BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Test Antrenament 13

BAC Științele Naturii (M2) 2020 — Test de Antrenament 13

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că modulul numărului complex z=1+2i1−2iz = \frac{1 + 2i}{1 - 2i} este egal cu 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Modulul unui raport de numere complexe este egal cu raportul modulelor:
∣z∣=∣1+2i1−2i∣=∣1+2i∣∣1−2i∣|z| = \left|\frac{1 + 2i}{1 - 2i}\right| = \frac{|1 + 2i|}{|1 - 2i|}
  • Calculăm modulele numărătorului și numitorului:
∣1+2i∣=12+22=1+4=5|1 + 2i| = \sqrt{1^2 + 2^2} = \sqrt{1 + 4} = \sqrt{5} ∣1−2i∣=12+(−2)2=1+4=5|1 - 2i| = \sqrt{1^2 + (-2)^2} = \sqrt{1 + 4} = \sqrt{5}

(3p)

  • Înlocuind în raport, obținem:
∣z∣=55=1|z| = \frac{\sqrt{5}}{\sqrt{5}} = 1

(2p)


2. Arătați că funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(2+1)x+(2−1)xf(x) = (\sqrt{2} + 1)^x + (\sqrt{2} - 1)^x este pară. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • O funcție definită pe o mulțime simetrică față de origine este pară dacă f(−x)=f(x)f(-x) = f(x) pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. Calculăm f(−x)f(-x):
f(−x)=(2+1)−x+(2−1)−x=(12+1)x+(12−1)xf(-x) = (\sqrt{2} + 1)^{-x} + (\sqrt{2} - 1)^{-x} = \left(\frac{1}{\sqrt{2} + 1}\right)^x + \left(\frac{1}{\sqrt{2} - 1}\right)^x

(3p)

  • Raționalizăm numitorii celor două fracții:
12+1=2−1(2+1)(2−1)=2−12−1=2−1\frac{1}{\sqrt{2} + 1} = \frac{\sqrt{2} - 1}{(\sqrt{2} + 1)(\sqrt{2} - 1)} = \frac{\sqrt{2} - 1}{2 - 1} = \sqrt{2} - 1 12−1=2+1(2−1)(2+1)=2+12−1=2+1\frac{1}{\sqrt{2} - 1} = \frac{\sqrt{2} + 1}{(\sqrt{2} - 1)(\sqrt{2} + 1)} = \frac{\sqrt{2} + 1}{2 - 1} = \sqrt{2} + 1
  • Înlocuind, obținem:
f(−x)=(2−1)x+(2+1)x=(2+1)x+(2−1)x=f(x)f(-x) = (\sqrt{2} - 1)^x + (\sqrt{2} + 1)^x = (\sqrt{2} + 1)^x + (\sqrt{2} - 1)^x = f(x)

pentru orice număr real xx, deci funcția ff este pară.

(2p)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x+2=x\sqrt{x + 2} = x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condiția de existență a radicalului și condiția de compatibilitate a ecuației (membrul drept trebuie să fie nenegativ):
{x+2≥0  ⟺  x≥−2x≥0  ⟹  x∈[0,+∞)\begin{cases} x + 2 \ge 0 \iff x \ge -2 \\ x \ge 0 \end{cases} \implies x \in [0, +\infty)
  • Ridicăm ambele părți ale ecuației la pătrat:
x+2=x2  ⟺  x2−x−2=0x + 2 = x^2 \iff x^2 - x - 2 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−1)2−4⋅1⋅(−2)=1+8=9=32\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-2) = 1 + 8 = 9 = 3^2 x1=1+32=2,x2=1−32=−1x_1 = \frac{1 + 3}{2} = 2, \quad x_2 = \frac{1 - 3}{2} = -1
  • Verificăm condiția x∈[0,+∞)x \in [0, +\infty):
    • x1=2≥0x_1 = 2 \ge 0, convine;
    • x2=−1<0x_2 = -1 < 0, nu convine.

Soluția ecuației este x=2x = 2.

