BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Test Antrenament 17

BAC Științele Naturii (M2) 2020 — Test de Antrenament 17

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Se consideră progresia aritmetică (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1} cu a1=1−33a_1 = 1 - 3\sqrt{3} și rația r=3r = \sqrt{3}. Arătați că partea fracționară a lui a5a_5 este egală cu 3−1\sqrt{3} - 1.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm termenul a5a_5 folosind formula termenului general an=a1+(n−1)ra_n = a_1 + (n - 1)r:
a5=a1+4r=1−33+43=1+3a_5 = a_1 + 4r = 1 - 3\sqrt{3} + 4\sqrt{3} = 1 + \sqrt{3}

(2p)

  • Încadrăm radicalul 3\sqrt{3} între două numere întregi consecutive:
1<3<4  ⟹  1<3<21 < 3 < 4 \implies 1 < \sqrt{3} < 2
  • Adunăm 11 în toate părțile inegalității duble:
2<1+3<3  ⟹  [a5]=[1+3]=22 < 1 + \sqrt{3} < 3 \implies [a_5] = [1 + \sqrt{3}] = 2
  • Calculăm partea fracționară a lui a5a_5:
{a5}=a5−[a5]=1+3−2=3−1\{a_5\} = a_5 - [a_5] = 1 + \sqrt{3} - 2 = \sqrt{3} - 1

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+1f(x) = x^2 + 1. Arătați că numărul f(−2)⋅f(−1)⋅f(0)⋅f(1)⋅f(2)f(-2) \cdot f(-1) \cdot f(0) \cdot f(1) \cdot f(2) este natural.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcției ff în fiecare punct:
f(−2)=(−2)2+1=4+1=5f(-2) = (-2)^2 + 1 = 4 + 1 = 5 f(−1)=(−1)2+1=1+1=2f(-1) = (-1)^2 + 1 = 1 + 1 = 2 f(0)=02+1=1f(0) = 0^2 + 1 = 1 f(1)=12+1=2f(1) = 1^2 + 1 = 2 f(2)=22+1=4+1=5f(2) = 2^2 + 1 = 4 + 1 = 5

(3p)

  • Calculăm produsul:
f(−2)⋅f(−1)⋅f(0)⋅f(1)⋅f(2)=5⋅2⋅1⋅2⋅5=100f(-2) \cdot f(-1) \cdot f(0) \cdot f(1) \cdot f(2) = 5 \cdot 2 \cdot 1 \cdot 2 \cdot 5 = 100
  • Deoarece 100∈N100 \in \mathbb{N}, numărul dat este natural.

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡3(5x−1)=2log⁡3(x+1)\log_3(5x - 1) = 2\log_3(x + 1).

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență pentru logaritmi:
{5x−1>0  ⟹  x>15x+1>0  ⟹  x>−1  ⟹  x∈(15,∞)\begin{cases} 5x - 1 > 0 \implies x > \frac{1}{5} \\ x + 1 > 0 \implies x > -1 \end{cases} \implies x \in \left(\frac{1}{5}, \infty\right)
  • Aplicăm proprietatea logaritmilor 2log⁡3(x+1)=log⁡3(x+1)22\log_3(x + 1) = \log_3(x + 1)^2:
log⁡3(5x−1)=log⁡3(x+1)2  ⟺  5x−1=(x+1)2\log_3(5x - 1) = \log_3(x + 1)^2 \iff 5x - 1 = (x + 1)^2 5x−1=x2+2x+1  ⟺  x2−3x+2=05x - 1 = x^2 + 2x + 1 \iff x^2 - 3x + 2 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
(x−1)(x−2)=0  ⟹  x1=1saux2=2(x - 1)(x - 2) = 0 \implies x_1 = 1 \quad \text{sau} \quad x_2 = 2
  • Verificăm apartenența la domeniul de existență: atât 1∈(15,∞)1 \in \left(\frac{1}{5}, \infty\right), cât și 2∈(15,∞)2 \in \left(\frac{1}{5}, \infty\right), deci ambele soluții sunt valide. Soluțiile sunt x∈{1,2}x \in \{1, 2\}.

