BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Test Antrenament 15

BAC Științele Naturii (M2) 2020 — Test de Antrenament 15

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (2+3i)2=i(5i+12)(2 + 3i)^2 = i(5i + 12), unde i2=−1i^2 = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm membrul stâng folosind formula binomului (u+v)2=u2+2uv+v2(u + v)^2 = u^2 + 2uv + v^2:
(2+3i)2=22+2⋅2⋅3i+(3i)2=4+12i+9i2(2 + 3i)^2 = 2^2 + 2 \cdot 2 \cdot 3i + (3i)^2 = 4 + 12i + 9i^2
  • Înlocuind i2=−1i^2 = -1, obținem:
(2+3i)2=4+12i−9=−5+12i(2 + 3i)^2 = 4 + 12i - 9 = -5 + 12i

(3p)

  • Calculăm membrul drept, desființând paranteza:
i(5i+12)=5i2+12i=5(−1)+12i=−5+12ii(5i + 12) = 5i^2 + 12i = 5(-1) + 12i = -5 + 12i
  • Deoarece ambii membri sunt egali cu −5+12i-5 + 12i, egalitatea este demonstrată:
(2+3i)2=i(5i+12)(2 + 3i)^2 = i(5i + 12)

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+af(x) = x + a. Determinați numărul real aa, astfel încât (f∘f)(x)=f(x+1)(f \circ f)(x) = f(x + 1), pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm expresia compunerii (f∘f)(x)(f \circ f)(x):
(f∘f)(x)=f(f(x))=f(x+a)=(x+a)+a=x+2a(f \circ f)(x) = f(f(x)) = f(x + a) = (x + a) + a = x + 2a
  • Determinăm expresia lui f(x+1)f(x + 1):
f(x+1)=(x+1)+a=x+a+1f(x + 1) = (x + 1) + a = x + a + 1

(3p)

  • Condiția (f∘f)(x)=f(x+1)(f \circ f)(x) = f(x + 1) devine:
x+2a=x+a+1,∀x∈Rx + 2a = x + a + 1, \quad \forall x \in \mathbb{R}
  • Reducem termenul xx:
2a=a+1  ⟺  2a−a=1  ⟺  a=12a = a + 1 \iff 2a - a = 1 \iff a = 1

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 5⋅2x+1⋅3x=12⋅5x5 \cdot 2^{x+1} \cdot 3^x = 12 \cdot 5^x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rescriem 2x+1=2⋅2x2^{x+1} = 2 \cdot 2^x. Membrul stâng devine:
5⋅2⋅2x⋅3x=10⋅(2⋅3)x=10⋅6x5 \cdot 2 \cdot 2^x \cdot 3^x = 10 \cdot (2 \cdot 3)^x = 10 \cdot 6^x
  • Ecuația este:
10⋅6x=12⋅5x10 \cdot 6^x = 12 \cdot 5^x

(3p)

  • Împărțim prin 10⋅5x>010 \cdot 5^x > 0:
6x5x=1210  ⟺  (65)x=65\frac{6^x}{5^x} = \frac{12}{10} \iff \left(\frac{6}{5}\right)^x = \frac{6}{5}
  • Deoarece baza este supraunitară 65>1\frac{6}{5} > 1, funcția exponențială este strict injectivă:
(65)x=(65)1  ⟺  x=1\left(\frac{6}{5}\right)^x = \left(\frac{6}{5}\right)^1 \iff x = 1

(2p)


4. Determinați numărul funcțiilor f:{1,2,3}→{1,2,3,4}f: \{1, 2, 3\} \to \{1, 2, 3, 4\}, care au proprietatea f(1)≥3f(1) \ge 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • O funcție este bine determinată prin imaginile elementelor din domeniul de definiție: f(1)f(1), f(2)f(2) și f(3)f(3).
  • Condiția f(1)≥3f(1) \ge 3 implică f(1)∈{3,4}f(1) \in \{3, 4\}, deci imaginea f(1)f(1) poate fi aleasă în 22 moduri.
  • Elementele f(2)f(2) și f(3)f(3) nu au restricții, fiecare putând lua oricare dintre cele 44 valori din codomeniul {1,2,3,4}\{1, 2, 3, 4\}, deci fiecare poate fi ales în câte 44 moduri.

