BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Test Antrenament 16

BAC Științele Naturii (M2) 2020 — Test de Antrenament 16

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați partea întreagă a numărului 2+352 + 3\sqrt{5}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Introducem factorul 33 sub radical pentru a aproxima mai ușor numărul irațional:
35=32⋅5=9⋅5=453\sqrt{5} = \sqrt{3^2 \cdot 5} = \sqrt{9 \cdot 5} = \sqrt{45}
  • Deoarece 2∈Z2 \in \mathbb{Z}, folosim proprietatea părții întregi [x+k]=[x]+k[x + k] = [x] + k, pentru orice k∈Zk \in \mathbb{Z}:
[2+35]=2+[35]=2+[45][2 + 3\sqrt{5}] = 2 + [3\sqrt{5}] = 2 + [\sqrt{45}]

(2p)

  • Încadrăm numărul 4545 între două pătrate perfecte consecutive:
36<45<49  ⟹  36<45<49  ⟹  6<35<736 < 45 < 49 \implies \sqrt{36} < \sqrt{45} < \sqrt{49} \implies 6 < 3\sqrt{5} < 7
  • Rezultă că partea întreagă a lui 353\sqrt{5} este [35]=6[3\sqrt{5}] = 6, deci:
[2+35]=2+6=8[2 + 3\sqrt{5}] = 2 + 6 = 8

(3p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−4x+5f(x) = x^2 - 4x + 5, g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=2−xg(x) = 2 - x și h:R→Rh: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, h(x)=2+xh(x) = 2 + x. Arătați că (f∘g)(x)=(f∘h)(x)(f \circ g)(x) = (f \circ h)(x), pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm compunerea (f∘g)(x)=f(g(x))(f \circ g)(x) = f(g(x)):
(f∘g)(x)=f(2−x)=(2−x)2−4(2−x)+5(f \circ g)(x) = f(2 - x) = (2 - x)^2 - 4(2 - x) + 5 (f∘g)(x)=4−4x+x2−8+4x+5=x2+1,∀x∈R(f \circ g)(x) = 4 - 4x + x^2 - 8 + 4x + 5 = x^2 + 1, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(3p)

  • Calculăm compunerea (f∘h)(x)=f(h(x))(f \circ h)(x) = f(h(x)):
(f∘h)(x)=f(2+x)=(2+x)2−4(2+x)+5(f \circ h)(x) = f(2 + x) = (2 + x)^2 - 4(2 + x) + 5 (f∘h)(x)=4+4x+x2−8−4x+5=x2+1,∀x∈R(f \circ h)(x) = 4 + 4x + x^2 - 8 - 4x + 5 = x^2 + 1, \quad \forall x \in \mathbb{R}
  • Deoarece (f∘g)(x)=x2+1(f \circ g)(x) = x^2 + 1 și (f∘h)(x)=x2+1(f \circ h)(x) = x^2 + 1, obținem:
(f∘g)(x)=(f∘h)(x),∀x∈R(f \circ g)(x) = (f \circ h)(x), \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x+3+3−x=23\sqrt{x + 3} + \sqrt{3 - x} = 2\sqrt{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență pentru radicalii de ordin par:
{x+3≥0  ⟹  x≥−33−x≥0  ⟹  x≤3  ⟹  x∈[−3,3]\begin{cases} x + 3 \ge 0 \implies x \ge -3 \\ 3 - x \ge 0 \implies x \le 3 \end{cases} \implies x \in [-3, 3]
  • Deoarece ambii membri sunt pozitivi, ridicăm ecuația la pătrat:
(x+3+3−x)2=(23)2\left(\sqrt{x + 3} + \sqrt{3 - x}\right)^2 = \left(2\sqrt{3}\right)^2 (x+3)+2(x+3)(3−x)+(3−x)=4⋅3(x + 3) + 2\sqrt{(x + 3)(3 - x)} + (3 - x) = 4 \cdot 3 6+29−x2=12  ⟹  29−x2=6  ⟹  9−x2=36 + 2\sqrt{9 - x^2} = 12 \implies 2\sqrt{9 - x^2} = 6 \implies \sqrt{9 - x^2} = 3

