Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Se consideră progresia aritmetică ( a n ) n ≥ 1 (a_n)_{n \ge 1} ( a n ) n ≥ 1 cu a 1 = 1 − 3 3 a_1 = 1 - 3\sqrt{3} a 1 = 1 − 3 3 și rația r = 3 r = \sqrt{3} r = 3 . Arătați că partea fracționară a lui a 5 a_5 a 5 este egală cu 3 − 1 \sqrt{3} - 1 3 − 1 .
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm termenul a 5 a_5 a 5 folosind formula termenului general a n = a 1 + ( n − 1 ) r a_n = a_1 + (n - 1)r a n = a 1 + ( n − 1 ) r :
a 5 = a 1 + 4 r = 1 − 3 3 + 4 3 = 1 + 3 a_5 = a_1 + 4r = 1 - 3\sqrt{3} + 4\sqrt{3} = 1 + \sqrt{3} a 5 = a 1 + 4 r = 1 − 3 3 + 4 3 = 1 + 3
(2p)
Încadrăm radicalul 3 \sqrt{3} 3 între două numere întregi consecutive:
1 < 3 < 4 ⟹ 1 < 3 < 2 1 < 3 < 4 \implies 1 < \sqrt{3} < 2 1 < 3 < 4 ⟹ 1 < 3 < 2
Adunăm 1 1 1 în toate părțile inegalității duble:
2 < 1 + 3 < 3 ⟹ [ a 5 ] = [ 1 + 3 ] = 2 2 < 1 + \sqrt{3} < 3 \implies [a_5] = [1 + \sqrt{3}] = 2 2 < 1 + 3 < 3 ⟹ [ a 5 ] = [ 1 + 3 ] = 2
Calculăm partea fracționară a lui a 5 a_5 a 5 :
{ a 5 } = a 5 − [ a 5 ] = 1 + 3 − 2 = 3 − 1 \{a_5\} = a_5 - [a_5] = 1 + \sqrt{3} - 2 = \sqrt{3} - 1 { a 5 } = a 5 − [ a 5 ] = 1 + 3 − 2 = 3 − 1
(3p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 2 + 1 f(x) = x^2 + 1 f ( x ) = x 2 + 1 . Arătați că numărul f ( − 2 ) ⋅ f ( − 1 ) ⋅ f ( 0 ) ⋅ f ( 1 ) ⋅ f ( 2 ) f(-2) \cdot f(-1) \cdot f(0) \cdot f(1) \cdot f(2) f ( − 2 ) ⋅ f ( − 1 ) ⋅ f ( 0 ) ⋅ f ( 1 ) ⋅ f ( 2 ) este natural.
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valorile funcției f f f în fiecare punct:
f ( − 2 ) = ( − 2 ) 2 + 1 = 4 + 1 = 5 f(-2) = (-2)^2 + 1 = 4 + 1 = 5 f ( − 2 ) = ( − 2 ) 2 + 1 = 4 + 1 = 5
f ( − 1 ) = ( − 1 ) 2 + 1 = 1 + 1 = 2 f(-1) = (-1)^2 + 1 = 1 + 1 = 2 f ( − 1 ) = ( − 1 ) 2 + 1 = 1 + 1 = 2
f ( 0 ) = 0 2 + 1 = 1 f(0) = 0^2 + 1 = 1 f ( 0 ) = 0 2 + 1 = 1
f ( 1 ) = 1 2 + 1 = 2 f(1) = 1^2 + 1 = 2 f ( 1 ) = 1 2 + 1 = 2
f ( 2 ) = 2 2 + 1 = 4 + 1 = 5 f(2) = 2^2 + 1 = 4 + 1 = 5 f ( 2 ) = 2 2 + 1 = 4 + 1 = 5
(3p)
f ( − 2 ) ⋅ f ( − 1 ) ⋅ f ( 0 ) ⋅ f ( 1 ) ⋅ f ( 2 ) = 5 ⋅ 2 ⋅ 1 ⋅ 2 ⋅ 5 = 100 f(-2) \cdot f(-1) \cdot f(0) \cdot f(1) \cdot f(2) = 5 \cdot 2 \cdot 1 \cdot 2 \cdot 5 = 100 f ( − 2 ) ⋅ f ( − 1 ) ⋅ f ( 0 ) ⋅ f ( 1 ) ⋅ f ( 2 ) = 5 ⋅ 2 ⋅ 1 ⋅ 2 ⋅ 5 = 100
Deoarece 100 ∈ N 100 \in \mathbb{N} 100 ∈ N , numărul dat este natural.
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 3 ( 5 x − 1 ) = 2 log 3 ( x + 1 ) \log_3(5x - 1) = 2\log_3(x + 1) log 3 ( 5 x − 1 ) = 2 log 3 ( x + 1 ) .