(3p)

  • Aplicând regula produsului, numărul total de astfel de funcții este:
N=2⋅4⋅4=32N = 2 \cdot 4 \cdot 4 = 32

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy, se consideră rombul ABCDABCD cu A(−1,3)A(-1, 3) și C(−2,4)C(-2, 4). Determinați panta dreptei BDBD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un romb, diagonalele sunt perpendiculare: BD⊥ACBD \perp AC.
  • Calculăm panta dreptei ACAC folosind formula m=y2−y1x2−x1m = \frac{y_2 - y_1}{x_2 - x_1}:
mAC=yC−yAxC−xA=4−3−2−(−1)=1−1=−1m_{AC} = \frac{y_C - y_A}{x_C - x_A} = \frac{4 - 3}{-2 - (-1)} = \frac{1}{-1} = -1

(2p)

  • Condiția de perpendicularitate a două drepte oblice este mBD⋅mAC=−1m_{BD} \cdot m_{AC} = -1.
  • Înlocuind mAC=−1m_{AC} = -1, obținem:
mBD⋅(−1)=−1  ⟺  mBD=1m_{BD} \cdot (-1) = -1 \iff m_{BD} = 1

(3p)


6. Determinați x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), astfel încât cos⁡(2x)cos⁡(x−π6)=sin⁡(2x)sin⁡(π6−x)\cos(2x)\cos\left(x - \frac{\pi}{6}\right) = \sin(2x)\sin\left(\frac{\pi}{6} - x\right). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece funcția sinus este impară, avem sin⁡(π6−x)=−sin⁡(x−π6)\sin\left(\frac{\pi}{6} - x\right) = -\sin\left(x - \frac{\pi}{6}\right).
  • Ecuația devine:
cos⁡(2x)cos⁡(x−π6)=−sin⁡(2x)sin⁡(x−π6)\cos(2x)\cos\left(x - \frac{\pi}{6}\right) = -\sin(2x)\sin\left(x - \frac{\pi}{6}\right) cos⁡(2x)cos⁡(x−π6)+sin⁡(2x)sin⁡(x−π6)=0\cos(2x)\cos\left(x - \frac{\pi}{6}\right) + \sin(2x)\sin\left(x - \frac{\pi}{6}\right) = 0
  • Aplicăm formula cosinusului diferenței cos⁡(a−b)=cos⁡acos⁡b+sin⁡asin⁡b\cos(a - b) = \cos a \cos b + \sin a \sin b, unde a=2xa = 2x și b=x−π6b = x - \frac{\pi}{6}:
cos⁡(2x−(x−π6))=0  ⟺  cos⁡(x+π6)=0\cos\left(2x - \left(x - \frac{\pi}{6}\right)\right) = 0 \iff \cos\left(x + \frac{\pi}{6}\right) = 0

(2p)

  • Deoarece x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), argumentul verifică:
x+π6∈(π6,π2+π6)=(π6,2π3)x + \frac{\pi}{6} \in \left(\frac{\pi}{6}, \frac{\pi}{2} + \frac{\pi}{6}\right) = \left(\frac{\pi}{6}, \frac{2\pi}{3}\right)
  • În intervalul (π6,2π3)\left(\frac{\pi}{6}, \frac{2\pi}{3}\right), singura valoare pentru care cosinusul se anulează este π2\frac{\pi}{2}:
x+π6=π2  ⟹  x=π2−π6=3π−π6=2π6=π3x + \frac{\pi}{6} = \frac{\pi}{2} \implies x = \frac{\pi}{2} - \frac{\pi}{6} = \frac{3\pi - \pi}{6} = \frac{2\pi}{6} = \frac{\pi}{3}

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(x)=(2x003x)A(x) = \begin{pmatrix} 2^x & 0 \\ 0 & 3^x \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(x))=6x\det(A(x)) = 6^x, pentru orice număr real xx. (5p)

b) Determinați numărul real xx, știind că A(x)(1101)=(1101)A(x)A(x) \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} A(x). (5p)

c) Demonstrați că orice matrice X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) cu proprietatea că X⋅X=A(1)X \cdot X = A(1) are două elemente numere iraționale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul matricei pătratice de ordinul 2:
det⁡(A(x))=∣2x003x∣=2x⋅3x−0⋅0\det(A(x)) = \begin{vmatrix} 2^x & 0 \\ 0 & 3^x \end{vmatrix} = 2^x \cdot 3^x - 0 \cdot 0

(3p)

  • Aplicând regula de înmulțire a puterilor cu același exponent:
det⁡(A(x))=(2⋅3)x=6x\det(A(x)) = (2 \cdot 3)^x = 6^x

pentru orice număr real xx.

