BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Test Antrenament 14

BAC Științele Naturii (M2) 2020 — Test de Antrenament 14

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că numerele 11−5\sqrt{11} - \sqrt{5}, 6\sqrt{6} și 11+5\sqrt{11} + \sqrt{5} sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Trei numere reale pozitive a,b,ca, b, c sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice dacă și numai dacă pătratul termenului din mijloc este egal cu produsul termenilor vecini:
b2=a⋅cb^2 = a \cdot c
  • Calculăm produsul termenilor extremi, aplicând formula diferenței de pătrate (u−v)(u+v)=u2−v2(u - v)(u + v) = u^2 - v^2:
(11−5)(11+5)=(11)2−(5)2=11−5=6(\sqrt{11} - \sqrt{5})(\sqrt{11} + \sqrt{5}) = (\sqrt{11})^2 - (\sqrt{5})^2 = 11 - 5 = 6

(2p)

  • Calculăm pătratul termenului din mijloc:
(6)2=6(\sqrt{6})^2 = 6
  • Deoarece (6)2=(11−5)(11+5)=6(\sqrt{6})^2 = (\sqrt{11} - \sqrt{5})(\sqrt{11} + \sqrt{5}) = 6, numerele date sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice.

(3p)


2. Se consideră funcția f:(−1,1)→Rf: (-1, 1) \to \mathbb{R}, f(x)=ln⁡1+x1−xf(x) = \ln\frac{1 + x}{1 - x}. Demonstrați că funcția ff este impară. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • O funcție f:D→Rf: D \to \mathbb{R} este impară dacă domeniul DD este simetric față de origine (∀x∈D  ⟹  −x∈D\forall x \in D \implies -x \in D) și f(−x)=−f(x)f(-x) = -f(x) pentru orice x∈Dx \in D. Domeniul D=(−1,1)D = (-1, 1) este centrat în origine, deci proprietatea de simetrie este verificată.
  • Calculăm f(−x)f(-x) pentru orice x∈(−1,1)x \in (-1, 1):
f(−x)=ln⁡1+(−x)1−(−x)=ln⁡1−x1+xf(-x) = \ln\frac{1 + (-x)}{1 - (-x)} = \ln\frac{1 - x}{1 + x}
  • Folosind proprietatea 1−x1+x=(1+x1−x)−1\frac{1 - x}{1 + x} = \left(\frac{1 + x}{1 - x}\right)^{-1} și regula logaritmului ln⁡(A−1)=−ln⁡A\ln(A^{-1}) = -\ln A, obținem:
f(−x)=ln⁡(1+x1−x)−1=−ln⁡1+x1−xf(-x) = \ln\left(\frac{1 + x}{1 - x}\right)^{-1} = -\ln\frac{1 + x}{1 - x}

(3p)

  • Așadar:
f(−x)=−f(x),∀x∈(−1,1)f(-x) = -f(x), \quad \forall x \in (-1, 1)

ceea ce demonstrează că funcția ff este impară.

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 4x+2x=344^x + 2^x = \frac{3}{4}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înmulțim ecuația cu 44 și rescriem baza 44 ca putere a lui 22 (4x=(2x)24^x = (2^x)^2):
4⋅(2x)2+4⋅2x−3=04 \cdot (2^x)^2 + 4 \cdot 2^x - 3 = 0

(3p)

  • Notăm t=2xt = 2^x, cu condiția t>0t > 0. Ecuația devine o ecuație de gradul al doilea:
4t2+4t−3=04t^2 + 4t - 3 = 0
  • Calculăm discriminantul Δ\Delta:
Δ=42−4⋅4⋅(−3)=16+48=64\Delta = 4^2 - 4 \cdot 4 \cdot (-3) = 16 + 48 = 64
  • Rădăcinile ecuației sunt:
t1=−4+82⋅4=48=12,t2=−4−88=−128=−32t_1 = \frac{-4 + 8}{2 \cdot 4} = \frac{4}{8} = \frac{1}{2}, \quad t_2 = \frac{-4 - 8}{8} = -\frac{12}{8} = -\frac{3}{2}
  • Deoarece t=2x>0t = 2^x > 0, soluția t2=−32t_2 = -\frac{3}{2} se respinge.
  • Revenim la substituție pentru t1=12t_1 = \frac{1}{2}:
2x=12=2−1  ⟹  x=−12^x = \frac{1}{2} = 2^{-1} \implies x = -1

