BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Test Antrenament 12

BAC Științele Naturii (M2) 2020 — Test de Antrenament 12

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinaţi termenul a2a_2 al unei progresii aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1} în care a1+2a2+a3=4a_1 + 2a_2 + a_3 = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o progresie aritmetică (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, termenul din mijloc este media aritmetică a vecinilor săi:
a1+a3=2a2a_1 + a_3 = 2a_2
  • Înlocuim această relație în egalitatea din ipoteză:
(a1+a3)+2a2=4  ⟺  2a2+2a2=4  ⟺  4a2=4(a_1 + a_3) + 2a_2 = 4 \iff 2a_2 + 2a_2 = 4 \iff 4a_2 = 4

(3p)

  • Determinăm valoarea termenului a2a_2:
a2=1a_2 = 1

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+x+6f(x) = x^2 + x + 6. Arătați că numărul f(3)⋅f(13)f(3) \cdot f\left(\frac{1}{3}\right) este natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcției în punctele x=3x = 3 și x=13x = \frac{1}{3}:
f(3)=32+3+6=9+3+6=18f(3) = 3^2 + 3 + 6 = 9 + 3 + 6 = 18 f(13)=(13)2+13+6=19+39+549=589f\left(\frac{1}{3}\right) = \left(\frac{1}{3}\right)^2 + \frac{1}{3} + 6 = \frac{1}{9} + \frac{3}{9} + \frac{54}{9} = \frac{58}{9}

(2p)

  • Calculăm produsul celor două valori:
f(3)⋅f(13)=18⋅589=2⋅58=116f(3) \cdot f\left(\frac{1}{3}\right) = 18 \cdot \frac{58}{9} = 2 \cdot 58 = 116

Cum 116∈N116 \in \mathbb{N}, numărul obținut este natural.

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡5(4−x)=3−log⁡5(24−x)\log_5(4 - x) = 3 - \log_5(24 - x). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență pentru ambii logaritmi:
{4−x>024−x>0  ⟺  {x<4x<24  ⟺  x∈(−∞,4)\begin{cases} 4 - x > 0 \\ 24 - x > 0 \end{cases} \iff \begin{cases} x < 4 \\ x < 24 \end{cases} \iff x \in (-\infty, 4)
  • Rescriem ecuația adunând logaritmii în membrul stâng:
log⁡5(4−x)+log⁡5(24−x)=3\log_5(4 - x) + \log_5(24 - x) = 3
  • Aplicăm proprietatea logaritmului produsului log⁡au+log⁡av=log⁡a(u⋅v)\log_a u + \log_a v = \log_a(u \cdot v):
log⁡5((4−x)(24−x))=3  ⟺  (4−x)(24−x)=53=125\log_5((4 - x)(24 - x)) = 3 \iff (4 - x)(24 - x) = 5^3 = 125
  • Dezvoltăm produsul și aducem ecuația la forma generală:
96−4x−24x+x2=125  ⟺  x2−28x−29=096 - 4x - 24x + x^2 = 125 \iff x^2 - 28x - 29 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−28)2−4⋅1⋅(−29)=784+116=900=302\Delta = (-28)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-29) = 784 + 116 = 900 = 30^2 x1=28+302=29,x2=28−302=−1x_1 = \frac{28 + 30}{2} = 29, \quad x_2 = \frac{28 - 30}{2} = -1
  • Verificăm soluțiile în raport cu domeniul admisibil x∈(−∞,4)x \in (-\infty, 4):
    • x1=29∉(−∞,4)x_1 = 29 \notin (-\infty, 4), deci nu convine;
    • x2=−1∈(−∞,4)x_2 = -1 \in (-\infty, 4), deci convine.

Soluția ecuației este x=−1x = -1.

