))} = \frac{18}{18} = 1 y=dydet⁡(A(1))=1818=1y = \frac{d_y}{\det(A(1))} = \frac{18}{18} = 1 z=dzdet⁡(A(1))=1818=1z = \frac{d_z}{\det(A(1))} = \frac{18}{18} = 1

Soluția sistemului este (x,y,z)=(1,1,1)(x, y, z) = (1, 1, 1).

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=2xy−x−y+1x * y = 2xy - x - y + 1

a) Arătați că 12∗12=12\frac{1}{2} * \frac{1}{2} = \frac{1}{2}. (5p)

b) Determinați numărul real aa, astfel încât a∗x=aa * x = a, pentru orice număr real xx. (5p)

c) Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−1f(x) = 2x - 1. Demonstrați că f(x∗y)=f(x)⋅f(y)f(x * y) = f(x) \cdot f(y), pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Înlocuim x=12x = \frac{1}{2} și y=12y = \frac{1}{2} în legea de compoziție:

12∗12=2⋅12⋅12−12−12+1\frac{1}{2} * \frac{1}{2} = 2 \cdot \frac{1}{2} \cdot \frac{1}{2} - \frac{1}{2} - \frac{1}{2} + 1

(3p)

Efectuăm calculele:

=12−1+1=12= \frac{1}{2} - 1 + 1 = \frac{1}{2}

(2p)


b) Egalitatea a∗x=aa * x = a devine:

2ax−a−x+1=a  ⟺  2ax−2a−x+1=02ax - a - x + 1 = a \iff 2ax - 2a - x + 1 = 0

Grupăm termenii convenabil:

2a(x−1)−(x−1)=0  ⟺  (2a−1)(x−1)=02a(x - 1) - (x - 1) = 0 \iff (2a - 1)(x - 1) = 0

(3p)

Pentru ca această relație să aibă loc pentru orice număr real xx, factorul constant trebuie să fie nul:

2a−1=0  ⟺  2a=1  ⟺  a=122a - 1 = 0 \iff 2a = 1 \iff a = \frac{1}{2}

(2p)


c) Calculăm membrul stâng, f(x∗y)f(x * y):

f(x∗y)=2(x∗y)−1=2(2xy−x−y+1)−1=4xy−2x−2y+2−1=4xy−2x−2y+1f(x * y) = 2(x * y) - 1 = 2(2xy - x - y + 1) - 1 = 4xy - 2x - 2y + 2 - 1 = 4xy - 2x - 2y + 1

(3p)

Calculăm membrul drept, f(x)⋅f(y)f(x) \cdot f(y):

f(x)⋅f(y)=(2x−1)(2y−1)=4xy−2x−2y+1f(x) \cdot f(y) = (2x - 1)(2y - 1) = 4xy - 2x - 2y + 1

Deoarece ambele expresii sunt egale cu 4xy−2x−2y+14xy - 2x - 2y + 1, rezultă:

f(x∗y)=f(x)⋅f(y),∀x,y∈Rf(x * y) = f(x) \cdot f(y), \quad \forall x, y \in \mathbb{R}

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−ln⁡(2x+1)f(x) = x - \ln(2^x + 1).

a) Arătați că f′(x)=1−2xln⁡22x+1f'(x) = 1 - \frac{2^x \ln 2}{2^x + 1}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Demonstrați că funcția ff este crescătoare. (5p)

c) Determinați ecuația asimptotei oblice spre −∞-\infty la graficul funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Derivăm funcția folosind regula de derivare a diferenței și formula (ln⁡u)′=u′u(\ln u)' = \frac{u'}{u}:

f′(x)=(x)′−(ln⁡(2x+1))′=1−(2x+1)′2x+1f'(x) = (x)' - (\ln(2^x + 1))' = 1 - \frac{(2^x + 1)'}{2^x + 1}

(2p)

Deoarece (2x)′=2xln⁡2(2^x)' = 2^x \ln 2 și (1)′=0(1)' = 0, obținem:

f′(x)=1−2xln⁡22x+1,x∈Rf'(x) = 1 - \frac{2^x \ln 2}{2^x + 1}, \quad x \in \mathbb{R}