(2p)


4. Determinați numărul de mulțimi XX cu proprietatea {1,2,3}⊂X⊂{1,2,3,4,5}\{1, 2, 3\} \subset X \subset \{1, 2, 3, 4, 5\}.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din ipoteza {1,2,3}⊂X\{1, 2, 3\} \subset X, rezultă că elementele 1,2,31, 2, 3 aparțin în mod obligatoriu mulțimii XX.

(2p)

  • Din condiția X⊂{1,2,3,4,5}X \subset \{1, 2, 3, 4, 5\}, rezultă că XX se obține reunind {1,2,3}\{1, 2, 3\} cu o submulțime Y⊆{4,5}Y \subseteq \{4, 5\}.
  • Mulțimea {4,5}\{4, 5\} are 22 elemente, deci numărul de submulțimi posibile este 22=42^2 = 4:
    • Y=∅  ⟹  X={1,2,3}Y = \emptyset \implies X = \{1, 2, 3\}
    • Y={4}  ⟹  X={1,2,3,4}Y = \{4\} \implies X = \{1, 2, 3, 4\}
    • Y={5}  ⟹  X={1,2,3,5}Y = \{5\} \implies X = \{1, 2, 3, 5\}
    • Y={4,5}  ⟹  X={1,2,3,4,5}Y = \{4, 5\} \implies X = \{1, 2, 3, 4, 5\}
  • În concluzie, există 44 mulțimi XX care verifică cerința.

(3p)


5. Se consideră vectorii u⃗=ai⃗+3j⃗\vec{u} = a\vec{i} + 3\vec{j} și v⃗=2i⃗+bj⃗\vec{v} = 2\vec{i} + b\vec{j}, unde aa și bb sunt numere reale. Determinați numerele reale aa și bb, știind că 2u⃗+3v⃗=0⃗2\vec{u} + 3\vec{v} = \vec{0}.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm combinația liniară 2u⃗+3v⃗2\vec{u} + 3\vec{v}:
2u⃗+3v⃗=2(ai⃗+3j⃗)+3(2i⃗+bj⃗)=(2ai⃗+6j⃗)+(6i⃗+3bj⃗)=(2a+6)i⃗+(6+3b)j⃗2\vec{u} + 3\vec{v} = 2(a\vec{i} + 3\vec{j}) + 3(2\vec{i} + b\vec{j}) = (2a\vec{i} + 6\vec{j}) + (6\vec{i} + 3b\vec{j}) = (2a + 6)\vec{i} + (6 + 3b)\vec{j}

(2p)

  • Egalitatea cu vectorul nul 0⃗=0i⃗+0j⃗\vec{0} = 0\vec{i} + 0\vec{j} impune ca ambele componente scalare să fie nule:
{2a+6=0  ⟹  2a=−6  ⟹  a=−36+3b=0  ⟹  3b=−6  ⟹  b=−2\begin{cases} 2a + 6 = 0 \implies 2a = -6 \implies a = -3 \\ 6 + 3b = 0 \implies 3b = -6 \implies b = -2 \end{cases}
  • Așadar, a=−3a = -3 și b=−2b = -2.

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic isoscel, cu ipotenuza BC=82BC = 8\sqrt{2}. Arătați că raza cercului înscris în △ABC\triangle ABC este egală cu 4(2−2)4(2 - \sqrt{2}).

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC fiind dreptunghic isoscel cu ipotenuza BC=82BC = 8\sqrt{2}, catetele sunt congruente: AB=ACAB = AC.
  • Din teorema lui Pitagora:
AB2+AC2=BC2  ⟺  2AB2=(82)2=64⋅2=128  ⟹  AB2=64  ⟹  AB=AC=8AB^2 + AC^2 = BC^2 \iff 2AB^2 = (8\sqrt{2})^2 = 64 \cdot 2 = 128 \implies AB^2 = 64 \implies AB = AC = 8

(2p)