(3p)

  • Ridicând din nou la pătrat:
9−x2=9  ⟹  −x2=0  ⟹  x=09 - x^2 = 9 \implies -x^2 = 0 \implies x = 0
  • Verificare: x=0∈[−3,3]x = 0 \in [-3, 3] conduce la 3+3=23\sqrt{3} + \sqrt{3} = 2\sqrt{3}, ecuația fiind verificată.
  • Soluția ecuației este x=0x = 0.

(2p)


4. Se consideră mulțimea A={1,2,3,…,30}A = \{1, 2, 3, \dots, 30\}. Determinați numărul de elemente ale mulțimii AA care sunt divizibile cu 22 sau cu 33. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul de elemente din AA divizibile cu 22 este dat de câtul împărțirii lui 3030 la 22:
[302]=15 numere divizibile cu 2\left[\frac{30}{2}\right] = 15 \text{ numere divizibile cu } 2
  • Numărul de elemente din AA divizibile cu 33 este dat de câtul împărțirii lui 3030 la 33:
[303]=10 numere divizibile cu 3\left[\frac{30}{3}\right] = 10 \text{ numere divizibile cu } 3

(2p)

  • Numerele divizibile și cu 22 și cu 33 sunt multiplii lui cmmmc(2,3)=6\text{cmmmc}(2, 3) = 6:
[306]=5 numere divizibile cu 6\left[\frac{30}{6}\right] = 5 \text{ numere divizibile cu } 6
  • Aplicând principiul includerii și excluderii, numărul de elemente divizibile cu 22 sau cu 33 este:
15+10−5=2015 + 10 - 5 = 20

(3p)


5. Se consideră triunghiul ABCABC, punctul GG, centrul său de greutate și punctele MM și NN astfel încât BM⃗=14BA⃗\vec{BM} = \frac{1}{4}\vec{BA} și CN⃗=25CA⃗\vec{CN} = \frac{2}{5}\vec{CA}. Arătați că punctele MM, NN și GG sunt coliniare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm pozițiile punctelor MM și NN în funcție de vectorii AB⃗\vec{AB} și AC⃗\vec{AC}:
AM⃗=AB⃗+BM⃗=AB⃗+14BA⃗=AB⃗−14AB⃗=34AB⃗\vec{AM} = \vec{AB} + \vec{BM} = \vec{AB} + \frac{1}{4}\vec{BA} = \vec{AB} - \frac{1}{4}\vec{AB} = \frac{3}{4}\vec{AB} AN⃗=AC⃗+CN⃗=AC⃗+25CA⃗=AC⃗−25AC⃗=35AC⃗\vec{AN} = \vec{AC} + \vec{CN} = \vec{AC} + \frac{2}{5}\vec{CA} = \vec{AC} - \frac{2}{5}\vec{AC} = \frac{3}{5}\vec{AC}
  • Vectorul de poziție al centrului de greutate GG față de originea AA este:
AG⃗=13(AB⃗+AC⃗)\vec{AG} = \frac{1}{3}\left(\vec{AB} + \vec{AC}\right)
  • Exprimăm vectorul MG⃗\vec{MG} în baza {AB⃗,AC⃗}\{\vec{AB}, \vec{AC}\}:
MG⃗=AG⃗−AM⃗=13AB⃗+13AC⃗−34AB⃗=(13−34)AB⃗+13AC⃗=−512AB⃗+13AC⃗\vec{MG} = \vec{AG} - \vec{AM} = \frac{1}{3}\vec{AB} + \frac{1}{3}\vec{AC} - \frac{3}{4}\vec{AB} = \left(\frac{1}{3} - \frac{3}{4}\right)\vec{AB} + \frac{1}{3}\vec{AC} = -\frac{5}{12}\vec{AB} + \frac{1}{3}\vec{AC}

