BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Test Antrenament 18

BAC Științele Naturii (M2) 2020 — Test de Antrenament 18

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că diferența numerelor 5+235 + 2\sqrt{3} și (1+3)2(1 + \sqrt{3})^2 este număr întreg. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm pătratul binomului (1+3)2(1 + \sqrt{3})^2, folosind formula (a+b)2=a2+2ab+b2(a + b)^2 = a^2 + 2ab + b^2:
(1+3)2=12+2⋅1⋅3+(3)2=1+23+3=4+23(1 + \sqrt{3})^2 = 1^2 + 2 \cdot 1 \cdot \sqrt{3} + (\sqrt{3})^2 = 1 + 2\sqrt{3} + 3 = 4 + 2\sqrt{3}

(3p)

  • Calculăm diferența celor două numere:
(5+23)−(1+3)2=(5+23)−(4+23)=5−4+23−23=1(5 + 2\sqrt{3}) - (1 + \sqrt{3})^2 = (5 + 2\sqrt{3}) - (4 + 2\sqrt{3}) = 5 - 4 + 2\sqrt{3} - 2\sqrt{3} = 1

Cum 1∈Z1 \in \mathbb{Z}, rezultă că diferența este număr întreg.

(2p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+1f(x) = 2x + 1 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=2x2+2xg(x) = 2x^2 + 2x. Determinați numerele reale mm pentru care f(m)=g(m)f(m) = g(m). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem egalitatea f(m)=g(m)f(m) = g(m) înlocuind legile celor două funcții:
2m+1=2m2+2m2m + 1 = 2m^2 + 2m

Reducem termenul 2m2m din ambii membri:

2m2=1  ⟺  m2=122m^2 = 1 \iff m^2 = \frac{1}{2}

(3p)

  • Rezolvăm ecuația în mulțimea numerelor reale:
m=−12=−22saum=12=22m = -\frac{1}{\sqrt{2}} = -\frac{\sqrt{2}}{2} \quad \text{sau} \quad m = \frac{1}{\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{2}}{2}

Ambele soluții sunt numere reale.

(2p)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x2+5x+1=2x+5\sqrt{x^2 + 5x + 1} = \sqrt{2x + 5}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punem condițiile de existență pentru radicali (sau verificăm soluțiile obținute în ecuația inițială): 2x+5≥0  ⟺  x≥−522x + 5 \ge 0 \iff x \ge -\frac{5}{2}.

Ridicând ambii membri la pătrat, obținem:

x2+5x+1=2x+5x^2 + 5x + 1 = 2x + 5

Trecem toți termenii în membrul stâng:

x2+3x−4=0x^2 + 3x - 4 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=32−4⋅1⋅(−4)=9+16=25\Delta = 3^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-4) = 9 + 16 = 25 x1=−3−52=−4,x2=−3+52=1x_1 = \frac{-3 - 5}{2} = -4, \quad x_2 = \frac{-3 + 5}{2} = 1
  • Verificăm condiția x≥−52=−2,5x \ge -\frac{5}{2} = -2{,}5:
    • Pentru x=−4x = -4: −4<−2,5-4 < -2{,}5, deci nu convine (sub radicalul din dreapta am obține 2(−4)+5=−3<02(-4) + 5 = -3 < 0).
    • Pentru x=1x = 1: 1≥−2,51 \ge -2{,}5 și 12+5⋅1+1=7=2⋅1+5\sqrt{1^2 + 5 \cdot 1 + 1} = \sqrt{7} = \sqrt{2 \cdot 1 + 5}, care convine.

Așadar, soluția unică este x=1x = 1.