  • Calculăm aria și semiperimetrul triunghiului:
S=AB⋅AC2=8⋅82=32S = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{8 \cdot 8}{2} = 32 p=AB+AC+BC2=8+8+822=16+822=8+42=4(2+2)p = \frac{AB + AC + BC}{2} = \frac{8 + 8 + 8\sqrt{2}}{2} = \frac{16 + 8\sqrt{2}}{2} = 8 + 4\sqrt{2} = 4(2 + \sqrt{2})
  • Raza cercului înscris este dată de formula r=Spr = \frac{S}{p}:
r=324(2+2)=82+2=8(2−2)22−(2)2=8(2−2)4−2=8(2−2)2=4(2−2)r = \frac{32}{4(2 + \sqrt{2})} = \frac{8}{2 + \sqrt{2}} = \frac{8(2 - \sqrt{2})}{2^2 - (\sqrt{2})^2} = \frac{8(2 - \sqrt{2})}{4 - 2} = \frac{8(2 - \sqrt{2})}{2} = 4(2 - \sqrt{2})

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(a)=(1aa2a3)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & a \\ a^2 & a^3 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(a))=0\det(A(a)) = 0, pentru orice număr real aa.

(5p)

b) Determinați numerele reale xx pentru care det⁡(A(2)+xI2)=0\det(A(2) + xI_2) = 0.

(5p)

c) Arătați că, dacă A(a)⋅A(b)=A(b)⋅A(a)A(a) \cdot A(b) = A(b) \cdot A(a), atunci a=ba = b.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a):
det⁡(A(a))=∣1aa2a3∣=1⋅a3−a⋅a2\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & a \\ a^2 & a^3 \end{vmatrix} = 1 \cdot a^3 - a \cdot a^2

(3p)

det⁡(A(a))=a3−a3=0\det(A(a)) = a^3 - a^3 = 0

pentru orice număr real aa.

(2p)


b)

  • Pentru a=2a = 2, matricea A(2)A(2) este:
A(2)=(122223)=(1248)A(2) = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 2^2 & 2^3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 4 & 8 \end{pmatrix}
  • Calculăm matricea A(2)+xI2A(2) + xI_2:
A(2)+xI2=(1248)+(x00x)=(1+x248+x)A(2) + xI_2 = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 4 & 8 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} x & 0 \\ 0 & x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + x & 2 \\ 4 & 8 + x \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul acesteia:
det⁡(A(2)+xI2)=(1+x)(8+x)−2⋅4=8+9x+x2−8=x2+9x\det(A(2) + xI_2) = (1 + x)(8 + x) - 2 \cdot 4 = 8 + 9x + x^2 - 8 = x^2 + 9x
  • Ecuația devine:
x2+9x=0  ⟺  x(x+9)=0x^2 + 9x = 0 \iff x(x + 9) = 0

(3p)

  • Deducem soluțiile:
x=0saux=−9x = 0 \quad \text{sau} \quad x = -9

(2p)


c)

  • Calculăm produsul A(a)⋅A(b)A(a) \cdot A(b):
A(a)⋅A(b)=(1aa2a3)(1bb2b3)=(1⋅1+a⋅b21⋅b+a⋅b3a2⋅1+a3⋅b2a2⋅b+a3⋅b3)A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 1 & a \\ a^2 & a^3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & b \\ b^2 & b^3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + a \cdot b^2 & 1 \cdot b + a \cdot b^3 \\ a^2 \cdot 1 + a^3 \cdot b^2 & a^2 \cdot b + a^3 \cdot b^3 \end{pmatrix} A(a)⋅A(b)=(1+ab2b+ab3a2+a3b2a2b+a3b3)A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 1 + ab^2 & b + ab^3 \\ a^2 + a^3b^2 & a^2b + a^3b^3 \end{pmatrix}
  • Prin simetrie, produsul A(b)⋅A(a)A(b) \cdot A(a) este:
A(b)⋅A(a)=(1+ba2a+ba3b2+b3a2b2a+b3a3)A(b) \cdot A(a) = \begin{pmatrix} 1 + ba^2 & a + ba^3 \\ b^2 + b^3a^2 & b^2a + b^3a^3 \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalitatea A(a)⋅A(b)=A(b)⋅A(a)A(a) \cdot A(b) = A(b) \cdot A(a) implică egalitatea elementelor corespunzătoare:
    • Din elementul de pe poziția (1,1)(1, 1):
1+ab2=1+a2b  ⟺  ab(b−a)=01 + ab^2 = 1 + a^2b \iff ab(b - a) = 0
  • Din elementul de pe poziția (1,2)(1, 2):
b+ab3=a+ba3  ⟺  b−a+ab(b2−a2)=0  ⟺  (b−a)[1+ab(a+b)]=0b + ab^3 = a + ba^3 \iff b - a + ab(b^2 - a^2) = 0 \iff (b - a)[1 + ab(a + b)] = 0
  • Dacă a≠ba \neq b, atunci b−a≠0b - a \neq 0, deci din ab(b−a)=0ab(b - a) = 0 ar rezulta ab=0ab = 0:
    • Dacă a=0a = 0, atunci din relația de pe poziția (1,2)(1, 2) am avea b−0+0=0  ⟹  b=0b - 0 + 0 = 0 \implies b = 0, ceea ce contrazice a≠ba \neq b.
    • Dacă b=0b = 0, similar obținem a=0a = 0, contrazicând a≠ba \neq b.
  • Prin urmare, singura posibilitate este ca b−a=0b - a = 0, de unde rezultă a=ba = b.