(2p)


4. Determinați numărul de elemente ale unei mulțimi care are exact 45 submulțimi cu două elemente. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie nn numărul de elemente ale mulțimii, unde n∈Nn \in \mathbb{N} și n≥2n \ge 2. Numărul submulțimilor cu două elemente este dat de combinările Cn2C_n^2:
Cn2=n(n−1)2C_n^2 = \frac{n(n - 1)}{2}
  • Conform ipotezei, avem:
n(n−1)2=45  ⟺  n(n−1)=90  ⟺  n2−n−90=0\frac{n(n - 1)}{2} = 45 \iff n(n - 1) = 90 \iff n^2 - n - 90 = 0

(2p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−1)2−4⋅1⋅(−90)=1+360=361=192\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-90) = 1 + 360 = 361 = 19^2 n1=1+192=10,n2=1−192=−9n_1 = \frac{1 + 19}{2} = 10, \quad n_2 = \frac{1 - 19}{2} = -9
  • Deoarece n∈Nn \in \mathbb{N} și n≥2n \ge 2, reținem doar soluția pozitivă:
n=10n = 10

Mulțimea are 1010 elemente.

(3p)


5. Se consideră vectorii u⃗=ai⃗+3j⃗\vec{u} = a\vec{i} + 3\vec{j} și v⃗=i⃗−j⃗\vec{v} = \vec{i} - \vec{j}. Determinați numărul real aa, știind că vectorii u⃗−v⃗\vec{u} - \vec{v} și 3v⃗3\vec{v} sunt coliniari. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm coordonatele vectorilor u⃗−v⃗\vec{u} - \vec{v} și 3v⃗3\vec{v}:
u⃗−v⃗=(ai⃗+3j⃗)−(i⃗−j⃗)=(a−1)i⃗+4j⃗\vec{u} - \vec{v} = (a\vec{i} + 3\vec{j}) - (\vec{i} - \vec{j}) = (a - 1)\vec{i} + 4\vec{j} 3v⃗=3(i⃗−j⃗)=3i⃗−3j⃗3\vec{v} = 3(\vec{i} - \vec{j}) = 3\vec{i} - 3\vec{j}

(2p)

  • Doi vectori sunt coliniari dacă și numai dacă coordonatele lor sunt proporționale:
a−13=4−3\frac{a - 1}{3} = \frac{4}{-3}
  • Înmulțind egalitatea cu 33, obținem:
a−1=−4  ⟺  a=−3a - 1 = -4 \iff a = -3

(3p)


6. Un triunghi dreptunghic are catetele de lungime 6, respectiv 8. Determinați raza cercului înscris în acest triunghi. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie catetele c1=6c_1 = 6 și c2=8c_2 = 8. Conform teoremei lui Pitagora, ipotenuza triunghiului este:
ip=c12+c22=62+82=36+64=100=10ip = \sqrt{c_1^2 + c_2^2} = \sqrt{6^2 + 8^2} = \sqrt{36 + 64} = \sqrt{100} = 10
  • Calculăm aria și semiperimetrul triunghiului:
S=c1⋅c22=6⋅82=24S = \frac{c_1 \cdot c_2}{2} = \frac{6 \cdot 8}{2} = 24 p=c1+c2+ip2=6+8+102=12p = \frac{c_1 + c_2 + ip}{2} = \frac{6 + 8 + 10}{2} = 12

(2p)

  • Raza cercului înscris se determină din formula r=Spr = \frac{S}{p}:
r=2412=2r = \frac{24}{12} = 2

(Alternativ, într-un triunghi dreptunghic raza cercului înscris este r=c1+c2−ip2=6+8−102=42=2r = \frac{c_1 + c_2 - ip}{2} = \frac{6 + 8 - 10}{2} = \frac{4}{2} = 2.)