(2p)


4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr aa din mulțimea A={−2,−1,1,2,3}A = \{-2, -1, 1, 2, 3\}, acesta să verifice inegalitatea ∣a+1∣≥2|a + 1| \ge 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm numărul cazurilor posibile: Mulțimea AA conține 55 elemente, deci:
numa˘r cazuri posibile=5\text{număr cazuri posibile} = 5

(2p)

  • Verificăm inegalitatea ∣a+1∣≥2|a + 1| \ge 2 pentru fiecare element din AA:
    • Pentru a=−2a = -2: ∣−2+1∣=∣−1∣=1≥2|-2 + 1| = |-1| = 1 \ge 2 (fals).
    • Pentru a=−1a = -1: ∣−1+1∣=∣0∣=0≥2|-1 + 1| = |0| = 0 \ge 2 (fals).
    • Pentru a=1a = 1: ∣1+1∣=∣2∣=2≥2|1 + 1| = |2| = 2 \ge 2 (adevărat).
    • Pentru a=2a = 2: ∣2+1∣=∣3∣=3≥2|2 + 1| = |3| = 3 \ge 2 (adevărat).
    • Pentru a=3a = 3: ∣3+1∣=∣4∣=4≥2|3 + 1| = |4| = 4 \ge 2 (adevărat).

Elementele favorabile sunt 1,21, 2 și 33, deci:

numa˘r cazuri favorabile=3\text{număr cazuri favorabile} = 3

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=35p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{3}{5}

(1p)


5. Se consideră A,B,CA, B, C și DD patru puncte coplanare, MM mijlocul segmentului ADAD și NN mijlocul segmentului BCBC. Arătați că 2MN⃗=AB⃗+DC⃗2\vec{MN} = \vec{AB} + \vec{DC}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece MM este mijlocul segmentului ADAD, avem MA⃗+MD⃗=0⃗\vec{MA} + \vec{MD} = \vec{0}.
    Deoarece NN este mijlocul segmentului BCBC, avem BN⃗+CN⃗=0⃗\vec{BN} + \vec{CN} = \vec{0}.

(2p)

  • Exprimăm vectorul MN⃗\vec{MN} pe două trasee diferite trecând prin vârfuri:
MN⃗=MA⃗+AB⃗+BN⃗\vec{MN} = \vec{MA} + \vec{AB} + \vec{BN} MN⃗=MD⃗+DC⃗+CN⃗\vec{MN} = \vec{MD} + \vec{DC} + \vec{CN}

Adunăm cele două egalități membru cu membru:

2MN⃗=(MA⃗+MD⃗)+AB⃗+DC⃗+(BN⃗+CN⃗)2\vec{MN} = (\vec{MA} + \vec{MD}) + \vec{AB} + \vec{DC} + (\vec{BN} + \vec{CN})

Folosind relațiile vectoriale ale mijloacelor:

2MN⃗=0⃗+AB⃗+DC⃗+0⃗=AB⃗+DC⃗2\vec{MN} = \vec{0} + \vec{AB} + \vec{DC} + \vec{0} = \vec{AB} + \vec{DC}

(3p)


6. Triunghiul ABCABC este înscris într-un cerc de rază 11. Arătați că 4sin⁡Asin⁡B=AC⋅BC4\sin A \sin B = AC \cdot BC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiul ABCABC:
BCsin⁡A=ACsin⁡B=2R\frac{BC}{\sin A} = \frac{AC}{\sin B} = 2R

unde RR este raza cercului circumscris triunghiului ABCABC.
Cum R=1R = 1, obținem:

BC=2Rsin⁡A=2sin⁡ABC = 2R \sin A = 2\sin A AC=2Rsin⁡B=2sin⁡BAC = 2R \sin B = 2\sin B

(3p)

  • Înmulțim cele două lungimi:
AC⋅BC=(2sin⁡B)(2sin⁡A)=4sin⁡Asin⁡BAC \cdot BC = (2\sin B)(2\sin A) = 4\sin A \sin B

Egalitatea cerută este astfel demonstrată.

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a,b)=(a+1a−1bb−2)A(a, b) = \begin{pmatrix} a + 1 & a - 1 \\ b & b - 2 \end{pmatrix}, unde aa și bb sunt numere reale.

a) Arătați că det⁡(A(2,3))=0\det(A(2, 3)) = 0. (5p)

b) Demonstrați că, dacă a∈Qa \in \mathbb{Q} și b∈R∖Qb \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q}, atunci matricea A(a,b)A(a, b) este inversabilă. (5p)

c) Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) pentru care A(−1,2)⋅X=A(0,0)A(-1, \sqrt{2}) \cdot X = A(0, 0). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Înlocuim a=2a = 2 și b=3b = 3 în matricea A(a,b)A(a, b):