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Stabilim condițiile de existență pentru logaritmi:
{ 5 x − 1 > 0 ⟹ x > 1 5 x + 1 > 0 ⟹ x > − 1 ⟹ x ∈ ( 1 5 , ∞ ) \begin{cases}
5x - 1 > 0 \implies x > \frac{1}{5} \\
x + 1 > 0 \implies x > -1
\end{cases} \implies x \in \left(\frac{1}{5}, \infty\right) { 5 x − 1 > 0 ⟹ x > 5 1 x + 1 > 0 ⟹ x > − 1 ⟹ x ∈ ( 5 1 , ∞ )
Aplicăm proprietatea logaritmilor 2 log 3 ( x + 1 ) = log 3 ( x + 1 ) 2 2\log_3(x + 1) = \log_3(x + 1)^2 2 log 3 ( x + 1 ) = log 3 ( x + 1 ) 2 :
log 3 ( 5 x − 1 ) = log 3 ( x + 1 ) 2 ⟺ 5 x − 1 = ( x + 1 ) 2 \log_3(5x - 1) = \log_3(x + 1)^2 \iff 5x - 1 = (x + 1)^2 log 3 ( 5 x − 1 ) = log 3 ( x + 1 ) 2 ⟺ 5 x − 1 = ( x + 1 ) 2
5 x − 1 = x 2 + 2 x + 1 ⟺ x 2 − 3 x + 2 = 0 5x - 1 = x^2 + 2x + 1 \iff x^2 - 3x + 2 = 0 5 x − 1 = x 2 + 2 x + 1 ⟺ x 2 − 3 x + 2 = 0
(3p)
Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
( x − 1 ) ( x − 2 ) = 0 ⟹ x 1 = 1 sau x 2 = 2 (x - 1)(x - 2) = 0 \implies x_1 = 1 \quad \text{sau} \quad x_2 = 2 ( x − 1 ) ( x − 2 ) = 0 ⟹ x 1 = 1 sau x 2 = 2
Verificăm apartenența la domeniul de existență: atât 1 ∈ ( 1 5 , ∞ ) 1 \in \left(\frac{1}{5}, \infty\right) 1 ∈ ( 5 1 , ∞ ) , cât și 2 ∈ ( 1 5 , ∞ ) 2 \in \left(\frac{1}{5}, \infty\right) 2 ∈ ( 5 1 , ∞ ) , deci ambele soluții sunt valide. Soluțiile sunt x ∈ { 1 , 2 } x \in \{1, 2\} x ∈ { 1 , 2 } .
(2p)
4. Determinați numărul de mulțimi X X X cu proprietatea { 1 , 2 , 3 } ⊂ X ⊂ { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } \{1, 2, 3\} \subset X \subset \{1, 2, 3, 4, 5\} { 1 , 2 , 3 } ⊂ X ⊂ { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } .
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Din ipoteza { 1 , 2 , 3 } ⊂ X \{1, 2, 3\} \subset X { 1 , 2 , 3 } ⊂ X , rezultă că elementele 1 , 2 , 3 1, 2, 3 1 , 2 , 3 aparțin în mod obligatoriu mulțimii X X X .
(2p)
Din condiția X ⊂ { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } X \subset \{1, 2, 3, 4, 5\} X ⊂ { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } , rezultă că X X X se obține reunind { 1 , 2 , 3 } \{1, 2, 3\} { 1 , 2 , 3 } cu o submulțime Y ⊆ { 4 , 5 } Y \subseteq \{4, 5\} Y ⊆ { 4 , 5 } .
Mulțimea { 4 , 5 } \{4, 5\} { 4 , 5 } are 2 2 2 elemente, deci numărul de submulțimi posibile este 2 2 = 4 2^2 = 4 2 2 = 4 :
Y = ∅ ⟹ X = { 1 , 2 , 3 } Y = \emptyset \implies X = \{1, 2, 3\} Y = ∅ ⟹ X = { 1 , 2 , 3 }
Y = { 4 } ⟹ X = { 1 , 2 , 3 , 4 } Y = \{4\} \implies X = \{1, 2, 3, 4\} Y = { 4 } ⟹ X = { 1 , 2 , 3 , 4 }
Y = { 5 } ⟹ X = { 1 , 2 , 3 , 5 } Y = \{5\} \implies X = \{1, 2, 3, 5\} Y = { 5 } ⟹ X = { 1 , 2 , 3 , 5 }
Y = { 4 , 5 } ⟹ X = { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } Y = \{4, 5\} \implies X = \{1, 2, 3, 4, 5\} Y = { 4 , 5 } ⟹ X = { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 }
În concluzie, există 4 4 4 mulțimi X X X care verifică cerința.
(3p)
5. Se consideră vectorii u ⃗ = a i ⃗ + 3 j ⃗ \vec{u} = a\vec{i} + 3\vec{j} u = a i + 3 j și v ⃗ = 2 i ⃗ + b j ⃗ \vec{v} = 2\vec{i} + b\vec{j} v = 2 i + b j , unde a a a și b b b sunt numere reale. Determinați numerele reale a a a și b b b , știind că 2 u ⃗ + 3 v ⃗ = 0 ⃗ 2\vec{u} + 3\vec{v} = \vec{0} 2 u + 3 v = 0 .