(2p)


4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă ambele cifre divizibile cu 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,…,99}\{10, 11, \dots, 99\}, așadar numărul cazurilor posibile este:
99−10+1=9099 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Un număr de două cifre se scrie sub forma ab‾\overline{ab}, cu a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\} și b∈{0,1,…,9}b \in \{0, 1, \dots, 9\}.
  • Condiția ca ambele cifre să fie divizibile cu 3 implică:
    • Cifra zecilor a∈{3,6,9}a \in \{3, 6, 9\} (3 opțiuni posibile, a≠0a \neq 0);
    • Cifra unităților b∈{0,3,6,9}b \in \{0, 3, 6, 9\} (4 opțiuni posibile).
  • Numărul cazurilor favorabile este:
3⋅4=123 \cdot 4 = 12

(2p)

  • Calculăm probabilitatea cerută:
p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=1290=215p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{12}{90} = \frac{2}{15}

(1p)


5. În triunghiul isoscel ABCABC cu AB=ACAB = AC, ecuația mediatoarei laturii ACAC este y=3x+1y = 3x + 1 și ecuația perpendicularei din AA pe BCBC este 2y=x+72y = x + 7. Determinați coordonatele centrului cercului circumscris triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul isoscel ABCABC cu AB=ACAB = AC, înălțimea corespunzătoare bazei BCBC (perpendiculara din AA pe BCBC) este și mediană, deci este chiar mediatoarea laturii BCBC.
  • Centrul cercului circumscris unui triunghi este punctul de intersecție a mediatoarelor laturilor sale. Așadar, coordonatele centrului cercului circumscris reprezintă soluția sistemului format de ecuațiile mediatoarelor laturilor ACAC și BCBC:
{y=3x+12y=x+7\begin{cases} y = 3x + 1 \\ 2y = x + 7 \end{cases}

(3p)

  • Înlocuim expresia lui yy din prima ecuație în a doua ecuație:
2(3x+1)=x+7  ⟺  6x+2=x+7  ⟺  5x=5  ⟺  x=12(3x + 1) = x + 7 \iff 6x + 2 = x + 7 \iff 5x = 5 \iff x = 1
  • Aflăm ordonata punctului:
y=3⋅1+1=4y = 3 \cdot 1 + 1 = 4

Coordonatele centrului cercului circumscris triunghiului ABCABC sunt (1,4)(1, 4).

(2p)


6. Determinați x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), știind că sin⁡xcos⁡(π−x)−sin⁡(π−x)cos⁡x=−1\sin x \cos(\pi - x) - \sin(\pi - x) \cos x = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formulele de reducere la primul cadran:
cos⁡(π−x)=−cos⁡x,sin⁡(π−x)=sin⁡x\cos(\pi - x) = -\cos x, \quad \sin(\pi - x) = \sin x

(2p)

  • Înlocuim aceste relații în membrul stâng al ecuației:
sin⁡x(−cos⁡x)−sin⁡xcos⁡x=−1  ⟺  −2sin⁡xcos⁡x=−1  ⟺  2sin⁡xcos⁡x=1\sin x (-\cos x) - \sin x \cos x = -1 \iff -2\sin x \cos x = -1 \iff 2\sin x \cos x = 1
  • Folosind formula sinusului unghiului dublu 2sin⁡xcos⁡x=sin⁡2x2\sin x \cos x = \sin 2x, ecuația devine:
sin⁡2x=1\sin 2x = 1

(Alternativ, recunoscând direct formula sinusului diferenței: sin⁡(x−(π−x))=sin⁡(2x−π)=−sin⁡(π−2x)=−sin⁡2x=−1  ⟺  sin⁡2x=1\sin(x - (\pi - x)) = \sin(2x - \pi) = -\sin(\pi - 2x) = -\sin 2x = -1 \iff \sin 2x = 1.)