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(a)=(5−a10−2−4−a)A(a) = \begin{pmatrix} 5 - a & 10 \\ -2 & -4 - a \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=0\det(A(0)) = 0. (5p)

b) Determinați numărul real aa, știind că A(a)⋅A(a)=A(0)A(a) \cdot A(a) = A(0). (5p)

c) Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) cu proprietatea A(−1)⋅X=A(0)A(-1) \cdot X = A(0). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim a=0a = 0 în expresia matricei A(a)A(a):
A(0)=(5−010−2−4−0)=(510−2−4)A(0) = \begin{pmatrix} 5 - 0 & 10 \\ -2 & -4 - 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 & 10 \\ -2 & -4 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei A(0)A(0):
det⁡(A(0))=∣510−2−4∣=5⋅(−4)−10⋅(−2)=−20−(−20)=−20+20=0\det(A(0)) = \begin{vmatrix} 5 & 10 \\ -2 & -4 \end{vmatrix} = 5 \cdot (-4) - 10 \cdot (-2) = -20 - (-20) = -20 + 20 = 0

(3p)

Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm produsul A(a)⋅A(a)A(a) \cdot A(a):
A(a)⋅A(a)=(5−a10−2−4−a)(5−a10−2−4−a)A(a) \cdot A(a) = \begin{pmatrix} 5 - a & 10 \\ -2 & -4 - a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 5 - a & 10 \\ -2 & -4 - a \end{pmatrix}
  • Calculăm fiecare element al matricei produs:
    • (1,1):(5−a)2+10⋅(−2)=(a2−10a+25)−20=a2−10a+5(1, 1): (5 - a)^2 + 10 \cdot (-2) = (a^2 - 10a + 25) - 20 = a^2 - 10a + 5
    • (1,2):(5−a)⋅10+10(−4−a)=50−10a−40−10a=10−20a(1, 2): (5 - a) \cdot 10 + 10(-4 - a) = 50 - 10a - 40 - 10a = 10 - 20a
    • (2,1):(−2)(5−a)+(−4−a)(−2)=−10+2a+8+2a=−2+4a(2, 1): (-2)(5 - a) + (-4 - a)(-2) = -10 + 2a + 8 + 2a = -2 + 4a
    • (2,2):(−2)⋅10+(−4−a)2=−20+(a2+8a+16)=a2+8a−4(2, 2): (-2) \cdot 10 + (-4 - a)^2 = -20 + (a^2 + 8a + 16) = a^2 + 8a - 4

Așadar:

A(a)⋅A(a)=(a2−10a+510−20a−2+4aa2+8a−4)A(a) \cdot A(a) = \begin{pmatrix} a^2 - 10a + 5 & 10 - 20a \\ -2 + 4a & a^2 + 8a - 4 \end{pmatrix}

pentru orice număr real aa.

(3p)

  • Egalăm matricea obținută cu A(0)=(510−2−4)A(0) = \begin{pmatrix} 5 & 10 \\ -2 & -4 \end{pmatrix}:
(a2−10a+510−20a−2+4aa2+8a−4)=(510−2−4)\begin{pmatrix} a^2 - 10a + 5 & 10 - 20a \\ -2 + 4a & a^2 + 8a - 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 & 10 \\ -2 & -4 \end{pmatrix}

Obținem sistemul de ecuații:

{a2−10a+5=5  ⟺  a(a−10)=0  ⟹  a∈{0,10}10−20a=10  ⟺  −20a=0  ⟹  a=0−2+4a=−2  ⟺  4a=0  ⟹  a=0a2+8a−4=−4  ⟺  a(a+8)=0  ⟹  a∈{0,−8}\begin{cases} a^2 - 10a + 5 = 5 \iff a(a - 10) = 0 \implies a \in \{0, 10\} \\ 10 - 20a = 10 \iff -20a = 0 \implies a = 0 \\ -2 + 4a = -2 \iff 4a = 0 \implies a = 0 \\ a^2 + 8a - 4 = -4 \iff a(a + 8) = 0 \implies a \in \{0, -8\} \end{cases}

Singura valoare comună tuturor celor patru egalități este a=0a = 0.