(2p)


4. Determinați numărul de submulțimi ordonate cu 3 elemente ale mulțimii {1,3,5,7}\{1, 3, 5, 7\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea dată conține n=4n = 4 elemente distincte. Submulțimile ordonate cu k=3k = 3 elemente ale unei mulțimi cu n=4n = 4 elemente sunt aranjamentele de 4 elemente luate câte 3:
A43A_4^3

(3p)

  • Aplicăm formula aranjamentelor Ank=n!(n−k)!A_n^k = \frac{n!}{(n - k)!}:
A43=4!(4−3)!=4!1!=4⋅3⋅2⋅1=24A_4^3 = \frac{4!}{(4 - 3)!} = \frac{4!}{1!} = 4 \cdot 3 \cdot 2 \cdot 1 = 24
  • Așadar, există 24 de submulțimi ordonate cu 3 elemente.

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−1,−2)A(-1, -2), B(0,3)B(0, 3) și C(−1,2)C(-1, 2). Determinați ecuația dreptei ADAD, știind că ABCDABCD este paralelogram. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un paralelogram ABCDABCD, laturile opuse sunt paralele, deci dreapta ADAD este paralelă cu dreapta BCBC (AD∥BCAD \parallel BC).
  • Două drepte paralele au pante egale:
mAD=mBCm_{AD} = m_{BC}
  • Calculăm panta dreptei BCBC folosind coordonatele punctelor B(0,3)B(0, 3) și C(−1,2)C(-1, 2):
mBC=yC−yBxC−xB=2−3−1−0=−1−1=1m_{BC} = \frac{y_C - y_B}{x_C - x_B} = \frac{2 - 3}{-1 - 0} = \frac{-1}{-1} = 1
  • Rezultă mAD=1m_{AD} = 1.

(3p)

  • Dreapta ADAD trece prin punctul A(−1,−2)A(-1, -2) și are panta mAD=1m_{AD} = 1. Scriem ecuația punct-pantă:
y−yA=mAD(x−xA)  ⟺  y−(−2)=1⋅(x−(−1))y - y_A = m_{AD}(x - x_A) \iff y - (-2) = 1 \cdot (x - (-1)) y+2=x+1  ⟺  y=x−1y + 2 = x + 1 \iff y = x - 1

sau, sub formă generală:

x−y−1=0x - y - 1 = 0

(2p)


6. Triunghiul ABCABC are AB=10AB = 10 și AC=5AC = 5. Arătați că sin⁡C=2sin⁡B\sin C = 2\sin B. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiul ABCABC:
ABsin⁡C=ACsin⁡B=2R\frac{AB}{\sin C} = \frac{AC}{\sin B} = 2R

unde RR este raza cercului circumscris triunghiului.

  • Exprimăm raportul sinusurilor:
sin⁡Csin⁡B=ABAC\frac{\sin C}{\sin B} = \frac{AB}{AC}

(3p)

  • Înlocuim lungimile laturilor date în ipoteză (AB=10AB = 10 și AC=5AC = 5):
sin⁡Csin⁡B=105=2  ⟹  sin⁡C=2sin⁡B\frac{\sin C}{\sin B} = \frac{10}{5} = 2 \implies \sin C = 2\sin B

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(12−1−2−3024a)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & -1 \\ -2 & -3 & 0 \\ 2 & 4 & a \end{pmatrix} și sistemul de ecuații {x+2y−z=−1−2x−3y=12x+4y+az=−2\begin{cases} x + 2y - z = -1 \\ -2x - 3y = 1 \\ 2x + 4y + az = -2 \end{cases}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(a))=a+2\det(A(a)) = a + 2, pentru orice număr real aa. (5p)

b) Pentru a=0a = 0, determinați inversa matricei A(a)A(a). (5p)