A(2,3)=(2+12−133−2)=(3131)A(2, 3) = \begin{pmatrix} 2 + 1 & 2 - 1 \\ 3 & 3 - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ 3 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

Calculăm determinantul matricei:

det⁡(A(2,3))=∣3131∣=3⋅1−3⋅1=3−3=0\det(A(2, 3)) = \begin{vmatrix} 3 & 1 \\ 3 & 1 \end{vmatrix} = 3 \cdot 1 - 3 \cdot 1 = 3 - 3 = 0

(3p)


b) Calculăm determinantul matricei A(a,b)A(a, b) în cazul general:

det⁡(A(a,b))=∣a+1a−1bb−2∣=(a+1)(b−2)−b(a−1)\det(A(a, b)) = \begin{vmatrix} a + 1 & a - 1 \\ b & b - 2 \end{vmatrix} = (a + 1)(b - 2) - b(a - 1)

Dezvoltăm produsele:

det⁡(A(a,b))=(ab−2a+b−2)−(ab−b)=ab−2a+b−2−ab+b=2b−2a−2=2(b−a−1)\det(A(a, b)) = (ab - 2a + b - 2) - (ab - b) = ab - 2a + b - 2 - ab + b = 2b - 2a - 2 = 2(b - a - 1)

(3p)

Matricea A(a,b)A(a, b) este inversabilă dacă și numai dacă det⁡(A(a,b))≠0\det(A(a, b)) \neq 0.
Presupunem prin reducere la absurd că det⁡(A(a,b))=0\det(A(a, b)) = 0:

2(b−a−1)=0  ⟺  b−a−1=0  ⟺  b=a+12(b - a - 1) = 0 \iff b - a - 1 = 0 \iff b = a + 1

Însă a∈Q  ⟹  a+1∈Qa \in \mathbb{Q} \implies a + 1 \in \mathbb{Q}, ceea ce ar conduce la b∈Qb \in \mathbb{Q}.
Aceasta contrazice ipoteza b∈R∖Qb \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q} (bb este număr irațional).
Prin urmare, det⁡(A(a,b))≠0\det(A(a, b)) \neq 0, deci matricea A(a,b)A(a, b) este inversabilă.

(2p)


c) Pentru a=−1a = -1 și b=2b = \sqrt{2}, avem:

A(−1,2)=(−1+1−1−122−2)=(0−222−2)A(-1, \sqrt{2}) = \begin{pmatrix} -1 + 1 & -1 - 1 \\ \sqrt{2} & \sqrt{2} - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & -2 \\ \sqrt{2} & \sqrt{2} - 2 \end{pmatrix}

Calculăm determinantul matricei A(−1,2)A(-1, \sqrt{2}):

det⁡(A(−1,2))=0⋅(2−2)−(−2)⋅2=22≠0\det(A(-1, \sqrt{2})) = 0 \cdot (\sqrt{2} - 2) - (-2) \cdot \sqrt{2} = 2\sqrt{2} \neq 0

Deci matricea A(−1,2)A(-1, \sqrt{2}) este inversabilă. Inversa sa este:

(A(−1,2))−1=122(2−22−20)=(2−222222−2220)=(1−2222−120)(A(-1, \sqrt{2}))^{-1} = \frac{1}{2\sqrt{2}} \begin{pmatrix} \sqrt{2} - 2 & 2 \\ -\sqrt{2} & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \frac{\sqrt{2} - 2}{2\sqrt{2}} & \frac{2}{2\sqrt{2}} \\ -\frac{\sqrt{2}}{2\sqrt{2}} & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \frac{1 - \sqrt{2}}{2} & \frac{\sqrt{2}}{2} \\ -\frac{1}{2} & 0 \end{pmatrix}

(3p)

Din ecuația matriceală A(−1,2)⋅X=A(0,0)A(-1, \sqrt{2}) \cdot X = A(0, 0), înmulțind la stânga cu inversa:

X=(A(−1,2))−1⋅A(0,0)X = (A(-1, \sqrt{2}))^{-1} \cdot A(0, 0)

Pentru a=0a = 0 și b=0b = 0, matricea din membrul drept este:

A(0,0)=(0+10−100−2)=(1−10−2)A(0, 0) = \begin{pmatrix} 0 + 1 & 0 - 1 \\ 0 & 0 - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 0 & -2 \end{pmatrix}