(2p)

Rezolvare Subpunctul c):

  • Determinăm matricea A(−1)A(-1) înlocuind a=−1a = -1:
A(−1)=(5−(−1)10−2−4−(−1))=(610−2−3)A(-1) = \begin{pmatrix} 5 - (-1) & 10 \\ -2 & -4 - (-1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & 10 \\ -2 & -3 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei A(−1)A(-1):
det⁡(A(−1))=∣610−2−3∣=6⋅(−3)−10⋅(−2)=−18+20=2\det(A(-1)) = \begin{vmatrix} 6 & 10 \\ -2 & -3 \end{vmatrix} = 6 \cdot (-3) - 10 \cdot (-2) = -18 + 20 = 2

Cum det⁡(A(−1))=2≠0\det(A(-1)) = 2 \neq 0, matricea A(−1)A(-1) este inversabilă.

  • Aflăm inversa matricei A(−1)A(-1) prin formula A(−1)−1=1det⁡(A(−1))A(−1)∗A(-1)^{-1} = \frac{1}{\det(A(-1))} A(-1)^*:
A(−1)−1=12(−3−1026)=(−32−513)A(-1)^{-1} = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} -3 & -10 \\ 2 & 6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -\frac{3}{2} & -5 \\ 1 & 3 \end{pmatrix}

(3p)

  • Înmulțind ecuația matriceală A(−1)⋅X=A(0)A(-1) \cdot X = A(0) la stânga cu A(−1)−1A(-1)^{-1}, obținem:
X=A(−1)−1⋅A(0)X = A(-1)^{-1} \cdot A(0) X=12(−3−1026)(510−2−4)X = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} -3 & -10 \\ 2 & 6 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 5 & 10 \\ -2 & -4 \end{pmatrix} X=12(−3⋅5+(−10)(−2)−3⋅10+(−10)(−4)2⋅5+6(−2)2⋅10+6(−4))=12(510−2−4)=(525−1−2)X = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} -3 \cdot 5 + (-10)(-2) & -3 \cdot 10 + (-10)(-4) \\ 2 \cdot 5 + 6(-2) & 2 \cdot 10 + 6(-4) \end{pmatrix} = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} 5 & 10 \\ -2 & -4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \frac{5}{2} & 5 \\ -1 & -2 \end{pmatrix}

Așadar, X=(525−1−2)X = \begin{pmatrix} \frac{5}{2} & 5 \\ -1 & -2 \end{pmatrix}.

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=3x−2y+1x * y = 3x - 2y + 1.

a) Arătați că 5∗8=05 * 8 = 0. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care 2020x∗2020x=22020^x * 2020^x = 2. (5p)

c) Demonstrați că există o infinitate de perechi (m,n)(m, n) de numere întregi pentru care m∗n=0m * n = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Aplicăm definiția legii de compoziție pentru x=5x = 5 și y=8y = 8:
5∗8=3⋅5−2⋅8+15 * 8 = 3 \cdot 5 - 2 \cdot 8 + 1

(3p)

  • Efectuăm calculele:
5∗8=15−16+1=05 * 8 = 15 - 16 + 1 = 0

(2p)

Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm membrul stâng al ecuației folosind definiția legii:
2020x∗2020x=3⋅2020x−2⋅2020x+1=2020x+12020^x * 2020^x = 3 \cdot 2020^x - 2 \cdot 2020^x + 1 = 2020^x + 1
  • Ecuația devine:
2020x+1=2  ⟺  2020x=12020^x + 1 = 2 \iff 2020^x = 1

(2p)

  • Deoarece orice număr strict pozitiv ridicat la puterea 00 este 11, obținem:
2020x=20200  ⟺  x=02020^x = 2020^0 \iff x = 0

(3p)

Rezolvare Subpunctul c):

  • Condiția m∗n=0m * n = 0 cu m,n∈Zm, n \in \mathbb{Z} este echivalentă cu:
3m−2n+1=0  ⟺  2n=3m+13m - 2n + 1 = 0 \iff 2n = 3m + 1
  • Pentru ca 3m+13m + 1 să fie par (divizibil cu 22), numărul mm trebuie să fie impar. Alegem:
m=2k−1,unde k∈Zm = 2k - 1, \quad \text{unde } k \in \mathbb{Z}
  • Înlocuind pe mm în ecuație, obținem:
2n=3(2k−1)+1=6k−3+1=6k−2  ⟺  n=3k−1∈Z2n = 3(2k - 1) + 1 = 6k - 3 + 1 = 6k - 2 \iff n = 3k - 1 \in \mathbb{Z}