c) Pentru a≠−2a \neq -2, rezolvați sistemul de ecuații. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) folosind regula lui Sarrus sau dezvoltarea după o linie/coloană:
det⁡(A(a))=∣12−1−2−3024a∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & 2 & -1 \\ -2 & -3 & 0 \\ 2 & 4 & a \end{vmatrix}
  • Aplicăm regula dezvoltării:
det⁡(A(a))=1⋅(−3)⋅a+2⋅0⋅2+(−1)⋅(−2)⋅4−[(−1)⋅(−3)⋅2+1⋅0⋅4+2⋅(−2)⋅a]\det(A(a)) = 1 \cdot (-3) \cdot a + 2 \cdot 0 \cdot 2 + (-1) \cdot (-2) \cdot 4 - [(-1) \cdot (-3) \cdot 2 + 1 \cdot 0 \cdot 4 + 2 \cdot (-2) \cdot a]

(2p)

  • Reducem termenii asemenea:
det⁡(A(a))=−3a+0+8−[6+0−4a]=−3a+8−6+4a=a+2\det(A(a)) = -3a + 0 + 8 - [6 + 0 - 4a] = -3a + 8 - 6 + 4a = a + 2

pentru orice număr real aa.

(3p)


b)

  • Pentru a=0a = 0, matricea devine:
A(0)=(12−1−2−30240)A(0) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & -1 \\ -2 & -3 & 0 \\ 2 & 4 & 0 \end{pmatrix}
  • Determinantul este det⁡(A(0))=0+2=2≠0\det(A(0)) = 0 + 2 = 2 \neq 0, deci matricea A(0)A(0) este inversabilă.

(2p)

  • Transpusa matricei este:
A(0)t=(1−222−34−100)A(0)^t = \begin{pmatrix} 1 & -2 & 2 \\ 2 & -3 & 4 \\ -1 & 0 & 0 \end{pmatrix}
  • Calculăm complemenții algebrici Aij=(−1)i+jδijA_{ij} = (-1)^{i+j} \delta_{ij}:
A11=+∣−3400∣=0,A12=−∣24−10∣=−(0−(−4))=−4,A13=+∣2−3−10∣=0−3=−3A_{11} = + \begin{vmatrix} -3 & 4 \\ 0 & 0 \end{vmatrix} = 0, \quad A_{12} = - \begin{vmatrix} 2 & 4 \\ -1 & 0 \end{vmatrix} = -(0 - (-4)) = -4, \quad A_{13} = + \begin{vmatrix} 2 & -3 \\ -1 & 0 \end{vmatrix} = 0 - 3 = -3 A21=−∣−2200∣=0,A22=+∣12−10∣=0−(−2)=2,A23=−∣1−2−10∣=−(0−2)=2A_{21} = - \begin{vmatrix} -2 & 2 \\ 0 & 0 \end{vmatrix} = 0, \quad A_{22} = + \begin{vmatrix} 1 & 2 \\ -1 & 0 \end{vmatrix} = 0 - (-2) = 2, \quad A_{23} = - \begin{vmatrix} 1 & -2 \\ -1 & 0 \end{vmatrix} = -(0 - 2) = 2 A31=+∣−22−34∣=−8−(−6)=−2,A32=−∣1224∣=−(4−4)=0,A33=+∣1−22−3∣=−3−(−4)=1A_{31} = + \begin{vmatrix} -2 & 2 \\ -3 & 4 \end{vmatrix} = -8 - (-6) = -2, \quad A_{32} = - \begin{vmatrix} 1 & 2 \\ 2 & 4 \end{vmatrix} = -(4 - 4) = 0, \quad A_{33} = + \begin{vmatrix} 1 & -2 \\ 2 & -3 \end{vmatrix} = -3 - (-4) = 1
  • Matricea adjunctă A∗A^* este:
A∗=(0−4−3022−201)A^* = \begin{pmatrix} 0 & -4 & -3 \\ 0 & 2 & 2 \\ -2 & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Inversa matricei este A(0)−1=1det⁡(A(0))A∗=12A∗A(0)^{-1} = \frac{1}{\det(A(0))} A^* = \frac{1}{2} A^*:
A(0)−1=(0−2−32011−1012)A(0)^{-1} = \begin{pmatrix} 0 & -2 & -\frac{3}{2} \\ 0 & 1 & 1 \\ -1 & 0 & \frac{1}{2} \end{pmatrix}

(3p)


c)

  • Matricea coeficienților sistemului este A(a)A(a). Pentru a≠−2a \neq -2, avem det⁡(A(a))=a+2≠0\det(A(a)) = a + 2 \neq 0, deci sistemul este compatibil determinat (sistem Cramer).