Efectuăm înmulțirea:

X=(1−2222−120)(1−10−2)=(1−22⋅1+22⋅01−22⋅(−1)+22⋅(−2)−12⋅1+0⋅0−12⋅(−1)+0⋅(−2))X = \begin{pmatrix} \frac{1 - \sqrt{2}}{2} & \frac{\sqrt{2}}{2} \\ -\frac{1}{2} & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 0 & -2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \frac{1 - \sqrt{2}}{2} \cdot 1 + \frac{\sqrt{2}}{2} \cdot 0 & \frac{1 - \sqrt{2}}{2} \cdot (-1) + \frac{\sqrt{2}}{2} \cdot (-2) \\ -\frac{1}{2} \cdot 1 + 0 \cdot 0 & -\frac{1}{2} \cdot (-1) + 0 \cdot (-2) \end{pmatrix}

Calculăm termenul de pe linia 1, coloana 2:

−1−22−2=−1+2−222=−1−22=−1+22-\frac{1 - \sqrt{2}}{2} - \sqrt{2} = \frac{-1 + \sqrt{2} - 2\sqrt{2}}{2} = \frac{-1 - \sqrt{2}}{2} = -\frac{1 + \sqrt{2}}{2}

Obținem astfel:

X=(1−22−1+22−1212)X = \begin{pmatrix} \frac{1 - \sqrt{2}}{2} & -\frac{1 + \sqrt{2}}{2} \\ -\frac{1}{2} & \frac{1}{2} \end{pmatrix}

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor întregi se definește legea de compoziție asociativă x∗y=5xy+x+yx * y = 5xy + x + y.

a) Arătați că 1∗4=251 * 4 = 25. (5p)

b) Demonstrați că e=0e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

c) Determinați elementele simetrizabile în raport cu legea de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Aplicăm definiția legii pentru x=1x = 1 și y=4y = 4:

1∗4=5⋅1⋅4+1+41 * 4 = 5 \cdot 1 \cdot 4 + 1 + 4

(2p)

Efectuăm calculele:

1∗4=20+5=251 * 4 = 20 + 5 = 25

(3p)


b) Un număr e∈Ze \in \mathbb{Z} este element neutru dacă x∗e=e∗x=xx * e = e * x = x, pentru orice x∈Zx \in \mathbb{Z}.
Verificăm pentru e=0e = 0:

x∗0=5⋅x⋅0+x+0=0+x+0=x,pentru orice x∈Zx * 0 = 5 \cdot x \cdot 0 + x + 0 = 0 + x + 0 = x, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{Z}

(2p)

0∗x=5⋅0⋅x+0+x=0+0+x=x,pentru orice x∈Z0 * x = 5 \cdot 0 \cdot x + 0 + x = 0 + 0 + x = x, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{Z}

Deoarece x∗0=0∗x=xx * 0 = 0 * x = x pentru orice x∈Zx \in \mathbb{Z}, rezultă că e=0e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)


c) Un element x∈Zx \in \mathbb{Z} este simetrizabil dacă există x′∈Zx' \in \mathbb{Z} astfel încât:

x∗x′=x′∗x=0x * x' = x' * x = 0

Folosind definiția legii:

5xx′+x+x′=0  ⟺  x′(5x+1)=−x5xx' + x + x' = 0 \iff x'(5x + 1) = -x

Înmulțim ecuația cu 55 și adunăm 11 în ambii membri:

25xx′+5x+5x′+1=1  ⟺  5x(5x′+1)+(5x′+1)=1  ⟺  (5x+1)(5x′+1)=125xx' + 5x + 5x' + 1 = 1 \iff 5x(5x' + 1) + (5x' + 1) = 1 \iff (5x + 1)(5x' + 1) = 1

(3p)

Deoarece x,x′∈Zx, x' \in \mathbb{Z}, factorul 5x+15x + 1 trebuie să fie divizor al lui 11 în mulțimea numerelor întregi Z\mathbb{Z}, deci 5x+1∈{−1,1}5x + 1 \in \{-1, 1\}:

  • Cazul 1: 5x+1=1  ⟹  5x=0  ⟹  x=0∈Z5x + 1 = 1 \implies 5x = 0 \implies x = 0 \in \mathbb{Z}.
    Atunci 5x′+1=1  ⟹  x′=0∈Z5x' + 1 = 1 \implies x' = 0 \in \mathbb{Z}, care este simetricul său (0′=00' = 0).
  • Cazul 2: 5x+1=−1  ⟹  5x=−2  ⟹  x=−25∉Z5x + 1 = -1 \implies 5x = -2 \implies x = -\frac{2}{5} \notin \mathbb{Z}, care nu convine.