(2p)


b)

  • Calculăm produsul A(x)(1101)A(x) \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}:
A(x)(1101)=(2x003x)(1101)=(2x⋅1+0⋅02x⋅1+0⋅10⋅1+3x⋅00⋅1+3x⋅1)=(2x2x03x)A(x) \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2^x & 0 \\ 0 & 3^x \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2^x \cdot 1 + 0 \cdot 0 & 2^x \cdot 1 + 0 \cdot 1 \\ 0 \cdot 1 + 3^x \cdot 0 & 0 \cdot 1 + 3^x \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2^x & 2^x \\ 0 & 3^x \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul (1101)A(x)\begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} A(x):
(1101)A(x)=(1101)(2x003x)=(1⋅2x+1⋅01⋅0+1⋅3x0⋅2x+1⋅00⋅0+1⋅3x)=(2x3x03x)\begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} A(x) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2^x & 0 \\ 0 & 3^x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 2^x + 1 \cdot 0 & 1 \cdot 0 + 1 \cdot 3^x \\ 0 \cdot 2^x + 1 \cdot 0 & 0 \cdot 0 + 1 \cdot 3^x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2^x & 3^x \\ 0 & 3^x \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalitatea A(x)(1101)=(1101)A(x)A(x) \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} A(x) conduce la egalitatea elementelor corespunzătoare:
(2x2x03x)=(2x3x03x)  ⟺  2x=3x  ⟺  (23)x=1  ⟹  x=0\begin{pmatrix} 2^x & 2^x \\ 0 & 3^x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2^x & 3^x \\ 0 & 3^x \end{pmatrix} \iff 2^x = 3^x \iff \left(\frac{2}{3}\right)^x = 1 \implies x = 0

(2p)


c)

  • Fie X=(abcd)∈M2(R)X = \begin{pmatrix} a & b \\ c & d \end{pmatrix} \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) o matrice astfel încât X2=A(1)X^2 = A(1), unde A(1)=(2003)A(1) = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 3 \end{pmatrix}.
  • Deoarece XX comută cu pătratul său X2=A(1)X^2 = A(1):
X⋅A(1)=X⋅X2=X3=X2⋅X=A(1)⋅XX \cdot A(1) = X \cdot X^2 = X^3 = X^2 \cdot X = A(1) \cdot X
  • Calculăm produsele comutative:
X⋅A(1)=(abcd)(2003)=(2a3b2c3d)X \cdot A(1) = \begin{pmatrix} a & b \\ c & d \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2a & 3b \\ 2c & 3d \end{pmatrix} A(1)⋅X=(2003)(abcd)=(2a2b3c3d)A(1) \cdot X = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} a & b \\ c & d \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2a & 2b \\ 3c & 3d \end{pmatrix}
  • Din X⋅A(1)=A(1)⋅XX \cdot A(1) = A(1) \cdot X, obținem sistemul:
{3b=2b  ⟹  b=02c=3c  ⟹  c=0\begin{cases} 3b = 2b \implies b = 0 \\ 2c = 3c \implies c = 0 \end{cases}

(3p)

  • Matricea XX este deci o matrice diagonală: X=(a00d)X = \begin{pmatrix} a & 0 \\ 0 & d \end{pmatrix}.
  • Atunci:
X2=(a200d2)=(2003)X^2 = \begin{pmatrix} a^2 & 0 \\ 0 & d^2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 3 \end{pmatrix}
  • Egalând elementele corespunzătoare, avem a2=2a^2 = 2 și d2=3d^2 = 3, de unde:
a∈{−2,2}⊂R∖Q,d∈{−3,3}⊂R∖Qa \in \{-\sqrt{2}, \sqrt{2}\} \subset \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q}, \quad d \in \{-\sqrt{3}, \sqrt{3}\} \subset \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q}
  • Astfel, orice matrice XX cu proprietatea cerută are exact două elemente iraționale (și anume aa și dd).

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=x2+xy+y2x * y = x^2 + xy + y^2.

a) Arătați că x∗x≥0x * x \ge 0, pentru orice număr real xx. (5p)

b) Se consideră numerele reale aa și bb cu a≠ba \neq b. Determinați numărul real xx pentru care x∗a=x∗bx * a = x * b. (5p)

c) Determinați numărul real xx cu proprietatea că x∗(x+1)=−x3x * (x + 1) = -x^3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Folosind definiția legii pentru y=xy = x, obținem:
x∗x=x2+x⋅x+x2=x2+x2+x2=3x2x * x = x^2 + x \cdot x + x^2 = x^2 + x^2 + x^2 = 3x^2

(3p)

  • Deoarece x2≥0x^2 \ge 0 pentru orice număr real xx, rezultă:
3x2≥0  ⟹  x∗x≥0,∀x∈R3x^2 \ge 0 \implies x * x \ge 0, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)


b)