(3p)


b) Deoarece 2x>02^x > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, avem 2x<2x+12^x < 2^x + 1, de unde:

0<2x2x+1<10 < \frac{2^x}{2^x + 1} < 1

De asemenea, ln⁡2<ln⁡e=1\ln 2 < \ln e = 1. Înmulțind inegalitățile:

0<2xln⁡22x+1<1⋅1=1,∀x∈R0 < \frac{2^x \ln 2}{2^x + 1} < 1 \cdot 1 = 1, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)

Rezultă că:

f′(x)=1−2xln⁡22x+1>1−1=0,∀x∈Rf'(x) = 1 - \frac{2^x \ln 2}{2^x + 1} > 1 - 1 = 0, \quad \forall x \in \mathbb{R}

Deoarece derivata este strict pozitivă pe întreg domeniul de definiție R\mathbb{R}, funcția ff este strict crescătoare pe R\mathbb{R}.

(3p)


c) Căutăm asimptota oblică spre −∞-\infty de ecuație y=mx+ny = mx + n.

Calculăm panta mm:

m=lim⁡x→−∞f(x)x=lim⁡x→−∞x−ln⁡(2x+1)x=lim⁡x→−∞(1−ln⁡(2x+1)x)m = \lim_{x \to -\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to -\infty} \frac{x - \ln(2^x + 1)}{x} = \lim_{x \to -\infty} \left( 1 - \frac{\ln(2^x + 1)}{x} \right)

Cum lim⁡x→−∞2x=0\lim_{x \to -\infty} 2^x = 0, avem lim⁡x→−∞ln⁡(2x+1)=ln⁡1=0\lim_{x \to -\infty} \ln(2^x + 1) = \ln 1 = 0. Astfel:

lim⁡x→−∞ln⁡(2x+1)x=0−∞=0  ⟹  m=1−0=1\lim_{x \to -\infty} \frac{\ln(2^x + 1)}{x} = \frac{0}{-\infty} = 0 \implies m = 1 - 0 = 1

(2p)

Calculăm ordonata la origine nn:

n=lim⁡x→−∞(f(x)−mx)=lim⁡x→−∞(x−ln⁡(2x+1)−x)=lim⁡x→−∞(−ln⁡(2x+1))=−ln⁡(0+1)=−ln⁡1=0n = \lim_{x \to -\infty} (f(x) - mx) = \lim_{x \to -\infty} (x - \ln(2^x + 1) - x) = \lim_{x \to -\infty} (-\ln(2^x + 1)) = -\ln(0 + 1) = -\ln 1 = 0

Așadar, ecuația asimptotei oblice spre −∞-\infty este:

y=1⋅x+0  ⟺  y=xy = 1 \cdot x + 0 \iff y = x

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x+2)sin⁡xf(x) = (x + 2)\sin x.

a) Arătați că ∫0π2f(x)x+2 dx=1\int_0^{\frac{\pi}{2}} \frac{f(x)}{x + 2} \, dx = 1. (5p)

b) Calculați ∫0π2f(x) dx\int_0^{\frac{\pi}{2}} f(x) \, dx. (5p)

c) Determinați numărul natural nn, n≥2n \ge 2, pentru care ∫12n−1sin⁡2xf2(x) dx=29\int_1^{2n-1} \frac{\sin^2 x}{f^2(x)} \, dx = \frac{2}{9}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Înlocuim expresia funcției f(x)=(x+2)sin⁡xf(x) = (x + 2)\sin x:

∫0π2f(x)x+2 dx=∫0π2(x+2)sin⁡xx+2 dx=∫0π2sin⁡x dx\int_0^{\frac{\pi}{2}} \frac{f(x)}{x + 2} \, dx = \int_0^{\frac{\pi}{2}} \frac{(x + 2)\sin x}{x + 2} \, dx = \int_0^{\frac{\pi}{2}} \sin x \, dx

(3p)

Calculăm integrala:

=[−cos⁡x]0π2=−cos⁡π2−(−cos⁡0)=−0+1=1= \left[ -\cos x \right]_0^{\frac{\pi}{2}} = -\cos\frac{\pi}{2} - (-\cos 0) = -0 + 1 = 1

(2p)


b) Integrala devine:

∫0π2f(x) dx=∫0π2(x+2)sin⁡x dx\int_0^{\frac{\pi}{2}} f(x) \, dx = \int_0^{\frac{\pi}{2}} (x + 2)\sin x \, dx

Integrăm prin părți, alegând u(x)=x+2  ⟹  u′(x)=1u(x) = x + 2 \implies u'(x) = 1 și v′(x)=sin⁡x  ⟹  v(x)=−cos⁡xv'(x) = \sin x \implies v(x) = -\cos x:

∫0π2(x+2)sin⁡x dx=[−(x+2)cos⁡x]0π2−∫0π21⋅(−cos⁡x) dx\int_0^{\frac{\pi}{2}} (x + 2)\sin x \, dx = \left[ -(x + 2)\cos x \right]_0^{\frac{\pi}{2}} - \int_0^{\frac{\pi}{2}} 1 \cdot (-\cos x) \, dx

(3p)

Calculăm fiecare termen:

[−(x+2)cos⁡x]0π2=−(π2+2)cos⁡π2−(−(0+2)cos⁡0)=0+2=2\left[ -(x + 2)\cos x \right]_0^{\frac{\pi}{2}} = -\left(\frac{\pi}{2} + 2\right)\cos\frac{\pi}{2} - (- (0 + 2)\cos 0) = 0 + 2 = 2 ∫0π2cos⁡x dx=[sin⁡x]0π2=sin⁡π2−sin⁡0=1−0=1\int_0^{\frac{\pi}{2}} \cos x \, dx = \left[ \sin x \right]_0^{\frac{\pi}{2}} = \sin\frac{\pi}{2} - \sin 0 = 1 - 0 = 1

Însumând:

∫0π2f(x) dx=2+1=3\int_0^{\frac{\pi}{2}} f(x) \, dx = 2 + 1 = 3

(2p)


c) Deoarece f(x)=(x+2)sin⁡xf(x) = (x + 2)\sin x, pătratul său este f2(x)=(x+2)2sin⁡2xf^2(x) = (x + 2)^2 \sin^2 x.
Pentru x∈[1,2n−1]x \in [1, 2n-1], sin⁡x≠0\sin x \neq 0 pe aproape tot domeniul și integrala simplificată este:

∫12n−1sin⁡2xf2(x) dx=∫12n−1sin⁡2x(x+2)2sin⁡2x dx=∫12n−11(x+2)2 dx\int_1^{2n-1} \frac{\sin^2 x}{f^2(x)} \, dx = \int_1^{2n-1} \frac{\sin^2 x}{(x + 2)^2 \sin^2 x} \, dx = \int_1^{2n-1} \frac{1}{(x + 2)^2} \, dx

Integrăm direct:

=[−1x+2]12n−1=−1(2n−1)+2−(−11+2)=−12n+1+13= \left[ -\frac{1}{x + 2} \right]_1^{2n-1} = -\frac{1}{(2n - 1) + 2} - \left( -\frac{1}{1 + 2} \right) = -\frac{1}{2n + 1} + \frac{1}{3}

(3p)

Egalăm rezultatul cu valoarea dată 29\frac{2}{9} (conform baremului oficial, unde −12n+1+13-\frac{1}{2n+1} + \frac{1}{3} conduce la 2n+1=92n+1 = 9):

−12n+1+13=29  ⟺  12n+1=13−29=19-\frac{1}{2n + 1} + \frac{1}{3} = \frac{2}{9} \iff \frac{1}{2n + 1} = \frac{1}{3} - \frac{2}{9} = \frac{1}{9} 2n+1=9  ⟺  2n=8  ⟺  n=42n + 1 = 9 \iff 2n = 8 \iff n = 4

Deoarece n=4∈Nn = 4 \in \mathbb{N} și 4≥24 \ge 2, soluția convine.

(2p)