  • Deoarece x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), avem 2x∈(0,π)2x \in (0, \pi). Singura soluție din acest interval pentru ecuația sin⁡2x=1\sin 2x = 1 este:
2x=π2  ⟺  x=π42x = \frac{\pi}{2} \iff x = \frac{\pi}{4}

Cum π4∈(0,π2)\frac{\pi}{4} \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), valoarea căutată este x=π4x = \frac{\pi}{4}.

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(1ln⁡a01)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & \ln a \\ 0 & 1 \end{pmatrix}, unde a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty).

a) Arătați că det⁡(A(a))=1\det(A(a)) = 1, pentru orice a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty). (5p)

b) Demonstrați că A(a)⋅A(b)=A(ab)A(a) \cdot A(b) = A(ab), pentru orice a,b∈(0,+∞)a, b \in (0, +\infty). (5p)

c) Determinați a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty), astfel încât A(a)⋅A(a)⋅A(a)=(1202001)A(a) \cdot A(a) \cdot A(a) = \begin{pmatrix} 1 & 2020 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) conform regulii determinantului de ordinul 2:
det⁡(A(a))=∣1ln⁡a01∣=1⋅1−0⋅ln⁡a\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & \ln a \\ 0 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 - 0 \cdot \ln a

(2p)

  • Obținem:
det⁡(A(a))=1−0=1\det(A(a)) = 1 - 0 = 1

pentru orice a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty).

(3p)

Rezolvare Subpunctul b):

  • Înmulțim matricele A(a)A(a) și A(b)A(b):
A(a)⋅A(b)=(1ln⁡a01)(1ln⁡b01)A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 1 & \ln a \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & \ln b \\ 0 & 1 \end{pmatrix} =(1⋅1+ln⁡a⋅01⋅ln⁡b+ln⁡a⋅10⋅1+1⋅00⋅ln⁡b+1⋅1)=(1ln⁡a+ln⁡b01)= \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + \ln a \cdot 0 & 1 \cdot \ln b + \ln a \cdot 1 \\ 0 \cdot 1 + 1 \cdot 0 & 0 \cdot \ln b + 1 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & \ln a + \ln b \\ 0 & 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Aplicăm proprietatea fundamentală a logaritmului ln⁡a+ln⁡b=ln⁡(ab)\ln a + \ln b = \ln(ab) pentru a,b>0a, b > 0:
A(a)⋅A(b)=(1ln⁡(ab)01)=A(ab)A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 1 & \ln(ab) \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = A(ab)

pentru orice a,b∈(0,+∞)a, b \in (0, +\infty).

(2p)

Rezolvare Subpunctul c):

  • Folosind proprietatea demonstrată la subpunctul b), avem:
A(a)⋅A(a)⋅A(a)=(A(a)⋅A(a))⋅A(a)=A(a2)⋅A(a)=A(a3)A(a) \cdot A(a) \cdot A(a) = (A(a) \cdot A(a)) \cdot A(a) = A(a^2) \cdot A(a) = A(a^3)
  • Scriem matricea A(a3)A(a^3):
A(a3)=(1ln⁡(a3)01)A(a^3) = \begin{pmatrix} 1 & \ln(a^3) \\ 0 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Egalăm cu matricea din cerință:
(1ln⁡(a3)01)=(1202001)  ⟺  ln⁡(a3)=2020  ⟺  3ln⁡a=2020\begin{pmatrix} 1 & \ln(a^3) \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 2020 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \iff \ln(a^3) = 2020 \iff 3\ln a = 2020
  • Deducem valoarea lui ln⁡a\ln a:
ln⁡a=20203  ⟺  a=e20203\ln a = \frac{2020}{3} \iff a = e^{\frac{2020}{3}}

Deoarece e20203∈(0,+∞)e^{\frac{2020}{3}} \in (0, +\infty), valoarea căutată este a=e20203a = e^{\frac{2020}{3}}.