(3p)

  • Verificăm compoziția pentru perechile (m,n)=(2k−1,3k−1)(m, n) = (2k - 1, 3k - 1):
m∗n=3(2k−1)−2(3k−1)+1=6k−3−6k+2+1=0m * n = 3(2k - 1) - 2(3k - 1) + 1 = 6k - 3 - 6k + 2 + 1 = 0

pentru orice k∈Zk \in \mathbb{Z}.

Cum mulțimea numerelor întregi Z\mathbb{Z} este infinită, pentru fiecare k∈Zk \in \mathbb{Z} obținem o pereche distinctă de numere întregi (m,n)(m, n), demonstrând că există o infinitate de perechi (m,n)∈Z×Z(m, n) \in \mathbb{Z} \times \mathbb{Z} pentru care m∗n=0m * n = 0.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=ln⁡(x+x2+1)f(x) = \ln\left(x + \sqrt{x^2 + 1}\right).

a) Arătaţi că f′(x)=1x2+1f'(x) = \frac{1}{\sqrt{x^2 + 1}}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Demonstrați că, pentru orice număr real nenul aa, tangentele la graficul funcţiei ff în punctele A(a,f(a))A(a, f(a)) și B(−a,f(−a))B(-a, f(-a)) sunt paralele. (5p)

c) Calculați lim⁡x→+∞f(x)−f(−x)ln⁡x\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x) - f(-x)}{\ln x}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}. Aplicăm formula de derivare a funcției logaritm compuse (ln⁡u)′=u′u(\ln u)' = \frac{u'}{u}:
f′(x)=(x+x2+1)′x+x2+1=1+2x2x2+1x+x2+1=1+xx2+1x+x2+1f'(x) = \frac{\left(x + \sqrt{x^2 + 1}\right)'}{x + \sqrt{x^2 + 1}} = \frac{1 + \frac{2x}{2\sqrt{x^2 + 1}}}{x + \sqrt{x^2 + 1}} = \frac{1 + \frac{x}{\sqrt{x^2 + 1}}}{x + \sqrt{x^2 + 1}}

(3p)

  • Aducem la numitor comun termenii de la numărător și simplificăm:
f′(x)=x2+1+xx2+1x+x2+1=x+x2+1x2+1(x+x2+1)=1x2+1f'(x) = \frac{\frac{\sqrt{x^2 + 1} + x}{\sqrt{x^2 + 1}}}{x + \sqrt{x^2 + 1}} = \frac{x + \sqrt{x^2 + 1}}{\sqrt{x^2 + 1}\left(x + \sqrt{x^2 + 1}\right)} = \frac{1}{\sqrt{x^2 + 1}}

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)

Rezolvare Subpunctul b):

  • Panta tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x0x_0 este dată de valoarea derivatei în acel punct, m=f′(x0)m = f'(x_0).
  • Panta tangentei la grafic în punctul A(a,f(a))A(a, f(a)) este:
mA=f′(a)=1a2+1m_A = f'(a) = \frac{1}{\sqrt{a^2 + 1}}

(2p)

  • Panta tangentei la grafic în punctul B(−a,f(−a))B(-a, f(-a)) este:
mB=f′(−a)=1(−a)2+1=1a2+1m_B = f'(-a) = \frac{1}{\sqrt{(-a)^2 + 1}} = \frac{1}{\sqrt{a^2 + 1}}
  • Deoarece mA=mBm_A = m_B pentru orice număr real nenul aa, iar cele două puncte sunt distincte (a≠−aa \neq -a deoarece a≠0a \neq 0), tangentele la graficul funcției ff în punctele AA și BB au pante egale, deci sunt paralele.