În concluzie, singurul element simetrizabil în raport cu legea de compoziție „∗*” este x=0x = 0.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x3x2+1f(x) = \frac{x^3}{x^2 + 1}.

a) Arătaţi că f′(x)=x2(x2+3)(x2+1)2f'(x) = \frac{x^2(x^2 + 3)}{(x^2 + 1)^2}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Se consideră dreapta dd, asimptota spre +∞+\infty la graficul lui ff. Determinați abscisele punctelor situate pe graficul funcției ff, în care tangenta la grafic este paralelă cu dreapta dd. (5p)

c) Demonstrați că funcția ff este convexă pe [0,3][0, \sqrt{3}]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R} ca raport de funcții derivabile. Aplicăm formula de derivare a câtului:

f′(x)=(x3)′(x2+1)−x3(x2+1)′(x2+1)2=3x2(x2+1)−x3⋅2x(x2+1)2f'(x) = \frac{(x^3)'(x^2 + 1) - x^3(x^2 + 1)'}{(x^2 + 1)^2} = \frac{3x^2(x^2 + 1) - x^3 \cdot 2x}{(x^2 + 1)^2}

(3p)

Dezvoltăm la numărător și dăm factor comun:

f′(x)=3x4+3x2−2x4(x2+1)2=x4+3x2(x2+1)2=x2(x2+3)(x2+1)2,x∈Rf'(x) = \frac{3x^4 + 3x^2 - 2x^4}{(x^2 + 1)^2} = \frac{x^4 + 3x^2}{(x^2 + 1)^2} = \frac{x^2(x^2 + 3)}{(x^2 + 1)^2}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)


b) Căutăm asimptota oblică spre +∞+\infty, y=mx+ny = mx + n:

m=lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞x3x(x2+1)=lim⁡x→+∞x2x2+1=1m = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^3}{x(x^2 + 1)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2}{x^2 + 1} = 1 n=lim⁡x→+∞(f(x)−mx)=lim⁡x→+∞(x3x2+1−x)=lim⁡x→+∞x3−x3−xx2+1=lim⁡x→+∞−xx2+1=0n = \lim_{x \to +\infty} (f(x) - mx) = \lim_{x \to +\infty} \left( \frac{x^3}{x^2 + 1} - x \right) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^3 - x^3 - x}{x^2 + 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{-x}{x^2 + 1} = 0

Deci dreapta d:y=xd: y = x este asimptotă oblică spre +∞+\infty la graficul lui ff, iar panta ei este md=1m_d = 1.

(2p)

Tangenta la graficul lui ff în punctul de abscisă aa are panta f′(a)f'(a). Tangenta este paralelă cu dreapta dd dacă și numai dacă:

f′(a)=1  ⟺  a4+3a2(a2+1)2=1f'(a) = 1 \iff \frac{a^4 + 3a^2}{(a^2 + 1)^2} = 1

Dezvoltăm numitorul:

a4+3a2=a4+2a2+1  ⟺  a2=1  ⟺  a=−1saua=1a^4 + 3a^2 = a^4 + 2a^2 + 1 \iff a^2 = 1 \iff a = -1 \quad \text{sau} \quad a = 1

Abscisele căutate sunt a=−1a = -1 și a=1a = 1.