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∘y=13xy+x+yx \circ y = \frac{1}{3}xy + x + y.

a) Demonstrați că x∘y=13(x+3)(y+3)−3x \circ y = \frac{1}{3}(x + 3)(y + 3) - 3, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

b) Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x−3f(x) = 3x - 3. Arătați că f(xy)=f(x)∘f(y)f(xy) = f(x) \circ f(y), pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Demonstrați că x1∘x2∘⋯∘xn=(x1+3)(x2+3)…(xn+3)−3n3n−1x_1 \circ x_2 \circ \dots \circ x_n = \frac{(x_1 + 3)(x_2 + 3)\dots(x_n + 3) - 3^n}{3^{n-1}}, pentru orice n∈Nn \in \mathbb{N}, n≥2n \ge 2 și orice numere reale x1,x2,…,xn−1x_1, x_2, \dots, x_{n-1} și xnx_n. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Dezvoltăm expresia din membrul drept:
13(x+3)(y+3)−3=13(xy+3x+3y+9)−3\frac{1}{3}(x + 3)(y + 3) - 3 = \frac{1}{3}(xy + 3x + 3y + 9) - 3

(2p)

  • Desfacem paranteza și reducem termenii asemenea:
=13xy+13⋅3x+13⋅3y+13⋅9−3=13xy+x+y+3−3=13xy+x+y=x∘y= \frac{1}{3}xy + \frac{1}{3} \cdot 3x + \frac{1}{3} \cdot 3y + \frac{1}{3} \cdot 9 - 3 = \frac{1}{3}xy + x + y + 3 - 3 = \frac{1}{3}xy + x + y = x \circ y

pentru orice numere reale xx și yy.

(3p)

Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm membrul stâng al egalității:
f(xy)=3xy−3f(xy) = 3xy - 3
  • Calculăm membrul drept f(x)∘f(y)f(x) \circ f(y) folosind forma legii stabilită la subpunctul a):
f(x)∘f(y)=13(f(x)+3)(f(y)+3)−3f(x) \circ f(y) = \frac{1}{3}(f(x) + 3)(f(y) + 3) - 3

(2p)

  • Deoarece f(x)=3x−3f(x) = 3x - 3, avem f(x)+3=(3x−3)+3=3xf(x) + 3 = (3x - 3) + 3 = 3x și analog f(y)+3=3yf(y) + 3 = 3y. Înlocuind în compoziție:
f(x)∘f(y)=13(3x)(3y)−3=13(9xy)−3=3xy−3f(x) \circ f(y) = \frac{1}{3}(3x)(3y) - 3 = \frac{1}{3}(9xy) - 3 = 3xy - 3
  • Comparând cele două rezultate:
f(xy)=3xy−3=f(x)∘f(y)f(xy) = 3xy - 3 = f(x) \circ f(y)

pentru orice numere reale xx și yy.

(3p)

Rezolvare Subpunctul c):

  • Demonstrăm afirmația prin inducție matematică după n≥2n \ge 2:
    • Etapa de verificare (n=2n = 2):
x1∘x2=13(x1+3)(x2+3)−3=(x1+3)(x2+3)−93=(x1+3)(x2+3)−3232−1x_1 \circ x_2 = \frac{1}{3}(x_1 + 3)(x_2 + 3) - 3 = \frac{(x_1 + 3)(x_2 + 3) - 9}{3} = \frac{(x_1 + 3)(x_2 + 3) - 3^2}{3^{2-1}}

ceea ce este adevărat conform subpunctului a).

(1p)

  • Etapa de demonstrație: Presupunem formula adevărată pentru un număr k≥2k \ge 2:
x1∘x2∘⋯∘xk=(x1+3)(x2+3)…(xk+3)−3k3k−1x_1 \circ x_2 \circ \dots \circ x_k = \frac{(x_1 + 3)(x_2 + 3)\dots(x_k + 3) - 3^k}{3^{k-1}}

și demonstrăm că formula se păstrează pentru k+1k + 1:

  • Notăm A=x1∘x2∘⋯∘xkA = x_1 \circ x_2 \circ \dots \circ x_k. Aplicăm forma din subpunctul a) pentru compoziția A∘xk+1A \circ x_{k+1}:
(x1∘x2∘⋯∘xk)∘xk+1=A∘xk+1=13(A+3)(xk+1+3)−3(x_1 \circ x_2 \circ \dots \circ x_k) \circ x_{k+1} = A \circ x_{k+1} = \frac{1}{3}(A + 3)(x_{k+1} + 3) - 3
  • Exprimăm A+3A + 3:
A+3=(x1+3)(x2+3)…(xk+3)−3k3k−1+3=(x1+3)…(xk+3)−3k+3k3k−1=(x1+3)…(xk+3)3k−1A + 3 = \frac{(x_1 + 3)(x_2 + 3)\dots(x_k + 3) - 3^k}{3^{k-1}} + 3 = \frac{(x_1 + 3)\dots(x_k + 3) - 3^k + 3^k}{3^{k-1}} = \frac{(x_1 + 3)\dots(x_k + 3)}{3^{k-1}}

(2p)

  • Înlocuind A+3A + 3 în compoziție:
A∘xk+1=13⋅(x1+3)…(xk+3)3k−1⋅(xk+1+3)−3=(x1+3)…(xk+3)(xk+1+3)3k−3A \circ x_{k+1} = \frac{1}{3} \cdot \frac{(x_1 + 3)\dots(x_k + 3)}{3^{k-1}} \cdot (x_{k+1} + 3) - 3 = \frac{(x_1 + 3)\dots(x_k + 3)(x_{k+1} + 3)}{3^k} - 3 =(x1+3)(x2+3)…(xk+3)(xk+1+3)−3k+13k= \frac{(x_1 + 3)(x_2 + 3)\dots(x_k + 3)(x_{k+1} + 3) - 3^{k+1}}{3^k}

ceea ce demonstrează pasul de inducție pentru k+1k + 1.

Conform principiului inducției matematice, egalitatea este adevărată pentru orice n∈Nn \in \mathbb{N}, n≥2n \ge 2 și orice numere reale x1,x2,…,xnx_1, x_2, \dots, x_n.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:(1,+∞)→Rf: (1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x+1x−1f(x) = \sqrt{\frac{x + 1}{x - 1}}.

a) Arătaţi că f′(x)=−1(x−1)x2−1f'(x) = -\frac{1}{(x - 1)\sqrt{x^2 - 1}}, x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x0=2x_0 = 2, situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Determinați coordonatele punctului de intersecție a celor două asimptote ale graficului funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Funcția ff este derivabilă pe (1,+∞)(1, +\infty). Aplicăm regula de derivare a funcției radical compuse (u)′=u′2u(\sqrt{u})' = \frac{u'}{2\sqrt{u}}:
f′(x)=12x+1x−1⋅(x+1x−1)′f'(x) = \frac{1}{2\sqrt{\frac{x + 1}{x - 1}}} \cdot \left(\frac{x + 1}{x - 1}\right)'
  • Derivăm raportul x+1x−1\frac{x + 1}{x - 1}:
(x+1x−1)′=(x+1)′(x−1)−(x+1)(x−1)′(x−1)2=1(x−1)−(x+1)1(x−1)2=−2(x−1)2\left(\frac{x + 1}{x - 1}\right)' = \frac{(x + 1)'(x - 1) - (x + 1)(x - 1)'}{(x - 1)^2} = \frac{1(x - 1) - (x + 1)1}{(x - 1)^2} = \frac{-2}{(x - 1)^2}

(3p)

  • Înlocuind derivata raportului, obținem:
f′(x)=12x+1x−1⋅−2(x−1)2=−x−1x+1⋅1(x−1)2=−1x+1x−1(x−1)f'(x) = \frac{1}{2\sqrt{\frac{x + 1}{x - 1}}} \cdot \frac{-2}{(x - 1)^2} = -\frac{\sqrt{x - 1}}{\sqrt{x + 1}} \cdot \frac{1}{(x - 1)^2} = -\frac{1}{\sqrt{x + 1} \sqrt{x - 1} (x - 1)}
  • Cum x+1x−1=(x+1)(x−1)=x2−1\sqrt{x + 1} \sqrt{x - 1} = \sqrt{(x + 1)(x - 1)} = \sqrt{x^2 - 1}, rezultă:
f′(x)=−1(x−1)x2−1f'(x) = -\frac{1}{(x - 1)\sqrt{x^2 - 1}}

pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty).