  • Scriem relația x∗a=x∗bx * a = x * b conform definiției legii:
x2+xa+a2=x2+xb+b2x^2 + xa + a^2 = x^2 + xb + b^2
  • Reducem termenul x2x^2 și trecem toți termenii în membrul stâng:
(xa−xb)+(a2−b2)=0  ⟺  x(a−b)+(a−b)(a+b)=0(xa - xb) + (a^2 - b^2) = 0 \iff x(a - b) + (a - b)(a + b) = 0
  • Dăm factor comun pe (a−b)(a - b):
(a−b)(x+a+b)=0(a - b)(x + a + b) = 0

(3p)

  • Deoarece a≠ba \neq b, avem a−b≠0a - b \neq 0. Împărțind prin a−ba - b, obținem:
x+a+b=0  ⟹  x=−a−bx + a + b = 0 \implies x = -a - b

(2p)


c)

  • Calculăm x∗(x+1)x * (x + 1):
x∗(x+1)=x2+x(x+1)+(x+1)2=x2+x2+x+x2+2x+1=3x2+3x+1x * (x + 1) = x^2 + x(x + 1) + (x + 1)^2 = x^2 + x^2 + x + x^2 + 2x + 1 = 3x^2 + 3x + 1
  • Ecuația x∗(x+1)=−x3x * (x + 1) = -x^3 devine:
3x2+3x+1=−x3  ⟺  x3+3x2+3x+1=03x^2 + 3x + 1 = -x^3 \iff x^3 + 3x^2 + 3x + 1 = 0

(3p)

  • Recunoaștem dezvoltarea cubului unui binom (x+1)3=x3+3x2+3x+1(x + 1)^3 = x^3 + 3x^2 + 3x + 1:
(x+1)3=0  ⟺  x+1=0  ⟹  x=−1(x + 1)^3 = 0 \iff x + 1 = 0 \implies x = -1

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(−1,+∞)→Rf: (-1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2x−(x+1)ln⁡(x+1)f(x) = 2x - (x + 1)\ln(x + 1).

a) Arătați că f′(x)=1−ln⁡(x+1)f'(x) = 1 - \ln(x + 1), x∈(−1,+∞)x \in (-1, +\infty). (5p)

b) Determinați intervalele de monotonie ale funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că funcția ff este concavă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția ff este derivabilă pe (−1,+∞)(-1, +\infty) ca o diferență între o funcție liniară și un produs de funcții derivabile.
  • Aplicăm regula de derivare a produsului pentru (x+1)ln⁡(x+1)(x + 1)\ln(x + 1):
f′(x)=(2x)′−[(x+1)′⋅ln⁡(x+1)+(x+1)⋅(ln⁡(x+1))′]f'(x) = (2x)' - \left[(x + 1)' \cdot \ln(x + 1) + (x + 1) \cdot (\ln(x + 1))'\right] f′(x)=2−[1⋅ln⁡(x+1)+(x+1)⋅1x+1]f'(x) = 2 - \left[1 \cdot \ln(x + 1) + (x + 1) \cdot \frac{1}{x + 1}\right]

(3p)

  • Reducem termenii:
f′(x)=2−(ln⁡(x+1)+1)=2−ln⁡(x+1)−1=1−ln⁡(x+1),x∈(−1,+∞)f'(x) = 2 - (\ln(x + 1) + 1) = 2 - \ln(x + 1) - 1 = 1 - \ln(x + 1), \quad x \in (-1, +\infty)

(2p)


b)

  • Aflăm punctele critice rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
1−ln⁡(x+1)=0  ⟺  ln⁡(x+1)=1  ⟺  x+1=e  ⟺  x=e−11 - \ln(x + 1) = 0 \iff \ln(x + 1) = 1 \iff x + 1 = e \iff x = e - 1

(2p)

  • Analizăm semnul derivatei f′(x)f'(x):
    • Pentru orice x∈(−1,e−1]x \in (-1, e - 1], avem x+1≤e  ⟹  ln⁡(x+1)≤1  ⟹  f′(x)≥0x + 1 \le e \implies \ln(x + 1) \le 1 \implies f'(x) \ge 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe intervalul (−1,e−1](-1, e - 1].
    • Pentru orice x∈[e−1,+∞)x \in [e - 1, +\infty), avem x+1≥e  ⟹  ln⁡(x+1)≥1  ⟹  f′(x)≤0x + 1 \ge e \implies \ln(x + 1) \ge 1 \implies f'(x) \le 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul [e−1,+∞)[e - 1, +\infty).