(2p)

  • Aplicăm regula lui Cramer. Determinantul principal este Δ=a+2\Delta = a + 2.
  • Calculăm determinanții asociați necunoscutelor:
Δx=∣−12−11−30−24a∣=−1(−3a)−2(a)+(−1)(4−6)=3a−2a+2=a+2\Delta_x = \begin{vmatrix} -1 & 2 & -1 \\ 1 & -3 & 0 \\ -2 & 4 & a \end{vmatrix} = -1(-3a) - 2(a) + (-1)(4 - 6) = 3a - 2a + 2 = a + 2 Δy=∣1−1−1−2102−2a∣=1(a)−(−1)(−2a)+(−1)(4−2)=a−2a−2=−a−2=−(a+2)\Delta_y = \begin{vmatrix} 1 & -1 & -1 \\ -2 & 1 & 0 \\ 2 & -2 & a \end{vmatrix} = 1(a) - (-1)(-2a) + (-1)(4 - 2) = a - 2a - 2 = -a - 2 = -(a + 2) Δz=∣12−1−2−3124−2∣=0(deoarece linia a treia este proporționala˘ cu prima linia: L3=2L1)\Delta_z = \begin{vmatrix} 1 & 2 & -1 \\ -2 & -3 & 1 \\ 2 & 4 & -2 \end{vmatrix} = 0 \quad (\text{deoarece linia a treia este proporțională cu prima linia: } L_3 = 2L_1)
  • Soluția unică a sistemului este:
x=ΔxΔ=a+2a+2=1x = \frac{\Delta_x}{\Delta} = \frac{a + 2}{a + 2} = 1 y=ΔyΔ=−(a+2)a+2=−1y = \frac{\Delta_y}{\Delta} = \frac{-(a + 2)}{a + 2} = -1 z=ΔzΔ=0a+2=0z = \frac{\Delta_z}{\Delta} = \frac{0}{a + 2} = 0
  • Soluția este (x,y,z)=(1,−1,0)(x, y, z) = (1, -1, 0), pentru orice număr real a≠−2a \neq -2.

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∗y=5(x+2)(y+2)−2x * y = 5(x + 2)(y + 2) - 2.

a) Arătați că x∗(−2)=−2x * (-2) = -2, pentru orice număr real xx. (5p)

b) Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=ex−105f(x) = \frac{e^x - 10}{5}. Demonstrați că f(x+y)=f(x)∗f(y)f(x + y) = f(x) * f(y), pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați numărul real xx, astfel încât x∗x∗x=23x * x * x = 23. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim y=−2y = -2 în formula legii de compoziție:
x∗(−2)=5(x+2)(−2+2)−2x * (-2) = 5(x + 2)(-2 + 2) - 2

(3p)

  • Deoarece −2+2=0-2 + 2 = 0, obținem:
x∗(−2)=5(x+2)⋅0−2=0−2=−2x * (-2) = 5(x + 2) \cdot 0 - 2 = 0 - 2 = -2

pentru orice număr real xx.

(2p)


b)

  • Calculăm f(x)+2f(x) + 2:
f(x)+2=ex−105+2=ex−10+105=ex5f(x) + 2 = \frac{e^x - 10}{5} + 2 = \frac{e^x - 10 + 10}{5} = \frac{e^x}{5}
  • Analog, f(y)+2=ey5f(y) + 2 = \frac{e^y}{5}.
  • Calculăm membrul drept f(x)∗f(y)f(x) * f(y):
f(x)∗f(y)=5(f(x)+2)(f(y)+2)−2=5⋅ex5⋅ey5−2=ex⋅ey5−2=ex+y5−2f(x) * f(y) = 5(f(x) + 2)(f(y) + 2) - 2 = 5 \cdot \frac{e^x}{5} \cdot \frac{e^y}{5} - 2 = \frac{e^x \cdot e^y}{5} - 2 = \frac{e^{x+y}}{5} - 2