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=x2+y23x * y = \sqrt[3]{x^2 + y^2}.

a) Arătați că 0∗8=40 * 8 = 4.

(5p)

b) Demonstrați că legea de compoziție „∗*” nu are element neutru.

(5p)

c) Demonstrați că există o infinitate de perechi (m,n)(m, n) de numere naturale nenule pentru care numărul m∗nm * n este natural nenul.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm definiția legii de compoziție pentru x=0x = 0 și y=8y = 8:
0∗8=02+823=0+6430 * 8 = \sqrt[3]{0^2 + 8^2} = \sqrt[3]{0 + 64}

(3p)

0∗8=643=40 * 8 = \sqrt[3]{64} = 4

(2p)


b)

  • Presupunem prin reducere la absurd că legea de compoziție admite un element neutru e∈Re \in \mathbb{R}.
  • Atunci e∗x=x∗e=xe * x = x * e = x, pentru orice număr real xx.
  • În particular, pentru x=0x = 0, trebuie să avem:
e∗0=0  ⟹  e2+023=0  ⟹  e23=0  ⟹  e2=0  ⟹  e=0e * 0 = 0 \implies \sqrt[3]{e^2 + 0^2} = 0 \implies \sqrt[3]{e^2} = 0 \implies e^2 = 0 \implies e = 0

(3p)

  • Verificăm dacă e=0e = 0 verifică proprietatea de element neutru pentru toate numerele reale.
  • Conform punctului a), pentru x=8x = 8 avem:
0∗8=4≠80 * 8 = 4 \neq 8
  • Prin urmare, e=0e = 0 nu este element neutru al legii de compoziție, ceea ce este o contradicție.
  • Rezultă că legea de compoziție „∗*” nu are element neutru.

(2p)


c)

  • Căutăm perechi (m,n)∈N∗×N∗(m, n) \in \mathbb{N}^* \times \mathbb{N}^* astfel încât m∗n=m2+n23∈N∗m * n = \sqrt[3]{m^2 + n^2} \in \mathbb{N}^*.
  • Alegem numere de forma m=2k3m = 2k^3 și n=2k3n = 2k^3, unde k∈N∗k \in \mathbb{N}^*.
  • Calculăm m∗nm * n:
m∗n=(2k3)2+(2k3)23=4k6+4k63=8k63m * n = \sqrt[3]{(2k^3)^2 + (2k^3)^2} = \sqrt[3]{4k^6 + 4k^6} = \sqrt[3]{8k^6}

(3p)

m∗n=(2k2)33=2k2m * n = \sqrt[3]{(2k^2)^3} = 2k^2
  • Pentru orice k∈N∗k \in \mathbb{N}^*, numărul 2k22k^2 este natural nenul (2k2∈N∗2k^2 \in \mathbb{N}^*).
  • Deoarece există o infinitate de numere naturale nenule kk, rezultă că există o infinitate de perechi (m,n)=(2k3,2k3)(m, n) = (2k^3, 2k^3) de numere naturale nenule pentru care numărul m∗nm * n este natural nenul.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(−1,∞)→Rf: (-1, \infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x−x+1f(x) = x - \sqrt{x + 1}.

a) Arătați că f′(x)=2x+1−12x+1f'(x) = \frac{2\sqrt{x + 1} - 1}{2\sqrt{x + 1}}, x∈(−1,∞)x \in (-1, \infty).