(3p)


c)

  • Calculăm derivata a doua f′′(x)f''(x) pentru orice x∈(−1,+∞)x \in (-1, +\infty):
f′′(x)=(f′(x))′=(1−ln⁡(x+1))′=−(x+1)′x+1=−1x+1f''(x) = (f'(x))' = (1 - \ln(x + 1))' = -\frac{(x + 1)'}{x + 1} = -\frac{1}{x + 1}

(2p)

  • Deoarece x∈(−1,+∞)x \in (-1, +\infty), avem x+1>0x + 1 > 0, de unde rezultă că:
f′′(x)=−1x+1<0,∀x∈(−1,+∞)f''(x) = -\frac{1}{x + 1} < 0, \quad \forall x \in (-1, +\infty)
  • Deoarece derivata a doua este strict negativă pe întreg domeniul de definiție, rezultă că funcția ff este concavă.

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−exf(x) = x - e^x.

a) Arătați că ∫01f(x) dx=32−e\int_0^1 f(x)\, dx = \frac{3}{2} - e. (5p)

b) Calculați ∫01xf(x) dx\int_0^1 x f(x)\, dx. (5p)

c) Pentru fiecare număr natural nenul nn, se consideră numărul In=∫01xn(x−f(x)) dxI_n = \int_0^1 x^n(x - f(x))\, dx. Demonstrați că In+nIn−1=eI_n + n I_{n-1} = e, pentru orice număr natural nn, n≥2n \ge 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim expresia funcției f(x)=x−exf(x) = x - e^x în integrală:
∫01f(x) dx=∫01(x−ex) dx=[x22−ex]01\int_0^1 f(x)\, dx = \int_0^1 (x - e^x)\, dx = \left[\frac{x^2}{2} - e^x\right]_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=(122−e1)−(022−e0)=(12−e)−(0−1)=12−e+1=32−e= \left(\frac{1^2}{2} - e^1\right) - \left(\frac{0^2}{2} - e^0\right) = \left(\frac{1}{2} - e\right) - (0 - 1) = \frac{1}{2} - e + 1 = \frac{3}{2} - e

(2p)


b)

  • Exprimăm funcția de integrat:
xf(x)=x(x−ex)=x2−xexx f(x) = x(x - e^x) = x^2 - x e^x
  • Despărțim integrala în două integrale:
∫01xf(x) dx=∫01x2 dx−∫01xex dx\int_0^1 x f(x)\, dx = \int_0^1 x^2\, dx - \int_0^1 x e^x\, dx
  • Calculăm prima integrală:
∫01x2 dx=[x33]01=13\int_0^1 x^2\, dx = \left[\frac{x^3}{3}\right]_0^1 = \frac{1}{3}
  • Calculăm a doua integrală integrând prin părți (u=x  ⟹  u′=1u = x \implies u' = 1, v′=ex  ⟹  v=exv' = e^x \implies v = e^x):
∫01xex dx=[xex]01−∫01ex dx=(1⋅e1−0)−[ex]01=e−(e−1)=1\int_0^1 x e^x\, dx = \left[x e^x\right]_0^1 - \int_0^1 e^x\, dx = (1 \cdot e^1 - 0) - \left[e^x\right]_0^1 = e - (e - 1) = 1

(3p)

  • Scădem rezultatele:
∫01xf(x) dx=13−1=−23\int_0^1 x f(x)\, dx = \frac{1}{3} - 1 = -\frac{2}{3}

(2p)


c)

  • Observăm că:
x−f(x)=x−(x−ex)=exx - f(x) = x - (x - e^x) = e^x
  • Astfel, termenul general al șirului de integrale este:
In=∫01xnex dxI_n = \int_0^1 x^n e^x\, dx
  • Pentru n≥2n \ge 2, aplicăm metoda integrării prin părți, alegând:
u(x)=xn  ⟹  u′(x)=nxn−1u(x) = x^n \implies u'(x) = n x^{n-1} v′(x)=ex  ⟹  v(x)=exv'(x) = e^x \implies v(x) = e^x

(3p)

  • Scriem formula integrării prin părți:
In=[xnex]01−∫01nxn−1ex dx=(1n⋅e1−0)−n∫01xn−1ex dx=e−nIn−1I_n = \left[x^n e^x\right]_0^1 - \int_0^1 n x^{n-1} e^x\, dx = \left(1^n \cdot e^1 - 0\right) - n \int_0^1 x^{n-1} e^x\, dx = e - n I_{n-1}
  • Trecând termenul nIn−1n I_{n-1} în membrul stâng:
In+nIn−1=eI_n + n I_{n-1} = e

pentru orice număr natural nn, n≥2n \ge 2.

(2p)