(3p)

  • Aducem la numitor comun:
ex+y5−2=ex+y−105=f(x+y)\frac{e^{x+y}}{5} - 2 = \frac{e^{x+y} - 10}{5} = f(x + y)
  • Deci f(x+y)=f(x)∗f(y)f(x + y) = f(x) * f(y), pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)


c)

  • Calculăm x∗xx * x:
x∗x=5(x+2)2−2x * x = 5(x + 2)^2 - 2
  • Calculăm x∗x∗x=(x∗x)∗xx * x * x = (x * x) * x:
x∗x∗x=5((x∗x)+2)(x+2)−2=5⋅(5(x+2)2)(x+2)−2=25(x+2)3−2x * x * x = 5((x * x) + 2)(x + 2) - 2 = 5 \cdot \left(5(x + 2)^2\right)(x + 2) - 2 = 25(x + 2)^3 - 2

(2p)

  • Ecuația x∗x∗x=23x * x * x = 23 devine:
25(x+2)3−2=23  ⟺  25(x+2)3=25  ⟺  (x+2)3=125(x + 2)^3 - 2 = 23 \iff 25(x + 2)^3 = 25 \iff (x + 2)^3 = 1
  • Extrăgând rădăcina cubică reală:
x+2=1  ⟹  x=−1x + 2 = 1 \implies x = -1

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+4x+5−x−2f(x) = \sqrt{x^2 + 4x + 5} - x - 2.

a) Arătați că f′(x)=x+2x2+4x+5−1f'(x) = \frac{x + 2}{\sqrt{x^2 + 4x + 5}} - 1, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Demonstrați că axa OxOx este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că imaginea funcției ff este intervalul (0,+∞)(0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Observăm că expresia de sub radical verifică x2+4x+5=(x+2)2+1≥1>0x^2 + 4x + 5 = (x + 2)^2 + 1 \ge 1 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, deci funcția este derivabilă pe R\mathbb{R}.
  • Derivăm funcția termen cu termen:
f′(x)=(x2+4x+5)′−(x)′−(2)′=(x2+4x+5)′2x2+4x+5−1f'(x) = \left(\sqrt{x^2 + 4x + 5}\right)' - (x)' - (2)' = \frac{(x^2 + 4x + 5)'}{2\sqrt{x^2 + 4x + 5}} - 1

(3p)

  • Calculăm derivata polinomului de sub radical:
f′(x)=2x+42x2+4x+5−1=2(x+2)2x2+4x+5−1=x+2x2+4x+5−1,x∈Rf'(x) = \frac{2x + 4}{2\sqrt{x^2 + 4x + 5}} - 1 = \frac{2(x + 2)}{2\sqrt{x^2 + 4x + 5}} - 1 = \frac{x + 2}{\sqrt{x^2 + 4x + 5}} - 1, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)


b)

  • Calculăm limita la +∞+\infty a funcției ff:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(x2+4x+5−(x+2))\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \left(\sqrt{x^2 + 4x + 5} - (x + 2)\right)
  • Cazul de nedeterminare este ∞−∞\infty - \infty. Amplificăm cu expresia conjugată:
lim⁡x→+∞(x2+4x+5−(x+2))(x2+4x+5+(x+2))x2+4x+5+x+2\lim_{x \to +\infty} \frac{\left(\sqrt{x^2 + 4x + 5} - (x + 2)\right)\left(\sqrt{x^2 + 4x + 5} + (x + 2)\right)}{\sqrt{x^2 + 4x + 5} + x + 2} =lim⁡x→+∞(x2+4x+5)−(x+2)2x2+4x+5+x+2=lim⁡x→+∞(x2+4x+5)−(x2+4x+4)x2+4x+5+x+2=lim⁡x→+∞1x2+4x+5+x+2= \lim_{x \to +\infty} \frac{(x^2 + 4x + 5) - (x + 2)^2}{\sqrt{x^2 + 4x + 5} + x + 2} = \lim_{x \to +\infty} \frac{(x^2 + 4x + 5) - (x^2 + 4x + 4)}{\sqrt{x^2 + 4x + 5} + x + 2} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{\sqrt{x^2 + 4x + 5} + x + 2}