(3p)

  • Exprimăm vectorul GN⃗\vec{GN} în aceeași bază:
GN⃗=AN⃗−AG⃗=35AC⃗−13AB⃗−13AC⃗=−13AB⃗+(35−13)AC⃗=−13AB⃗+415AC⃗\vec{GN} = \vec{AN} - \vec{AG} = \frac{3}{5}\vec{AC} - \frac{1}{3}\vec{AB} - \frac{1}{3}\vec{AC} = -\frac{1}{3}\vec{AB} + \left(\frac{3}{5} - \frac{1}{3}\right)\vec{AC} = -\frac{1}{3}\vec{AB} + \frac{4}{15}\vec{AC}
  • Comparăm componentele celor doi vectori:
−512−13=512⋅3=54,13415=13⋅154=54\frac{-\frac{5}{12}}{-\frac{1}{3}} = \frac{5}{12} \cdot 3 = \frac{5}{4}, \quad \frac{\frac{1}{3}}{\frac{4}{15}} = \frac{1}{3} \cdot \frac{15}{4} = \frac{5}{4}
  • Deducem relația:
MG⃗=54GN⃗\vec{MG} = \frac{5}{4}\vec{GN}
  • Vectorii MG⃗\vec{MG} și GN⃗\vec{GN} sunt coliniari și au punctul GG comun, prin urmare punctele MM, NN și GG sunt coliniare.

(2p)


6. Arătaţi că, dacă triunghiul ABCABC este înscris într-un cerc de rază 12\frac{1}{2}, atunci cos⁡2A=1−BC2\cos^2 A = 1 - BC^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiul ABCABC:
BCsin⁡A=2R\frac{BC}{\sin A} = 2R
  • Deoarece raza cercului circumscris este R=12R = \frac{1}{2}, avem 2R=2⋅12=12R = 2 \cdot \frac{1}{2} = 1:
BCsin⁡A=1  ⟹  sin⁡A=BC\frac{BC}{\sin A} = 1 \implies \sin A = BC

(3p)

  • Din formula fundamentală a trigonometriei sin⁡2A+cos⁡2A=1\sin^2 A + \cos^2 A = 1, rezultă:
cos⁡2A=1−sin⁡2A=1−BC2\cos^2 A = 1 - \sin^2 A = 1 - BC^2

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(20a2)A(a) = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ a & 2 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(a))=4\det(A(a)) = 4, pentru orice număr real aa. (5p)

b) Arătați că A(a)A(b)=2A(a+b)A(a)A(b) = 2A(a + b), pentru orice numere reale aa și bb. (5p)

c) Determinați numărul real xx și numărul natural nn pentru care A(1)A(2)A(3)A(4)A(5)=2nA(x)A(1)A(2)A(3)A(4)A(5) = 2^n A(x). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Calculăm determinantul matricei de ordinul 2:
det⁡(A(a))=∣20a2∣=2⋅2−0⋅a\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 2 & 0 \\ a & 2 \end{vmatrix} = 2 \cdot 2 - 0 \cdot a

(3p)

det⁡(A(a))=4−0=4,∀a∈R\det(A(a)) = 4 - 0 = 4, \quad \forall a \in \mathbb{R}

(2p)


Subpunctul b)

  • Calculăm produsul matricelor A(a)A(a) și A(b)A(b):
A(a)A(b)=(20a2)(20b2)=(2⋅2+0⋅b2⋅0+0⋅2a⋅2+2⋅ba⋅0+2⋅2)A(a)A(b) = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ a & 2 \end{pmatrix}\begin{pmatrix} 2 & 0 \\ b & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 \cdot 2 + 0 \cdot b & 2 \cdot 0 + 0 \cdot 2 \\ a \cdot 2 + 2 \cdot b & a \cdot 0 + 2 \cdot 2 \end{pmatrix} A(a)A(b)=(402(a+b)4)A(a)A(b) = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 2(a + b) & 4 \end{pmatrix}