(2p)

Rezolvare Subpunctul b):

  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x0=2x_0 = 2 este:
y−f(2)=f′(2)(x−2)y - f(2) = f'(2)(x - 2)
  • Calculăm valoarea funcției în x=2x = 2:
f(2)=2+12−1=3f(2) = \sqrt{\frac{2 + 1}{2 - 1}} = \sqrt{3}
  • Calculăm valoarea derivatei în x=2x = 2:
f′(2)=−1(2−1)22−1=−11⋅3=−13=−33f'(2) = -\frac{1}{(2 - 1)\sqrt{2^2 - 1}} = -\frac{1}{1 \cdot \sqrt{3}} = -\frac{1}{\sqrt{3}} = -\frac{\sqrt{3}}{3}

(2p)

  • Înlocuim în ecuația tangentei:
y−3=−33(x−2)  ⟺  y=−33x+233+3  ⟺  y=−33x+533y - \sqrt{3} = -\frac{\sqrt{3}}{3}(x - 2) \iff y = -\frac{\sqrt{3}}{3}x + \frac{2\sqrt{3}}{3} + \sqrt{3} \iff y = -\frac{\sqrt{3}}{3}x + \frac{5\sqrt{3}}{3}

(Echivalent: 3x+3y−53=0\sqrt{3}x + 3y - 5\sqrt{3} = 0, sau x+3y−5=0x + \sqrt{3}y - 5 = 0.)

(3p)

Rezolvare Subpunctul c):

  • Căutăm asimptota verticală a funcției la capătul din stânga al domeniului (1,+∞)(1, +\infty):
lim⁡x→1,x>1f(x)=lim⁡x→1,x>1x+1x−1=20+=+∞\lim_{x \to 1, x > 1} f(x) = \lim_{x \to 1, x > 1} \sqrt{\frac{x + 1}{x - 1}} = \sqrt{\frac{2}{0^+}} = +\infty

Așadar, dreapta x=1x = 1 este asimptotă verticală la dreapta la graficul funcției ff.

(2p)

  • Căutăm asimptota spre +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞x+1x−1=lim⁡x→+∞1+1x1−1x=1=1\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \sqrt{\frac{x + 1}{x - 1}} = \lim_{x \to +\infty} \sqrt{\frac{1 + \frac{1}{x}}{1 - \frac{1}{x}}} = \sqrt{1} = 1

Așadar, dreapta y=1y = 1 este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

  • Punctul de intersecție a celor două asimptote are coordonatele determinate de sistemul format de ecuațiile acestora (x=1x = 1 și y=1y = 1):
(1,1)(1, 1)

(3p)


2. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+xx2+9f(x) = x^2 + \frac{x}{\sqrt{x^2 + 9}}.

a) Arătați că ∫01(f(x)−xx2+9)dx=13\int_0^1 \left(f(x) - \frac{x}{\sqrt{x^2 + 9}}\right) dx = \frac{1}{3}. (5p)

b) Calculați ∫04(f(x)−f(−x)) dx\int_0^4 (f(x) - f(-x)) \, dx. (5p)

c) Determinați numărul real aa, a>4a > 4, astfel încât ∫4af(x)x dx=10+ln⁡a+a2+99\int_4^a \frac{f(x)}{x} \, dx = 10 + \ln\frac{a + \sqrt{a^2 + 9}}{9}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):
f(x)−xx2+9=x2+xx2+9−xx2+9=x2f(x) - \frac{x}{\sqrt{x^2 + 9}} = x^2 + \frac{x}{\sqrt{x^2 + 9}} - \frac{x}{\sqrt{x^2 + 9}} = x^2

(2p)