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm combinația liniară 2 u ⃗ + 3 v ⃗ 2\vec{u} + 3\vec{v} 2 u + 3 v :
2 u ⃗ + 3 v ⃗ = 2 ( a i ⃗ + 3 j ⃗ ) + 3 ( 2 i ⃗ + b j ⃗ ) = ( 2 a i ⃗ + 6 j ⃗ ) + ( 6 i ⃗ + 3 b j ⃗ ) = ( 2 a + 6 ) i ⃗ + ( 6 + 3 b ) j ⃗ 2\vec{u} + 3\vec{v} = 2(a\vec{i} + 3\vec{j}) + 3(2\vec{i} + b\vec{j}) = (2a\vec{i} + 6\vec{j}) + (6\vec{i} + 3b\vec{j}) = (2a + 6)\vec{i} + (6 + 3b)\vec{j} 2 u + 3 v = 2 ( a i + 3 j ) + 3 ( 2 i + b j ) = ( 2 a i + 6 j ) + ( 6 i + 3 b j ) = ( 2 a + 6 ) i + ( 6 + 3 b ) j
(2p)
Egalitatea cu vectorul nul 0 ⃗ = 0 i ⃗ + 0 j ⃗ \vec{0} = 0\vec{i} + 0\vec{j} 0 = 0 i + 0 j impune ca ambele componente scalare să fie nule:
{ 2 a + 6 = 0 ⟹ 2 a = − 6 ⟹ a = − 3 6 + 3 b = 0 ⟹ 3 b = − 6 ⟹ b = − 2 \begin{cases}
2a + 6 = 0 \implies 2a = -6 \implies a = -3 \\
6 + 3b = 0 \implies 3b = -6 \implies b = -2
\end{cases} { 2 a + 6 = 0 ⟹ 2 a = − 6 ⟹ a = − 3 6 + 3 b = 0 ⟹ 3 b = − 6 ⟹ b = − 2
Așadar, a = − 3 a = -3 a = − 3 și b = − 2 b = -2 b = − 2 .
(3p)
6. Se consideră triunghiul A B C ABC A B C , dreptunghic isoscel, cu ipotenuza B C = 8 2 BC = 8\sqrt{2} B C = 8 2 . Arătați că raza cercului înscris în △ A B C \triangle ABC △ A B C este egală cu 4 ( 2 − 2 ) 4(2 - \sqrt{2}) 4 ( 2 − 2 ) .
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Triunghiul A B C ABC A B C fiind dreptunghic isoscel cu ipotenuza B C = 8 2 BC = 8\sqrt{2} B C = 8 2 , catetele sunt congruente: A B = A C AB = AC A B = A C .
Din teorema lui Pitagora:
A B 2 + A C 2 = B C 2 ⟺ 2 A B 2 = ( 8 2 ) 2 = 64 ⋅ 2 = 128 ⟹ A B 2 = 64 ⟹ A B = A C = 8 AB^2 + AC^2 = BC^2 \iff 2AB^2 = (8\sqrt{2})^2 = 64 \cdot 2 = 128 \implies AB^2 = 64 \implies AB = AC = 8 A B 2 + A C 2 = B C 2 ⟺ 2 A B 2 = ( 8 2 ) 2 = 64 ⋅ 2 = 128 ⟹ A B 2 = 64 ⟹ A B = A C = 8
(2p)
Calculăm aria și semiperimetrul triunghiului:
S = A B ⋅ A C 2 = 8 ⋅ 8 2 = 32 S = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{8 \cdot 8}{2} = 32 S = 2 A B ⋅ A C = 2 8 ⋅ 8 = 32
p = A B + A C + B C 2 = 8 + 8 + 8 2 2 = 16 + 8 2 2 = 8 + 4 2 = 4 ( 2 + 2 ) p = \frac{AB + AC + BC}{2} = \frac{8 + 8 + 8\sqrt{2}}{2} = \frac{16 + 8\sqrt{2}}{2} = 8 + 4\sqrt{2} = 4(2 + \sqrt{2}) p = 2 A B + A C + B C = 2 8 + 8 + 8 2 = 2 16 + 8 2 = 8 + 4 2 = 4 ( 2 + 2 )
Raza cercului înscris este dată de formula r = S p r = \frac{S}{p} r = p S :
r = 32 4 ( 2 + 2 ) = 8 2 + 2 = 8 ( 2 − 2 ) 2 2 − ( 2 ) 2 = 8 ( 2 − 2 ) 4 − 2 = 8 ( 2 − 2 ) 2 = 4 ( 2 − 2 ) r = \frac{32}{4(2 + \sqrt{2})} = \frac{8}{2 + \sqrt{2}} = \frac{8(2 - \sqrt{2})}{2^2 - (\sqrt{2})^2} = \frac{8(2 - \sqrt{2})}{4 - 2} = \frac{8(2 - \sqrt{2})}{2} = 4(2 - \sqrt{2}) r = 4 ( 2 + 2 ) 32 = 2 + 2 8 = 2 2 − ( 2 ) 2 8 ( 2 − 2 ) = 4 − 2 8 ( 2 − 2 ) = 2 8 ( 2 − 2 ) = 4 ( 2 − 2 )
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricele I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) și A ( a ) = ( 1 a a 2 a 3 ) A(a) = \begin{pmatrix} 1 & a \\ a^2 & a^3 \end{pmatrix} A ( a ) = ( 1 a 2 a a 3 ) , unde a a a este număr real.
a) Arătați că det ( A ( a ) ) = 0 \det(A(a)) = 0 det ( A ( a )) = 0 , pentru orice număr real a a a .
(5p)
b) Determinați numerele reale x x x pentru care det ( A ( 2 ) + x I 2 ) = 0 \det(A(2) + xI_2) = 0 det ( A ( 2 ) + x I 2 ) = 0 .
(5p)
c) Arătați că, dacă A ( a ) ⋅ A ( b ) = A ( b ) ⋅ A ( a ) A(a) \cdot A(b) = A(b) \cdot A(a) A ( a ) ⋅ A ( b ) = A ( b ) ⋅ A ( a ) , atunci a = b a = b a = b .