(2p)

  • Deoarece numitorul tinde la +∞+\infty când x→+∞x \to +\infty, limita este:
lim⁡x→+∞f(x)=1+∞=0\lim_{x \to +\infty} f(x) = \frac{1}{+\infty} = 0
  • Dreapta de ecuație y=0y = 0, adică axa OxOx, este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(3p)


c)

  • Aducem derivata la numitor comun:
f′(x)=x+2−x2+4x+5x2+4x+5f'(x) = \frac{x + 2 - \sqrt{x^2 + 4x + 5}}{\sqrt{x^2 + 4x + 5}}
  • Observăm că (x+2)2<(x+2)2+1=x2+4x+5(x + 2)^2 < (x + 2)^2 + 1 = x^2 + 4x + 5, prin urmare ∣x+2∣<x2+4x+5|x + 2| < \sqrt{x^2 + 4x + 5}.
  • Deoarece x+2≤∣x+2∣<x2+4x+5x + 2 \le |x + 2| < \sqrt{x^2 + 4x + 5}, avem x+2−x2+4x+5<0x + 2 - \sqrt{x^2 + 4x + 5} < 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Cum numitorul x2+4x+5>0\sqrt{x^2 + 4x + 5} > 0, deducem că f′(x)<0f'(x) < 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)

  • Deoarece f′(x)<0f'(x) < 0, funcția ff este strict descrescătoare pe R\mathbb{R}.
  • Funcția ff este continuă pe R\mathbb{R}, deci imaginea ei este intervalul deschis determinat de limitele la capete:
Im⁡f=(lim⁡x→+∞f(x),lim⁡x→−∞f(x))\operatorname{Im} f = \left(\lim_{x \to +\infty} f(x), \lim_{x \to -\infty} f(x)\right)
  • La punctul b) am arătat că lim⁡x→+∞f(x)=0\lim_{x \to +\infty} f(x) = 0.
  • Calculăm limita la −∞-\infty:
lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞(x2+4x+5−x−2)=+∞−(−∞)−2=+∞\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} \left(\sqrt{x^2 + 4x + 5} - x - 2\right) = +\infty - (-\infty) - 2 = +\infty
  • În concluzie, Im⁡f=(0,+∞)\operatorname{Im} f = (0, +\infty).

(3p)


2. Se consideră funcțiile f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x3−x−1x2(x+1)f(x) = \frac{x^3 - x - 1}{x^2(x + 1)} și F:(0,+∞)→RF: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, F(x)=x2+1x−ln⁡(x+1)F(x) = \frac{x^2 + 1}{x} - \ln(x + 1).

a) Arătați că funcția FF este o primitivă a funcției ff. (5p)

b) Calculați ∫12(x+1)f(x) dx\int_1^2 (x + 1)f(x)\, dx. (5p)

c) Determinați numărul real aa, a>1a > 1, astfel încât ∫1af(x) dx=12−ln⁡a+12\int_1^a f(x)\, dx = \frac{1}{2} - \ln\frac{a + 1}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția FF este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty) ca o diferență de funcții elementare derivabile.
  • Calculăm derivata lui F(x)F(x):
F′(x)=(x2+1x)′−(ln⁡(x+1))′=(x2+1)′⋅x−(x2+1)⋅(x)′x2−1x+1F'(x) = \left(\frac{x^2 + 1}{x}\right)' - (\ln(x + 1))' = \frac{(x^2 + 1)' \cdot x - (x^2 + 1) \cdot (x)'}{x^2} - \frac{1}{x + 1} F′(x)=2x⋅x−(x2+1)x2−1x+1=x2−1x2−1x+1F'(x) = \frac{2x \cdot x - (x^2 + 1)}{x^2} - \frac{1}{x + 1} = \frac{x^2 - 1}{x^2} - \frac{1}{x + 1}

(3p)

  • Aducem la numitorul comun x2(x+1)x^2(x + 1):
F′(x)=(x2−1)(x+1)−x2x2(x+1)=x3+x2−x−1−x2x2(x+1)=x3−x−1x2(x+1)=f(x)F'(x) = \frac{(x^2 - 1)(x + 1) - x^2}{x^2(x + 1)} = \frac{x^3 + x^2 - x - 1 - x^2}{x^2(x + 1)} = \frac{x^3 - x - 1}{x^2(x + 1)} = f(x)

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). Prin urmare, funcția FF este o primitivă a funcției ff.