(3p)


c) Calculăm derivata a doua f′′(x)f''(x) pentru a studia convexitatea:

f′(x)=x4+3x2(x2+1)2f'(x) = \frac{x^4 + 3x^2}{(x^2 + 1)^2}

Derivăm din nou:

f′′(x)=(x4+3x2)′(x2+1)2−(x4+3x2)[(x2+1)2]′(x2+1)4f''(x) = \frac{(x^4 + 3x^2)'(x^2 + 1)^2 - (x^4 + 3x^2)[(x^2 + 1)^2]'}{(x^2 + 1)^4}

Avem (x4+3x2)′=4x3+6x=2x(2x2+3)(x^4 + 3x^2)' = 4x^3 + 6x = 2x(2x^2 + 3) și [(x2+1)2]′=2(x2+1)⋅2x=4x(x2+1)[(x^2 + 1)^2]' = 2(x^2 + 1) \cdot 2x = 4x(x^2 + 1). Simplificăm un factor (x2+1)(x^2 + 1):

f′′(x)=2x(2x2+3)(x2+1)−4x(x4+3x2)(x2+1)3f''(x) = \frac{2x(2x^2 + 3)(x^2 + 1) - 4x(x^4 + 3x^2)}{(x^2 + 1)^3}

Dezvoltăm parantezele de la numărător:

f′′(x)=2x(2x4+5x2+3−2x4−6x2)(x2+1)3=2x(3−x2)(x2+1)3,x∈Rf''(x) = \frac{2x(2x^4 + 5x^2 + 3 - 2x^4 - 6x^2)}{(x^2 + 1)^3} = \frac{2x(3 - x^2)}{(x^2 + 1)^3}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)

Pentru orice x∈[0,3]x \in [0, \sqrt{3}], avem:

  • 2x≥02x \ge 0,
  • x≤3  ⟹  x2≤3  ⟹  3−x2≥0x \le \sqrt{3} \implies x^2 \le 3 \implies 3 - x^2 \ge 0,
  • (x2+1)3>0(x^2 + 1)^3 > 0.

Prin urmare, f′′(x)≥0f''(x) \ge 0 pentru orice x∈[0,3]x \in [0, \sqrt{3}], ceea ce demonstrează că funcția ff este convexă pe intervalul [0,3][0, \sqrt{3}].

(3p)


2. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=excos⁡xf(x) = e^x \cos x.

a) Arătați că ∫0πf(x)ex dx=0\int_0^\pi \frac{f(x)}{e^x} \, dx = 0. (5p)

b) Calculați ∫0π2f(x) dx\int_0^{\frac{\pi}{2}} f(x) \, dx. (5p)

c) Arătați că ∫0π3f(x+π2)f(x) dx=−eπ2ln⁡2\int_0^{\frac{\pi}{3}} \frac{f\left(x + \frac{\pi}{2}\right)}{f(x)} \, dx = -e^{\frac{\pi}{2}} \ln 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Înlocuim expresia funcției f(x)=excos⁡xf(x) = e^x \cos x în integrală:

∫0πf(x)ex dx=∫0πexcos⁡xex dx=∫0πcos⁡x dx\int_0^\pi \frac{f(x)}{e^x} \, dx = \int_0^\pi \frac{e^x \cos x}{e^x} \, dx = \int_0^\pi \cos x \, dx

(2p)

Calculăm primitiva și aplicăm formula Leibniz-Newton:

∫0πcos⁡x dx=sin⁡x∣0π=sin⁡π−sin⁡0=0−0=0\int_0^\pi \cos x \, dx = \left. \sin x \right|_0^\pi = \sin \pi - \sin 0 = 0 - 0 = 0

(3p)


b) Avem de calculat integrala:

I=∫0π2excos⁡x dxI = \int_0^{\frac{\pi}{2}} e^x \cos x \, dx

Aplicăm integrarea prin părți: alegem u=cos⁡x  ⟹  u′=−sin⁡xu = \cos x \implies u' = -\sin x și v′=ex  ⟹  v=exv' = e^x \implies v = e^x:

I=excos⁡x∣0π2−∫0π2ex(−sin⁡x) dx=(eπ2cos⁡π2−e0cos⁡0)+∫0π2exsin⁡x dxI = \left. e^x \cos x \right|_0^{\frac{\pi}{2}} - \int_0^{\frac{\pi}{2}} e^x (-\sin x) \, dx = \left( e^{\frac{\pi}{2}} \cos \frac{\pi}{2} - e^0 \cos 0 \right) + \int_0^{\frac{\pi}{2}} e^x \sin x \, dx