(3p)

  • Dăm factor comun scalarul 22:
A(a)A(b)=2(20a+b2)=2A(a+b),∀a,b∈RA(a)A(b) = 2 \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ a + b & 2 \end{pmatrix} = 2A(a + b), \quad \forall a, b \in \mathbb{R}

(2p)


Subpunctul c)

  • Aplicăm succesiv identitatea demonstrată la subpunctul b):
A(1)A(2)=2A(1+2)=2A(3)A(1)A(2) = 2A(1 + 2) = 2A(3) A(1)A(2)A(3)=2A(3)A(3)=2⋅2A(3+3)=22A(6)A(1)A(2)A(3) = 2A(3)A(3) = 2 \cdot 2A(3 + 3) = 2^2 A(6) A(1)A(2)A(3)A(4)=22A(6)A(4)=22⋅2A(6+4)=23A(10)A(1)A(2)A(3)A(4) = 2^2 A(6)A(4) = 2^2 \cdot 2A(6 + 4) = 2^3 A(10) A(1)A(2)A(3)A(4)A(5)=23A(10)A(5)=23⋅2A(10+5)=24A(15)A(1)A(2)A(3)A(4)A(5) = 2^3 A(10)A(5) = 2^3 \cdot 2A(10 + 5) = 2^4 A(15)

(3p)

  • Relația din enunț devine:
24A(15)=2nA(x)  ⟺  24(20152)=2n(20x2)2^4 A(15) = 2^n A(x) \iff 2^4 \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 15 & 2 \end{pmatrix} = 2^n \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ x & 2 \end{pmatrix}
  • Egalând elementele corespunzătoare obținem:
24+1=2n+1  ⟹  n=4∈N2^{4 + 1} = 2^{n + 1} \implies n = 4 \in \mathbb{N} 24⋅15=24⋅x  ⟹  x=15∈R2^4 \cdot 15 = 2^4 \cdot x \implies x = 15 \in \mathbb{R}

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=x+y−7x * y = x + y - 7.

a) Arătați că 5∗2=05 * 2 = 0. (5p)

b) Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=log⁡7x+7f(x) = \log_7 x + 7. Arătați că f(x)∗f(y)=f(xy)f(x) * f(y) = f(xy), pentru orice x,y∈(0,+∞)x, y \in (0, +\infty). (5p)

c) Demonstrați că a2∗b2≠0a^2 * b^2 \neq 0, pentru orice numere întregi aa și bb. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Aplicăm formula legii de compoziție pentru x=5x = 5 și y=2y = 2:
5∗2=5+2−75 * 2 = 5 + 2 - 7

(3p)

5∗2=7−7=05 * 2 = 7 - 7 = 0

(2p)


Subpunctul b)

  • Calculăm membrul stâng al egalității:
f(x)∗f(y)=f(x)+f(y)−7=(log⁡7x+7)+(log⁡7y+7)−7=log⁡7x+log⁡7y+7f(x) * f(y) = f(x) + f(y) - 7 = (\log_7 x + 7) + (\log_7 y + 7) - 7 = \log_7 x + \log_7 y + 7

(3p)

  • Folosind proprietatea logaritmului unei sume log⁡7x+log⁡7y=log⁡7(xy)\log_7 x + \log_7 y = \log_7(xy), pentru orice x,y>0x, y > 0:
f(x)∗f(y)=log⁡7(xy)+7=f(xy),∀x,y∈(0,+∞)f(x) * f(y) = \log_7(xy) + 7 = f(xy), \quad \forall x, y \in (0, +\infty)

(2p)


Subpunctul c)

  • Ecuația a2∗b2=0a^2 * b^2 = 0 este echivalentă cu:
a2+b2−7=0  ⟺  a2+b2=7a^2 + b^2 - 7 = 0 \iff a^2 + b^2 = 7

(1p)