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Calculăm determinantul matricei A ( a ) A(a) A ( a ) :
det ( A ( a ) ) = ∣ 1 a a 2 a 3 ∣ = 1 ⋅ a 3 − a ⋅ a 2 \det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & a \\ a^2 & a^3 \end{vmatrix} = 1 \cdot a^3 - a \cdot a^2 det ( A ( a )) = 1 a 2 a a 3 = 1 ⋅ a 3 − a ⋅ a 2
(3p)
det ( A ( a ) ) = a 3 − a 3 = 0 \det(A(a)) = a^3 - a^3 = 0 det ( A ( a )) = a 3 − a 3 = 0
pentru orice număr real a a a .
(2p)
b)
Pentru a = 2 a = 2 a = 2 , matricea A ( 2 ) A(2) A ( 2 ) este:
A ( 2 ) = ( 1 2 2 2 2 3 ) = ( 1 2 4 8 ) A(2) = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 2^2 & 2^3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 4 & 8 \end{pmatrix} A ( 2 ) = ( 1 2 2 2 2 3 ) = ( 1 4 2 8 )
Calculăm matricea A ( 2 ) + x I 2 A(2) + xI_2 A ( 2 ) + x I 2 :
A ( 2 ) + x I 2 = ( 1 2 4 8 ) + ( x 0 0 x ) = ( 1 + x 2 4 8 + x ) A(2) + xI_2 = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 4 & 8 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} x & 0 \\ 0 & x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + x & 2 \\ 4 & 8 + x \end{pmatrix} A ( 2 ) + x I 2 = ( 1 4 2 8 ) + ( x 0 0 x ) = ( 1 + x 4 2 8 + x )
Calculăm determinantul acesteia:
det ( A ( 2 ) + x I 2 ) = ( 1 + x ) ( 8 + x ) − 2 ⋅ 4 = 8 + 9 x + x 2 − 8 = x 2 + 9 x \det(A(2) + xI_2) = (1 + x)(8 + x) - 2 \cdot 4 = 8 + 9x + x^2 - 8 = x^2 + 9x det ( A ( 2 ) + x I 2 ) = ( 1 + x ) ( 8 + x ) − 2 ⋅ 4 = 8 + 9 x + x 2 − 8 = x 2 + 9 x
x 2 + 9 x = 0 ⟺ x ( x + 9 ) = 0 x^2 + 9x = 0 \iff x(x + 9) = 0 x 2 + 9 x = 0 ⟺ x ( x + 9 ) = 0
(3p)
x = 0 sau x = − 9 x = 0 \quad \text{sau} \quad x = -9 x = 0 sau x = − 9
(2p)
c)
Calculăm produsul A ( a ) ⋅ A ( b ) A(a) \cdot A(b) A ( a ) ⋅ A ( b ) :
A ( a ) ⋅ A ( b ) = ( 1 a a 2 a 3 ) ( 1 b b 2 b 3 ) = ( 1 ⋅ 1 + a ⋅ b 2 1 ⋅ b + a ⋅ b 3 a 2 ⋅ 1 + a 3 ⋅ b 2 a 2 ⋅ b + a 3 ⋅ b 3 ) A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 1 & a \\ a^2 & a^3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & b \\ b^2 & b^3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + a \cdot b^2 & 1 \cdot b + a \cdot b^3 \\ a^2 \cdot 1 + a^3 \cdot b^2 & a^2 \cdot b + a^3 \cdot b^3 \end{pmatrix} A ( a ) ⋅ A ( b ) = ( 1 a 2 a a 3 ) ( 1 b 2 b b 3 ) = ( 1 ⋅ 1 + a ⋅ b 2 a 2 ⋅ 1 + a 3 ⋅ b 2 1 ⋅ b + a ⋅ b 3 a 2 ⋅ b + a 3 ⋅ b 3 )
A ( a ) ⋅ A ( b ) = ( 1 + a b 2 b + a b 3 a 2 + a 3 b 2 a 2 b + a 3 b 3 ) A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 1 + ab^2 & b + ab^3 \\ a^2 + a^3b^2 & a^2b + a^3b^3 \end{pmatrix} A ( a ) ⋅ A ( b ) = ( 1 + a b 2 a 2 + a 3 b 2 b + a b 3 a 2 b + a 3 b 3 )
Prin simetrie, produsul A ( b ) ⋅ A ( a ) A(b) \cdot A(a) A ( b ) ⋅ A ( a ) este:
A ( b ) ⋅ A ( a ) = ( 1 + b a 2 a + b a 3 b 2 + b 3 a 2 b 2 a + b 3 a 3 ) A(b) \cdot A(a) = \begin{pmatrix} 1 + ba^2 & a + ba^3 \\ b^2 + b^3a^2 & b^2a + b^3a^3 \end{pmatrix} A ( b ) ⋅ A ( a ) = ( 1 + b a 2 b 2 + b 3 a 2 a + b a 3 b 2 a + b 3 a 3 )
(3p)
Egalitatea A ( a ) ⋅ A ( b ) = A ( b ) ⋅ A ( a ) A(a) \cdot A(b) = A(b) \cdot A(a) A ( a ) ⋅ A ( b ) = A ( b ) ⋅ A ( a ) implică egalitatea elementelor corespunzătoare:
Din elementul de pe poziția ( 1 , 1 ) (1, 1) ( 1 , 1 ) :
1 + a b 2 = 1 + a 2 b ⟺ a b ( b − a ) = 0 1 + ab^2 = 1 + a^2b \iff ab(b - a) = 0 1 + a b 2 = 1 + a 2 b ⟺ ab ( b − a ) = 0
Din elementul de pe poziția ( 1 , 2 ) (1, 2) ( 1 , 2 ) :
b + a b 3 = a + b a 3 ⟺ b − a + a b ( b 2 − a 2 ) = 0 ⟺ ( b − a ) [ 1 + a b ( a + b ) ] = 0 b + ab^3 = a + ba^3 \iff b - a + ab(b^2 - a^2) = 0 \iff (b - a)[1 + ab(a + b)] = 0 b + a b 3 = a + b a 3 ⟺ b − a + ab ( b 2 − a 2 ) = 0 ⟺ ( b − a ) [ 1 + ab ( a + b )] = 0
Dacă a ≠ b a \neq b a = b , atunci b − a ≠ 0 b - a \neq 0 b − a = 0 , deci din a b ( b − a ) = 0 ab(b - a) = 0 ab ( b − a ) = 0 ar rezulta a b = 0 ab = 0 ab = 0 :
Dacă a = 0 a = 0 a = 0 , atunci din relația de pe poziția ( 1 , 2 ) (1, 2) ( 1 , 2 ) am avea b − 0 + 0 = 0 ⟹ b = 0 b - 0 + 0 = 0 \implies b = 0 b − 0 + 0 = 0 ⟹ b = 0 , ceea ce contrazice a ≠ b a \neq b a = b .
Dacă b = 0 b = 0 b = 0 , similar obținem a = 0 a = 0 a = 0 , contrazicând a ≠ b a \neq b a = b .
Prin urmare, singura posibilitate este ca b − a = 0 b - a = 0 b − a = 0 , de unde rezultă a = b a = b a = b .
(2p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x ∗ y = x 2 + y 2 3 x * y = \sqrt[3]{x^2 + y^2} x ∗ y = 3 x 2 + y 2 .
a) Arătați că 0 ∗ 8 = 4 0 * 8 = 4 0 ∗ 8 = 4 .
(5p)
b) Demonstrați că legea de compoziție „∗ * ∗ ” nu are element neutru.
(5p)
c) Demonstrați că există o infinitate de perechi ( m , n ) (m, n) ( m , n ) de numere naturale nenule pentru care numărul m ∗ n m * n m ∗ n este natural nenul.
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Aplicăm definiția legii de compoziție pentru x = 0 x = 0 x = 0 și y = 8 y = 8 y = 8 :
0 ∗ 8 = 0 2 + 8 2 3 = 0 + 64 3 0 * 8 = \sqrt[3]{0^2 + 8^2} = \sqrt[3]{0 + 64} 0 ∗ 8 = 3 0 2 + 8 2 = 3 0 + 64
(3p)
0 ∗ 8 = 64 3 = 4 0 * 8 = \sqrt[3]{64} = 4 0 ∗ 8 = 3 64 = 4
(2p)
b)
Presupunem prin reducere la absurd că legea de compoziție admite un element neutru e ∈ R e \in \mathbb{R} e ∈ R .
Atunci e ∗ x = x ∗ e = x e * x = x * e = x e ∗ x = x ∗ e = x , pentru orice număr real x x x .
În particular, pentru x = 0 x = 0 x = 0 , trebuie să avem:
e ∗ 0 = 0 ⟹ e 2 + 0 2 3 = 0 ⟹ e 2 3 = 0 ⟹ e 2 = 0 ⟹ e = 0 e * 0 = 0 \implies \sqrt[3]{e^2 + 0^2} = 0 \implies \sqrt[3]{e^2} = 0 \implies e^2 = 0 \implies e = 0 e ∗ 0 = 0 ⟹ 3 e 2 + 0 2 = 0 ⟹ 3 e 2 = 0 ⟹ e 2 = 0 ⟹ e = 0
(3p)
Verificăm dacă e = 0 e = 0 e = 0 verifică proprietatea de element neutru pentru toate numerele reale.
Conform punctului a), pentru x = 8 x = 8 x = 8 avem:
0 ∗ 8 = 4 ≠ 8 0 * 8 = 4 \neq 8 0 ∗ 8 = 4 = 8
Prin urmare, e = 0 e = 0 e = 0 nu este element neutru al legii de compoziție, ceea ce este o contradicție.
Rezultă că legea de compoziție „∗ * ∗ ” nu are element neutru.
(2p)
c)
Căutăm perechi ( m , n ) ∈ N ∗ × N ∗ (m, n) \in \mathbb{N}^* \times \mathbb{N}^* ( m , n ) ∈ N ∗ × N ∗ astfel încât m ∗ n = m 2 + n 2 3 ∈ N ∗ m * n = \sqrt[3]{m^2 + n^2} \in \mathbb{N}^* m ∗ n = 3 m 2 + n 2 ∈ N ∗ .
Alegem numere de forma m = 2 k 3 m = 2k^3 m = 2 k 3 și n = 2 k 3 n = 2k^3 n = 2 k 3 , unde k ∈ N ∗ k \in \mathbb{N}^* k ∈ N ∗ .