(5p)

b) Determinați intervalele de monotonie ale funcției ff.

(5p)

c) Demonstrați că ln⁡x≥ln⁡x+1+1−2\ln x \ge \sqrt{\ln x + 1} + 1 - \sqrt{2}, pentru orice x∈[e,∞)x \in [e, \infty).

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Derivăm funcția termen cu termen:
f′(x)=(x)′−(x+1)′=1−(x+1)′2x+1f'(x) = (x)' - (\sqrt{x + 1})' = 1 - \frac{(x + 1)'}{2\sqrt{x + 1}}

(2p)

f′(x)=1−12x+1=2x+1−12x+1f'(x) = 1 - \frac{1}{2\sqrt{x + 1}} = \frac{2\sqrt{x + 1} - 1}{2\sqrt{x + 1}}

pentru orice x∈(−1,∞)x \in (-1, \infty).

(3p)


b)

  • Rezolvăm ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
2x+1−12x+1=0  ⟺  2x+1−1=0  ⟺  x+1=12\frac{2\sqrt{x + 1} - 1}{2\sqrt{x + 1}} = 0 \iff 2\sqrt{x + 1} - 1 = 0 \iff \sqrt{x + 1} = \frac{1}{2} x+1=14  ⟺  x=−34∈(−1,∞)x + 1 = \frac{1}{4} \iff x = -\frac{3}{4} \in (-1, \infty)

(2p)

  • Deoarece numitorul 2x+1>02\sqrt{x + 1} > 0 pentru orice x∈(−1,∞)x \in (-1, \infty), semnul derivatei este dat de 2x+1−12\sqrt{x + 1} - 1:
    • Pentru x∈(−1,−34]x \in \left(-1, -\frac{3}{4}\right], avem x+1≤12  ⟹  f′(x)≤0\sqrt{x + 1} \le \frac{1}{2} \implies f'(x) \le 0, deci funcția ff este descrescătoare pe intervalul (−1,−34]\left(-1, -\frac{3}{4}\right].
    • Pentru x∈[−34,∞)x \in \left[-\frac{3}{4}, \infty\right), avem x+1≥12  ⟹  f′(x)≥0\sqrt{x + 1} \ge \frac{1}{2} \implies f'(x) \ge 0, deci funcția ff este crescătoare pe intervalul [−34,∞)\left[-\frac{3}{4}, \infty\right).

(3p)


c)

  • Pentru orice x∈[e,∞)x \in [e, \infty), avem ln⁡x≥ln⁡e=1\ln x \ge \ln e = 1.
  • Deoarece intervalul [1,∞)[1, \infty) este inclus în [−34,∞)\left[-\frac{3}{4}, \infty\right), funcția ff este crescătoare pe [1,∞)[1, \infty).

(2p)

  • Folosind monotonia funcției ff, pentru ln⁡x≥1\ln x \ge 1 rezultă:
f(ln⁡x)≥f(1)f(\ln x) \ge f(1)
  • Exprimăm valorile f(ln⁡x)f(\ln x) și f(1)f(1):
f(ln⁡x)=ln⁡x−ln⁡x+1f(\ln x) = \ln x - \sqrt{\ln x + 1} f(1)=1−1+1=1−2f(1) = 1 - \sqrt{1 + 1} = 1 - \sqrt{2}
  • Înlocuim în inegalitate:
ln⁡x−ln⁡x+1≥1−2  ⟺  ln⁡x≥ln⁡x+1+1−2\ln x - \sqrt{\ln x + 1} \ge 1 - \sqrt{2} \iff \ln x \ge \sqrt{\ln x + 1} + 1 - \sqrt{2}

pentru orice x∈[e,∞)x \in [e, \infty).

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=ex(x2−4x+5)f(x) = e^x(x^2 - 4x + 5).

a) Arătați că ∫01f(x)e−x dx=103\int_0^1 f(x)e^{-x} \, dx = \frac{10}{3}.

(5p)

b) Demonstrați că orice primitivă a funcției ff este convexă.