  • Dacă a,b∈Za, b \in \mathbb{Z} și ∣a∣≥3|a| \ge 3 sau ∣b∣≥3|b| \ge 3, atunci:
a2≥9 sau b2≥9  ⟹  a2+b2≥9>7  ⟹  a2∗b2≠0a^2 \ge 9 \text{ sau } b^2 \ge 9 \implies a^2 + b^2 \ge 9 > 7 \implies a^2 * b^2 \neq 0

(2p)

  • Dacă ∣a∣≤2|a| \le 2 și ∣b∣≤2|b| \le 2, atunci pătratele perfecte pot fi doar a2,b2∈{02,(±1)2,(±2)2}={0,1,4}a^2, b^2 \in \{0^2, (\pm 1)^2, (\pm 2)^2\} = \{0, 1, 4\}.
  • Sumele posibile a două astfel de pătrate sunt:
a2+b2∈{0+0,0+1,0+4,1+1,1+4,4+4}={0,1,2,4,5,8}a^2 + b^2 \in \{0+0, 0+1, 0+4, 1+1, 1+4, 4+4\} = \{0, 1, 2, 4, 5, 8\}
  • Deoarece 7∉{0,1,2,4,5,8}7 \notin \{0, 1, 2, 4, 5, 8\}, ecuația a2+b2=7a^2 + b^2 = 7 nu are soluții în Z×Z\mathbb{Z} \times \mathbb{Z}.
  • Deducem că a2∗b2≠0a^2 * b^2 \neq 0, pentru orice numere întregi aa și bb.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=e2x(x−5)f(x) = e^{2x}(x - 5).

a) Arătaţi că f′(x)=e2x(2x−9)f'(x) = e^{2x}(2x - 9), pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Calculați lim⁡x→+∞f′(x)f(x)\lim_{x \to +\infty} \frac{f'(x)}{f(x)}. (5p)

c) Arătaţi că e2x≤e92(5−x)e^{2x} \le \frac{e^9}{2(5 - x)}, pentru orice x∈(−∞,5)x \in (-\infty, 5). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv':
f′(x)=(e2x)′⋅(x−5)+e2x⋅(x−5)′=2e2x(x−5)+e2x⋅1f'(x) = \left(e^{2x}\right)' \cdot (x - 5) + e^{2x} \cdot (x - 5)' = 2e^{2x}(x - 5) + e^{2x} \cdot 1

(3p)

  • Dăm factor comun e2xe^{2x}:
f′(x)=e2x(2x−10+1)=e2x(2x−9),∀x∈Rf'(x) = e^{2x}(2x - 10 + 1) = e^{2x}(2x - 9), \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)


Subpunctul b)

  • Înlocuim expresiile lui f′(x)f'(x) și f(x)f(x) în limita căutată:
lim⁡x→+∞f′(x)f(x)=lim⁡x→+∞e2x(2x−9)e2x(x−5)=lim⁡x→+∞2x−9x−5\lim_{x \to +\infty} \frac{f'(x)}{f(x)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{e^{2x}(2x - 9)}{e^{2x}(x - 5)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x - 9}{x - 5}

(3p)

  • Dăm factor forțat pe xx la numărător și numitor:
lim⁡x→+∞x(2−9x)x(1−5x)=2−01−0=2\lim_{x \to +\infty} \frac{x\left(2 - \frac{9}{x}\right)}{x\left(1 - \frac{5}{x}\right)} = \frac{2 - 0}{1 - 0} = 2

(2p)


Subpunctul c)