Calculăm m ∗ n m * n m ∗ n :
m ∗ n = ( 2 k 3 ) 2 + ( 2 k 3 ) 2 3 = 4 k 6 + 4 k 6 3 = 8 k 6 3 m * n = \sqrt[3]{(2k^3)^2 + (2k^3)^2} = \sqrt[3]{4k^6 + 4k^6} = \sqrt[3]{8k^6} m ∗ n = 3 ( 2 k 3 ) 2 + ( 2 k 3 ) 2 = 3 4 k 6 + 4 k 6 = 3 8 k 6
(3p)
m ∗ n = ( 2 k 2 ) 3 3 = 2 k 2 m * n = \sqrt[3]{(2k^2)^3} = 2k^2 m ∗ n = 3 ( 2 k 2 ) 3 = 2 k 2
Pentru orice k ∈ N ∗ k \in \mathbb{N}^* k ∈ N ∗ , numărul 2 k 2 2k^2 2 k 2 este natural nenul (2 k 2 ∈ N ∗ 2k^2 \in \mathbb{N}^* 2 k 2 ∈ N ∗ ).
Deoarece există o infinitate de numere naturale nenule k k k , rezultă că există o infinitate de perechi ( m , n ) = ( 2 k 3 , 2 k 3 ) (m, n) = (2k^3, 2k^3) ( m , n ) = ( 2 k 3 , 2 k 3 ) de numere naturale nenule pentru care numărul m ∗ n m * n m ∗ n este natural nenul.
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f : ( − 1 , ∞ ) → R f: (-1, \infty) \to \mathbb{R} f : ( − 1 , ∞ ) → R , f ( x ) = x − x + 1 f(x) = x - \sqrt{x + 1} f ( x ) = x − x + 1 .
a) Arătați că f ′ ( x ) = 2 x + 1 − 1 2 x + 1 f'(x) = \frac{2\sqrt{x + 1} - 1}{2\sqrt{x + 1}} f ′ ( x ) = 2 x + 1 2 x + 1 − 1 , x ∈ ( − 1 , ∞ ) x \in (-1, \infty) x ∈ ( − 1 , ∞ ) .
(5p)
b) Determinați intervalele de monotonie ale funcției f f f .
(5p)
c) Demonstrați că ln x ≥ ln x + 1 + 1 − 2 \ln x \ge \sqrt{\ln x + 1} + 1 - \sqrt{2} ln x ≥ ln x + 1 + 1 − 2 , pentru orice x ∈ [ e , ∞ ) x \in [e, \infty) x ∈ [ e , ∞ ) .
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Derivăm funcția termen cu termen:
f ′ ( x ) = ( x ) ′ − ( x + 1 ) ′ = 1 − ( x + 1 ) ′ 2 x + 1 f'(x) = (x)' - (\sqrt{x + 1})' = 1 - \frac{(x + 1)'}{2\sqrt{x + 1}} f ′ ( x ) = ( x ) ′ − ( x + 1 ) ′ = 1 − 2 x + 1 ( x + 1 ) ′
(2p)
f ′ ( x ) = 1 − 1 2 x + 1 = 2 x + 1 − 1 2 x + 1 f'(x) = 1 - \frac{1}{2\sqrt{x + 1}} = \frac{2\sqrt{x + 1} - 1}{2\sqrt{x + 1}} f ′ ( x ) = 1 − 2 x + 1 1 = 2 x + 1 2 x + 1 − 1
pentru orice x ∈ ( − 1 , ∞ ) x \in (-1, \infty) x ∈ ( − 1 , ∞ ) .
(3p)
b)
Rezolvăm ecuația f ′ ( x ) = 0 f'(x) = 0 f ′ ( x ) = 0 :
2 x + 1 − 1 2 x + 1 = 0 ⟺ 2 x + 1 − 1 = 0 ⟺ x + 1 = 1 2 \frac{2\sqrt{x + 1} - 1}{2\sqrt{x + 1}} = 0 \iff 2\sqrt{x + 1} - 1 = 0 \iff \sqrt{x + 1} = \frac{1}{2} 2 x + 1 2 x + 1 − 1 = 0 ⟺ 2 x + 1 − 1 = 0 ⟺ x + 1 = 2 1
x + 1 = 1 4 ⟺ x = − 3 4 ∈ ( − 1 , ∞ ) x + 1 = \frac{1}{4} \iff x = -\frac{3}{4} \in (-1, \infty) x + 1 = 4 1 ⟺ x = − 4 3 ∈ ( − 1 , ∞ )
(2p)
Deoarece numitorul 2 x + 1 > 0 2\sqrt{x + 1} > 0 2 x + 1 > 0 pentru orice x ∈ ( − 1 , ∞ ) x \in (-1, \infty) x ∈ ( − 1 , ∞ ) , semnul derivatei este dat de 2 x + 1 − 1 2\sqrt{x + 1} - 1 2 x + 1 − 1 :
Pentru x ∈ ( − 1 , − 3 4 ] x \in \left(-1, -\frac{3}{4}\right] x ∈ ( − 1 , − 4 3 ] , avem x + 1 ≤ 1 2 ⟹ f ′ ( x ) ≤ 0 \sqrt{x + 1} \le \frac{1}{2} \implies f'(x) \le 0 x + 1 ≤ 2 1 ⟹ f ′ ( x ) ≤ 0 , deci funcția f f f este descrescătoare pe intervalul ( − 1 , − 3 4 ] \left(-1, -\frac{3}{4}\right] ( − 1 , − 4 3 ] .