  • Calculăm integrala definită:
∫01x2 dx=x33∣01=133−033=13\int_0^1 x^2 \, dx = \left. \frac{x^3}{3} \right|_0^1 = \frac{1^3}{3} - \frac{0^3}{3} = \frac{1}{3}

(3p)

Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm f(−x)f(-x) pentru orice număr real xx:
f(−x)=(−x)2+−x(−x)2+9=x2−xx2+9f(-x) = (-x)^2 + \frac{-x}{\sqrt{(-x)^2 + 9}} = x^2 - \frac{x}{\sqrt{x^2 + 9}}
  • Calculăm expresia integrată:
f(x)−f(−x)=(x2+xx2+9)−(x2−xx2+9)=2xx2+9f(x) - f(-x) = \left(x^2 + \frac{x}{\sqrt{x^2 + 9}}\right) - \left(x^2 - \frac{x}{\sqrt{x^2 + 9}}\right) = \frac{2x}{\sqrt{x^2 + 9}}

(2p)

  • Calculăm integrala definită:
∫04(f(x)−f(−x)) dx=∫042xx2+9 dx=∫04(x2+9)−12(x2+9)′ dx=2x2+9∣04\int_0^4 (f(x) - f(-x)) \, dx = \int_0^4 \frac{2x}{\sqrt{x^2 + 9}} \, dx = \int_0^4 (x^2 + 9)^{-\frac{1}{2}} (x^2 + 9)' \, dx = \left. 2\sqrt{x^2 + 9} \right|_0^4
  • Aplicăm limitele de integrare:
=242+9−202+9=225−29=2⋅5−2⋅3=10−6=4= 2\sqrt{4^2 + 9} - 2\sqrt{0^2 + 9} = 2\sqrt{25} - 2\sqrt{9} = 2 \cdot 5 - 2 \cdot 3 = 10 - 6 = 4

(3p)

Rezolvare Subpunctul c):

  • Pentru orice x∈[4,a]⊂(0,+∞)x \in [4, a] \subset (0, +\infty), calculăm raportul f(x)x\frac{f(x)}{x}:
f(x)x=x2+xx2+9x=x+1x2+9\frac{f(x)}{x} = \frac{x^2 + \frac{x}{\sqrt{x^2 + 9}}}{x} = x + \frac{1}{\sqrt{x^2 + 9}}
  • Calculăm integrala definită:
∫4af(x)x dx=∫4a(x+1x2+9)dx=(x22+ln⁡(x+x2+9))∣4a\int_4^a \frac{f(x)}{x} \, dx = \int_4^a \left(x + \frac{1}{\sqrt{x^2 + 9}}\right) dx = \left. \left(\frac{x^2}{2} + \ln\left(x + \sqrt{x^2 + 9}\right)\right) \right|_4^a =(a22+ln⁡(a+a2+9))−(422+ln⁡(4+42+9))= \left(\frac{a^2}{2} + \ln\left(a + \sqrt{a^2 + 9}\right)\right) - \left(\frac{4^2}{2} + \ln\left(4 + \sqrt{4^2 + 9}\right)\right) =a2−162+ln⁡(a+a2+9)−ln⁡(4+5)=a2−162+ln⁡a+a2+99= \frac{a^2 - 16}{2} + \ln\left(a + \sqrt{a^2 + 9}\right) - \ln(4 + 5) = \frac{a^2 - 16}{2} + \ln\frac{a + \sqrt{a^2 + 9}}{9}

(3p)

  • Conform egalității din enunț, avem:
a2−162+ln⁡a+a2+99=10+ln⁡a+a2+99\frac{a^2 - 16}{2} + \ln\frac{a + \sqrt{a^2 + 9}}{9} = 10 + \ln\frac{a + \sqrt{a^2 + 9}}{9}
  • Reducem termenul logaritmic comun din ambii membri:
a2−162=10  ⟺  a2−16=20  ⟺  a2=36\frac{a^2 - 16}{2} = 10 \iff a^2 - 16 = 20 \iff a^2 = 36

Cum a>4a > 4, valoarea căutată este:

a=6a = 6

(2p)