Cum cos⁡π2=0\cos \frac{\pi}{2} = 0 și cos⁡0=1\cos 0 = 1, obținem:

I=−1+∫0π2exsin⁡x dxI = -1 + \int_0^{\frac{\pi}{2}} e^x \sin x \, dx

Integrăm din nou prin părți integrala rămasă: u=sin⁡x  ⟹  u′=cos⁡xu = \sin x \implies u' = \cos x și v′=ex  ⟹  v=exv' = e^x \implies v = e^x:

∫0π2exsin⁡x dx=exsin⁡x∣0π2−∫0π2excos⁡x dx=(eπ2sin⁡π2−e0sin⁡0)−I=eπ2−I\int_0^{\frac{\pi}{2}} e^x \sin x \, dx = \left. e^x \sin x \right|_0^{\frac{\pi}{2}} - \int_0^{\frac{\pi}{2}} e^x \cos x \, dx = \left( e^{\frac{\pi}{2}} \sin \frac{\pi}{2} - e^0 \sin 0 \right) - I = e^{\frac{\pi}{2}} - I

(3p)

Înlocuim în prima relație:

I=−1+eπ2−I  ⟺  2I=eπ2−1  ⟺  I=eπ2−12I = -1 + e^{\frac{\pi}{2}} - I \iff 2I = e^{\frac{\pi}{2}} - 1 \iff I = \frac{e^{\frac{\pi}{2}} - 1}{2}

Așadar:

∫0π2f(x) dx=eπ2−12\int_0^{\frac{\pi}{2}} f(x) \, dx = \frac{e^{\frac{\pi}{2}} - 1}{2}

(2p)


c) Exprimăm f(x+π2)f\left(x + \frac{\pi}{2}\right) folosind proprietățile funcției trigonometrice cosinus:

f(x+π2)=ex+π2cos⁡(x+π2)=ex⋅eπ2⋅(−sin⁡x)=−eπ2exsin⁡xf\left(x + \frac{\pi}{2}\right) = e^{x + \frac{\pi}{2}} \cos\left(x + \frac{\pi}{2}\right) = e^x \cdot e^{\frac{\pi}{2}} \cdot (-\sin x) = -e^{\frac{\pi}{2}} e^x \sin x

Calculăm raportul din integrală:

f(x+π2)f(x)=−eπ2exsin⁡xexcos⁡x=−eπ2⋅sin⁡xcos⁡x\frac{f\left(x + \frac{\pi}{2}\right)}{f(x)} = \frac{-e^{\frac{\pi}{2}} e^x \sin x}{e^x \cos x} = -e^{\frac{\pi}{2}} \cdot \frac{\sin x}{\cos x}

(3p)

Calculăm integrala definită, scoțând constanta −eπ2-e^{\frac{\pi}{2}} în fața integralei:

∫0π3f(x+π2)f(x) dx=−eπ2∫0π3sin⁡xcos⁡x dx=−eπ2∫0π3−(cos⁡x)′cos⁡x dx=eπ2ln⁡∣cos⁡x∣∣0π3\int_0^{\frac{\pi}{3}} \frac{f\left(x + \frac{\pi}{2}\right)}{f(x)} \, dx = -e^{\frac{\pi}{2}} \int_0^{\frac{\pi}{3}} \frac{\sin x}{\cos x} \, dx = -e^{\frac{\pi}{2}} \int_0^{\frac{\pi}{3}} \frac{-(\cos x)'}{\cos x} \, dx = e^{\frac{\pi}{2}} \left. \ln|\cos x| \right|_0^{\frac{\pi}{3}}

Evaluăm între limitele de integrare:

eπ2(ln⁡(cos⁡π3)−ln⁡(cos⁡0))=eπ2(ln⁡12−ln⁡1)=eπ2(−ln⁡2)=−eπ2ln⁡2e^{\frac{\pi}{2}} \left( \ln\left(\cos \frac{\pi}{3}\right) - \ln(\cos 0) \right) = e^{\frac{\pi}{2}} \left( \ln \frac{1}{2} - \ln 1 \right) = e^{\frac{\pi}{2}} (-\ln 2) = -e^{\frac{\pi}{2}} \ln 2

Egalitatea este astfel demonstrată.

(2p)