Pentru x ∈ [ − 3 4 , ∞ ) x \in \left[-\frac{3}{4}, \infty\right) x ∈ [ − 4 3 , ∞ ) , avem x + 1 ≥ 1 2 ⟹ f ′ ( x ) ≥ 0 \sqrt{x + 1} \ge \frac{1}{2} \implies f'(x) \ge 0 x + 1 ≥ 2 1 ⟹ f ′ ( x ) ≥ 0 , deci funcția f f f este crescătoare pe intervalul [ − 3 4 , ∞ ) \left[-\frac{3}{4}, \infty\right) [ − 4 3 , ∞ ) .
(3p)
c)
Pentru orice x ∈ [ e , ∞ ) x \in [e, \infty) x ∈ [ e , ∞ ) , avem ln x ≥ ln e = 1 \ln x \ge \ln e = 1 ln x ≥ ln e = 1 .
Deoarece intervalul [ 1 , ∞ ) [1, \infty) [ 1 , ∞ ) este inclus în [ − 3 4 , ∞ ) \left[-\frac{3}{4}, \infty\right) [ − 4 3 , ∞ ) , funcția f f f este crescătoare pe [ 1 , ∞ ) [1, \infty) [ 1 , ∞ ) .
(2p)
Folosind monotonia funcției f f f , pentru ln x ≥ 1 \ln x \ge 1 ln x ≥ 1 rezultă:
f ( ln x ) ≥ f ( 1 ) f(\ln x) \ge f(1) f ( ln x ) ≥ f ( 1 )
Exprimăm valorile f ( ln x ) f(\ln x) f ( ln x ) și f ( 1 ) f(1) f ( 1 ) :
f ( ln x ) = ln x − ln x + 1 f(\ln x) = \ln x - \sqrt{\ln x + 1} f ( ln x ) = ln x − ln x + 1
f ( 1 ) = 1 − 1 + 1 = 1 − 2 f(1) = 1 - \sqrt{1 + 1} = 1 - \sqrt{2} f ( 1 ) = 1 − 1 + 1 = 1 − 2
ln x − ln x + 1 ≥ 1 − 2 ⟺ ln x ≥ ln x + 1 + 1 − 2 \ln x - \sqrt{\ln x + 1} \ge 1 - \sqrt{2} \iff \ln x \ge \sqrt{\ln x + 1} + 1 - \sqrt{2} ln x − ln x + 1 ≥ 1 − 2 ⟺ ln x ≥ ln x + 1 + 1 − 2
pentru orice x ∈ [ e , ∞ ) x \in [e, \infty) x ∈ [ e , ∞ ) .
(3p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = e x ( x 2 − 4 x + 5 ) f(x) = e^x(x^2 - 4x + 5) f ( x ) = e x ( x 2 − 4 x + 5 ) .
a) Arătați că ∫ 0 1 f ( x ) e − x d x = 10 3 \int_0^1 f(x)e^{-x} \, dx = \frac{10}{3} ∫ 0 1 f ( x ) e − x d x = 3 10 .
(5p)
b) Demonstrați că orice primitivă a funcției f f f este convexă.
(5p)
c) Determinați numerele reale a , b a, b a , b și c c c astfel încât funcția F : R → R F: \mathbb{R} \to \mathbb{R} F : R → R , F ( x ) = e x ( a x 2 + b x + c ) F(x) = e^x(ax^2 + bx + c) F ( x ) = e x ( a x 2 + b x + c ) este o primitivă a funcției f f f .
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Simplificăm expresia de sub integrală:
f ( x ) e − x = e x ( x 2 − 4 x + 5 ) e − x = x 2 − 4 x + 5 f(x)e^{-x} = e^x(x^2 - 4x + 5)e^{-x} = x^2 - 4x + 5 f ( x ) e − x = e x ( x 2 − 4 x + 5 ) e − x = x 2 − 4 x + 5
Calculăm integrala definită:
∫ 0 1 ( x 2 − 4 x + 5 ) d x = [ x 3 3 − 4 ⋅ x 2 2 + 5 x ] 0 1 = [ x 3 3 − 2 x 2 + 5 x ] 0 1 \int_0^1 (x^2 - 4x + 5) \, dx = \left[\frac{x^3}{3} - 4 \cdot \frac{x^2}{2} + 5x\right]_0^1 = \left[\frac{x^3}{3} - 2x^2 + 5x\right]_0^1 ∫ 0 1 ( x 2 − 4 x + 5 ) d x = [ 3 x 3 − 4 ⋅ 2 x 2 + 5 x ] 0 1 = [ 3 x 3 − 2 x 2 + 5 x ] 0 1
(3p)
= ( 1 3 − 2 + 5 ) − 0 = 1 3 + 3 = 10 3 = \left(\frac{1}{3} - 2 + 5\right) - 0 = \frac{1}{3} + 3 = \frac{10}{3} = ( 3 1 − 2 + 5 ) − 0 = 3 1 + 3 = 3 10
(2p)
b)
Fie F : R → R F: \mathbb{R} \to \mathbb{R} F : R → R o primitivă oarecare a funcției f f f . Conform definiției primitivei:
F ′ ( x ) = f ( x ) ⟹ F ′ ′ ( x ) = f ′ ( x ) , ∀ x ∈ R F'(x) = f(x) \implies F''(x) = f'(x), \quad \forall x \in \mathbb{R} F ′ ( x ) = f ( x ) ⟹ F ′′ ( x ) = f ′ ( x ) , ∀ x ∈ R
Calculăm f ′ ( x ) f'(x) f ′ ( x ) folosind derivarea produsului:
f ′ ( x ) = ( e x ) ′ ( x 2 − 4 x + 5 ) + e x ( x 2 − 4 x + 5 ) ′ f'(x) = (e^x)'(x^2 - 4x + 5) + e^x(x^2 - 4x + 5)' f ′ ( x ) = ( e x ) ′ ( x 2 − 4 x + 5 ) + e x ( x 2 − 4 x + 5 ) ′
f ′ ( x ) = e x ( x 2 − 4 x + 5 ) + e x ( 2 x − 4 ) = e x ( x 2 − 4 x + 5 + 2 x − 4 ) = e x ( x 2 − 2 x + 1 ) f'(x) = e^x(x^2 - 4x + 5) + e^x(2x - 4) = e^x(x^2 - 4x + 5 + 2x - 4) = e^x(x^2 - 2x + 1) f ′ ( x ) = e x ( x 2 − 4 x + 5 ) + e x ( 2 x − 4 ) = e x ( x 2 − 4 x + 5 + 2 x − 4 ) = e x ( x 2 − 2 x + 1 )
f ′ ( x ) = e x ( x − 1 ) 2 f'(x) = e^x(x - 1)^2 f ′ ( x ) = e x ( x − 1 ) 2
(3p)
Deoarece e x > 0 e^x > 0 e x > 0 și ( x − 1 ) 2 ≥ 0 (x - 1)^2 \ge 0 ( x − 1 ) 2 ≥ 0 pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R , rezultă că:
F ′ ′ ( x ) = e x ( x − 1 ) 2 ≥ 0 , ∀ x ∈ R F''(x) = e^x(x - 1)^2 \ge 0, \quad \forall x \in \mathbb{R} F ′′ ( x ) = e x ( x − 1 ) 2 ≥ 0 , ∀ x ∈ R
Cum derivata a doua a primitivei F F F este nenegativă pe tot domeniul R \mathbb{R} R , funcția F F F este convexă. Așadar, orice primitivă a funcției f f f este convexă.
(2p)
c)
Funcția F F F este o primitivă a lui f f f dacă și numai dacă F ′ ( x ) = f ( x ) F'(x) = f(x) F ′ ( x ) = f ( x ) , pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R .
Calculăm derivata funcției F F F :
F ′ ( x ) = ( e x ) ′ ( a x 2 + b x + c ) + e x ( a x 2 + b x + c ) ′ F'(x) = (e^x)'(ax^2 + bx + c) + e^x(ax^2 + bx + c)' F ′ ( x ) = ( e x ) ′ ( a x 2 + b x + c ) + e x ( a x 2 + b x + c ) ′
F ′ ( x ) = e x ( a x 2 + b x + c ) + e x ( 2 a x + b ) = e x [ a x 2 + ( 2 a + b ) x + ( b + c ) ] F'(x) = e^x(ax^2 + bx + c) + e^x(2ax + b) = e^x[ax^2 + (2a + b)x + (b + c)] F ′ ( x ) = e x ( a x 2 + b x + c ) + e x ( 2 a x + b ) = e x [ a x 2 + ( 2 a + b ) x + ( b + c )]
(3p)
Egalăm F ′ ( x ) F'(x) F ′ ( x ) cu f ( x ) = e x ( x 2 − 4 x + 5 ) f(x) = e^x(x^2 - 4x + 5) f ( x ) = e x ( x 2 − 4 x + 5 ) :
e x [ a x 2 + ( 2 a + b ) x + ( b + c ) ] = e x ( x 2 − 4 x + 5 ) , ∀ x ∈ R e^x[ax^2 + (2a + b)x + (b + c)] = e^x(x^2 - 4x + 5), \quad \forall x \in \mathbb{R} e x [ a x 2 + ( 2 a + b ) x + ( b + c )] = e x ( x 2 − 4 x + 5 ) , ∀ x ∈ R
Împărțind prin e x ≠ 0 e^x \neq 0 e x = 0 , obținem egalitatea a două polinoame identice, deci identificăm coeficienții termenilor de același grad:
{ a = 1 2 a + b = − 4 b + c = 5 \begin{cases}
a = 1 \\
2a + b = -4 \\
b + c = 5
\end{cases} ⎩ ⎨ ⎧ a = 1 2 a + b = − 4 b + c = 5
Din a = 1 a = 1 a = 1 : 2 ( 1 ) + b = − 4 ⟹ b = − 6 2(1) + b = -4 \implies b = -6 2 ( 1 ) + b = − 4 ⟹ b = − 6 .
Din b = − 6 b = -6 b = − 6 : − 6 + c = 5 ⟹ c = 11 -6 + c = 5 \implies c = 11 − 6 + c = 5 ⟹ c = 11 .
Numerele căutate sunt a = 1 a = 1 a = 1 , b = − 6 b = -6 b = − 6 și c = 11 c = 11 c = 11 .
(2p)