(2p)


b)

  • Exprimăm funcția de integrat (x+1)f(x)(x + 1)f(x):
(x+1)f(x)=(x+1)⋅x3−x−1x2(x+1)=x3−x−1x2=x−1x−1x2(x + 1)f(x) = (x + 1) \cdot \frac{x^3 - x - 1}{x^2(x + 1)} = \frac{x^3 - x - 1}{x^2} = x - \frac{1}{x} - \frac{1}{x^2}
  • Calculăm integrala definită:
∫12(x+1)f(x) dx=∫12(x−1x−x−2)dx=[x22−ln⁡x+1x]12\int_1^2 (x + 1)f(x)\, dx = \int_1^2 \left(x - \frac{1}{x} - x^{-2}\right) dx = \left[\frac{x^2}{2} - \ln x + \frac{1}{x}\right]_1^2

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=(222−ln⁡2+12)−(122−ln⁡1+11)=(2−ln⁡2+12)−(12−0+1)= \left(\frac{2^2}{2} - \ln 2 + \frac{1}{2}\right) - \left(\frac{1^2}{2} - \ln 1 + \frac{1}{1}\right) = \left(2 - \ln 2 + \frac{1}{2}\right) - \left(\frac{1}{2} - 0 + 1\right) =(52−ln⁡2)−32=1−ln⁡2= \left(\frac{5}{2} - \ln 2\right) - \frac{3}{2} = 1 - \ln 2

(2p)


c)

  • Deoarece FF este o primitivă a funcției ff, aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫1af(x) dx=F(a)−F(1)\int_1^a f(x)\, dx = F(a) - F(1)
  • Calculăm F(1)F(1):
F(1)=12+11−ln⁡(1+1)=2−ln⁡2F(1) = \frac{1^2 + 1}{1} - \ln(1 + 1) = 2 - \ln 2
  • Exprimăm integrala în funcție de aa:
∫1af(x) dx=a2+1a−ln⁡(a+1)−(2−ln⁡2)=a2+1a−(ln⁡(a+1)−ln⁡2)−2=a2+1a−ln⁡a+12−2\int_1^a f(x)\, dx = \frac{a^2 + 1}{a} - \ln(a + 1) - (2 - \ln 2) = \frac{a^2 + 1}{a} - \left(\ln(a + 1) - \ln 2\right) - 2 = \frac{a^2 + 1}{a} - \ln\frac{a + 1}{2} - 2

(3p)

  • Ecuația dată în enunț devine:
a2+1a−ln⁡a+12−2=12−ln⁡a+12\frac{a^2 + 1}{a} - \ln\frac{a + 1}{2} - 2 = \frac{1}{2} - \ln\frac{a + 1}{2}
  • Reducem termenul logaritmic:
a2+1a−2=12  ⟺  a2+1a=52\frac{a^2 + 1}{a} - 2 = \frac{1}{2} \iff \frac{a^2 + 1}{a} = \frac{5}{2} 2(a2+1)=5a  ⟺  2a2−5a+2=02(a^2 + 1) = 5a \iff 2a^2 - 5a + 2 = 0
  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−5)2−4⋅2⋅2=25−16=9  ⟹  a=5±34  ⟹  a1=2,a2=12\Delta = (-5)^2 - 4 \cdot 2 \cdot 2 = 25 - 16 = 9 \implies a = \frac{5 \pm 3}{4} \implies a_1 = 2, \quad a_2 = \frac{1}{2}
  • Deoarece ipoteza impune condiția a>1a > 1, soluția acceptată este a=2a = 2.

(2p)