  • Determinăm punctele critice ale funcției ff:
f′(x)=0  ⟺  e2x(2x−9)=0  ⟺  2x−9=0  ⟺  x=92f'(x) = 0 \iff e^{2x}(2x - 9) = 0 \iff 2x - 9 = 0 \iff x = \frac{9}{2}
  • Cum e2x>0e^{2x} > 0, semnul derivatei este dat de 2x−92x - 9:
    • Pentru x∈(−∞,92]x \in \left(-\infty, \frac{9}{2}\right], avem f′(x)≤0f'(x) \le 0, deci ff este descrescătoare.
    • Pentru x∈[92,+∞)x \in \left[\frac{9}{2}, +\infty\right), avem f′(x)≥0f'(x) \ge 0, deci ff este crescătoare.
  • Punctul x=92x = \frac{9}{2} este punct de minim global pe R\mathbb{R}, deci:
f(x)≥f(92),∀x∈Rf(x) \ge f\left(\frac{9}{2}\right), \quad \forall x \in \mathbb{R} f(92)=e2⋅92(92−5)=e9(−12)=−e92f\left(\frac{9}{2}\right) = e^{2 \cdot \frac{9}{2}}\left(\frac{9}{2} - 5\right) = e^9 \left(-\frac{1}{2}\right) = -\frac{e^9}{2}

(3p)

  • Rezultă că e2x(x−5)≥−e92e^{2x}(x - 5) \ge -\frac{e^9}{2}, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Pentru x∈(−∞,5)x \in (-\infty, 5), factorul x−5x - 5 este strict negativ, deci 5−x>05 - x > 0.
  • Scriem relația sub forma:
−e2x(5−x)≥−e92  ⟺  e2x(5−x)≤e92-e^{2x}(5 - x) \ge -\frac{e^9}{2} \iff e^{2x}(5 - x) \le \frac{e^9}{2}
  • Împărțind prin numărul strict pozitiv 5−x>05 - x > 0, obținem:
e2x≤e92(5−x),∀x∈(−∞,5)e^{2x} \le \frac{e^9}{2(5 - x)}, \quad \forall x \in (-\infty, 5)

(2p)


2. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=xx2+1f(x) = \frac{x}{\sqrt{x^2 + 1}}.

a) Arătaţi că ∫02f(x)x2+1 dx=2\int_0^2 f(x)\sqrt{x^2 + 1} \, dx = 2. (5p)

b) Arătați că ∫12(f(x)+f(1x))dx=5−2+ln⁡(2+51+2)\int_1^2 \left(f(x) + f\left(\frac{1}{x}\right)\right) dx = \sqrt{5} - \sqrt{2} + \ln\left(\frac{2 + \sqrt{5}}{1 + \sqrt{2}}\right). (5p)

c) Determinați a∈(1,+∞)a \in (1, +\infty) astfel încât ∫0xf(et) dt=ln⁡(ex+e2x+1)+ln⁡(a−1)\int_0^x f(e^t) \, dt = \ln\left(e^x + \sqrt{e^{2x} + 1}\right) + \ln(a - 1), pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):
∫02f(x)x2+1 dx=∫02xx2+1⋅x2+1 dx=∫02x dx\int_0^2 f(x)\sqrt{x^2 + 1} \, dx = \int_0^2 \frac{x}{\sqrt{x^2 + 1}} \cdot \sqrt{x^2 + 1} \, dx = \int_0^2 x \, dx

(2p)

  • Calculăm integrala definită:
∫02x dx=x22∣02=222−022=2−0=2\int_0^2 x \, dx = \left. \frac{x^2}{2} \right|_0^2 = \frac{2^2}{2} - \frac{0^2}{2} = 2 - 0 = 2

(3p)


Subpunctul b)

  • Calculăm f(1x)f\left(\frac{1}{x}\right) pentru x∈[1,2]x \in [1, 2]:
f(1x)=1x1x2+1=1x1+x2x2=1xx2+1x=1x2+1f\left(\frac{1}{x}\right) = \frac{\frac{1}{x}}{\sqrt{\frac{1}{x^2} + 1}} = \frac{\frac{1}{x}}{\sqrt{\frac{1 + x^2}{x^2}}} = \frac{\frac{1}{x}}{\frac{\sqrt{x^2 + 1}}{x}} = \frac{1}{\sqrt{x^2 + 1}}
  • Expresia din integrală devine:
f(x)+f(1x)=xx2+1+1x2+1f(x) + f\left(\frac{1}{x}\right) = \frac{x}{\sqrt{x^2 + 1}} + \frac{1}{\sqrt{x^2 + 1}}
  • Calculăm integrala fiecărui termen:
∫12(f(x)+f(1x))dx=∫12xx2+1 dx+∫121x2+1 dx\int_1^2 \left(f(x) + f\left(\frac{1}{x}\right)\right) dx = \int_1^2 \frac{x}{\sqrt{x^2 + 1}} \, dx + \int_1^2 \frac{1}{\sqrt{x^2 + 1}} \, dx =(x2+1+ln⁡(x+x2+1))∣12= \left. \left(\sqrt{x^2 + 1} + \ln\left(x + \sqrt{x^2 + 1}\right)\right) \right|_1^2