(5p)

c) Determinați numerele reale a,ba, b și cc astfel încât funcția F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, F(x)=ex(ax2+bx+c)F(x) = e^x(ax^2 + bx + c) este o primitivă a funcției ff.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Simplificăm expresia de sub integrală:
f(x)e−x=ex(x2−4x+5)e−x=x2−4x+5f(x)e^{-x} = e^x(x^2 - 4x + 5)e^{-x} = x^2 - 4x + 5
  • Calculăm integrala definită:
∫01(x2−4x+5) dx=[x33−4⋅x22+5x]01=[x33−2x2+5x]01\int_0^1 (x^2 - 4x + 5) \, dx = \left[\frac{x^3}{3} - 4 \cdot \frac{x^2}{2} + 5x\right]_0^1 = \left[\frac{x^3}{3} - 2x^2 + 5x\right]_0^1

(3p)

=(13−2+5)−0=13+3=103= \left(\frac{1}{3} - 2 + 5\right) - 0 = \frac{1}{3} + 3 = \frac{10}{3}

(2p)


b)

  • Fie F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} o primitivă oarecare a funcției ff. Conform definiției primitivei:
F′(x)=f(x)  ⟹  F′′(x)=f′(x),∀x∈RF'(x) = f(x) \implies F''(x) = f'(x), \quad \forall x \in \mathbb{R}
  • Calculăm f′(x)f'(x) folosind derivarea produsului:
f′(x)=(ex)′(x2−4x+5)+ex(x2−4x+5)′f'(x) = (e^x)'(x^2 - 4x + 5) + e^x(x^2 - 4x + 5)' f′(x)=ex(x2−4x+5)+ex(2x−4)=ex(x2−4x+5+2x−4)=ex(x2−2x+1)f'(x) = e^x(x^2 - 4x + 5) + e^x(2x - 4) = e^x(x^2 - 4x + 5 + 2x - 4) = e^x(x^2 - 2x + 1) f′(x)=ex(x−1)2f'(x) = e^x(x - 1)^2

(3p)

  • Deoarece ex>0e^x > 0 și (x−1)2≥0(x - 1)^2 \ge 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, rezultă că:
F′′(x)=ex(x−1)2≥0,∀x∈RF''(x) = e^x(x - 1)^2 \ge 0, \quad \forall x \in \mathbb{R}
  • Cum derivata a doua a primitivei FF este nenegativă pe tot domeniul R\mathbb{R}, funcția FF este convexă. Așadar, orice primitivă a funcției ff este convexă.

(2p)


c)

  • Funcția FF este o primitivă a lui ff dacă și numai dacă F′(x)=f(x)F'(x) = f(x), pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Calculăm derivata funcției FF:
F′(x)=(ex)′(ax2+bx+c)+ex(ax2+bx+c)′F'(x) = (e^x)'(ax^2 + bx + c) + e^x(ax^2 + bx + c)' F′(x)=ex(ax2+bx+c)+ex(2ax+b)=ex[ax2+(2a+b)x+(b+c)]F'(x) = e^x(ax^2 + bx + c) + e^x(2ax + b) = e^x[ax^2 + (2a + b)x + (b + c)]

(3p)

  • Egalăm F′(x)F'(x) cu f(x)=ex(x2−4x+5)f(x) = e^x(x^2 - 4x + 5):
ex[ax2+(2a+b)x+(b+c)]=ex(x2−4x+5),∀x∈Re^x[ax^2 + (2a + b)x + (b + c)] = e^x(x^2 - 4x + 5), \quad \forall x \in \mathbb{R}
  • Împărțind prin ex≠0e^x \neq 0, obținem egalitatea a două polinoame identice, deci identificăm coeficienții termenilor de același grad:
{a=12a+b=−4b+c=5\begin{cases} a = 1 \\ 2a + b = -4 \\ b + c = 5 \end{cases}
  • Din a=1a = 1: 2(1)+b=−4  ⟹  b=−62(1) + b = -4 \implies b = -6.
  • Din b=−6b = -6: −6+c=5  ⟹  c=11-6 + c = 5 \implies c = 11.
  • Numerele căutate sunt a=1a = 1, b=−6b = -6 și c=11c = 11.

(2p)