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=(22+1+ln⁡(2+22+1))−(12+1+ln⁡(1+12+1))= \left(\sqrt{2^2 + 1} + \ln\left(2 + \sqrt{2^2 + 1}\right)\right) - \left(\sqrt{1^2 + 1} + \ln\left(1 + \sqrt{1^2 + 1}\right)\right) =5+ln⁡(2+5)−2−ln⁡(1+2)=5−2+ln⁡(2+51+2)= \sqrt{5} + \ln(2 + \sqrt{5}) - \sqrt{2} - \ln(1 + \sqrt{2}) = \sqrt{5} - \sqrt{2} + \ln\left(\frac{2 + \sqrt{5}}{1 + \sqrt{2}}\right)

(2p)


Subpunctul c)

  • Determinăm integrandul f(et)f(e^t):
f(et)=et(et)2+1=ete2t+1f(e^t) = \frac{e^t}{\sqrt{(e^t)^2 + 1}} = \frac{e^t}{\sqrt{e^{2t} + 1}}
  • Deoarece (et)′=et(e^t)' = e^t, integrala este de forma ∫u′(t)u2(t)+1 dt\int \frac{u'(t)}{\sqrt{u^2(t) + 1}} \, dt:
∫0xf(et) dt=∫0x(et)′e2t+1 dt=ln⁡(et+e2t+1)∣0x\int_0^x f(e^t) \, dt = \int_0^x \frac{(e^t)'}{\sqrt{e^{2t} + 1}} \, dt = \left. \ln\left(e^t + \sqrt{e^{2t} + 1}\right) \right|_0^x =ln⁡(ex+e2x+1)−ln⁡(e0+e0+1)=ln⁡(ex+e2x+1)−ln⁡(1+2)= \ln\left(e^x + \sqrt{e^{2x} + 1}\right) - \ln\left(e^0 + \sqrt{e^0 + 1}\right) = \ln\left(e^x + \sqrt{e^{2x} + 1}\right) - \ln\left(1 + \sqrt{2}\right)

(3p)

  • Egalând cu expresia din enunț, valabilă pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
ln⁡(ex+e2x+1)−ln⁡(1+2)=ln⁡(ex+e2x+1)+ln⁡(a−1)\ln\left(e^x + \sqrt{e^{2x} + 1}\right) - \ln\left(1 + \sqrt{2}\right) = \ln\left(e^x + \sqrt{e^{2x} + 1}\right) + \ln(a - 1) ln⁡(a−1)=−ln⁡(1+2)  ⟺  ln⁡(a−1)=ln⁡(12+1)\ln(a - 1) = -\ln\left(1 + \sqrt{2}\right) \iff \ln(a - 1) = \ln\left(\frac{1}{\sqrt{2} + 1}\right)
  • Raționalizând numitorul obținem:
a−1=12+1=2−12−1=2−1  ⟹  a=2a - 1 = \frac{1}{\sqrt{2} + 1} = \frac{\sqrt{2} - 1}{2 - 1} = \sqrt{2} - 1 \implies a = \sqrt{2}
  • Deoarece 2∈(1,+∞)\sqrt{2} \in (1, +\infty), soluția căutată este a=2a = \sqrt{2}.

(2p)