(3p)

Rezolvare Subpunctul c):

  • Exprimăm f(−x)f(-x) pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
f(−x)=ln⁡(−x+(−x)2+1)=ln⁡(x2+1−x)f(-x) = \ln\left(-x + \sqrt{(-x)^2 + 1}\right) = \ln\left(\sqrt{x^2 + 1} - x\right)
  • Amplificăm argumentul logaritmului cu expresia conjugată x2+1+x\sqrt{x^2 + 1} + x:
x2+1−x=(x2+1−x)(x2+1+x)x2+1+x=(x2+1)−x2x2+1+x=1x+x2+1\sqrt{x^2 + 1} - x = \frac{(\sqrt{x^2 + 1} - x)(\sqrt{x^2 + 1} + x)}{\sqrt{x^2 + 1} + x} = \frac{(x^2 + 1) - x^2}{\sqrt{x^2 + 1} + x} = \frac{1}{x + \sqrt{x^2 + 1}}
  • Astfel, obținem:
f(−x)=ln⁡(1x+x2+1)=−ln⁡(x+x2+1)=−f(x)f(-x) = \ln\left(\frac{1}{x + \sqrt{x^2 + 1}}\right) = -\ln\left(x + \sqrt{x^2 + 1}\right) = -f(x)

ceea ce arată că funcția ff este impară.

  • Rezultă că numărătorul raportului este:
f(x)−f(−x)=f(x)−(−f(x))=2f(x)=2ln⁡(x+x2+1)f(x) - f(-x) = f(x) - (-f(x)) = 2f(x) = 2\ln\left(x + \sqrt{x^2 + 1}\right)

(3p)

  • Calculăm limita când x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞f(x)−f(−x)ln⁡x=lim⁡x→+∞2ln⁡(x+x2+1)ln⁡x\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x) - f(-x)}{\ln x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2\ln\left(x + \sqrt{x^2 + 1}\right)}{\ln x}
  • Scoatem factor forțat pe xx din paranteză pentru x>0x > 0:
x+x2+1=x+x1+1x2=x(1+1+1x2)x + \sqrt{x^2 + 1} = x + x\sqrt{1 + \frac{1}{x^2}} = x\left(1 + \sqrt{1 + \frac{1}{x^2}}\right)
  • Aplicăm proprietatea logaritmului produsului:
ln⁡(x+x2+1)=ln⁡x+ln⁡(1+1+1x2)\ln\left(x + \sqrt{x^2 + 1}\right) = \ln x + \ln\left(1 + \sqrt{1 + \frac{1}{x^2}}\right)
  • Înlocuim în limită:
lim⁡x→+∞2(ln⁡x+ln⁡(1+1+1x2))ln⁡x=2lim⁡x→+∞(1+ln⁡(1+1+1x2)ln⁡x)\lim_{x \to +\infty} \frac{2\left(\ln x + \ln\left(1 + \sqrt{1 + \frac{1}{x^2}}\right)\right)}{\ln x} = 2 \lim_{x \to +\infty} \left(1 + \frac{\ln\left(1 + \sqrt{1 + \frac{1}{x^2}}\right)}{\ln x}\right)

Cum lim⁡x→+∞ln⁡(1+1+1x2)=ln⁡(1+1)=ln⁡2\lim_{x \to +\infty} \ln\left(1 + \sqrt{1 + \frac{1}{x^2}}\right) = \ln(1 + 1) = \ln 2 și lim⁡x→+∞ln⁡x=+∞\lim_{x \to +\infty} \ln x = +\infty, raportul tinde la 00:

lim⁡x→+∞f(x)−f(−x)ln⁡x=2(1+0)=2\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x) - f(-x)}{\ln x} = 2(1 + 0) = 2

(Alternativ, aplicând regula lui l’Hospital: cazul [∞∞]\left[\frac{\infty}{\infty}\right], lim⁡x→+∞2f′(x)(ln⁡x)′=lim⁡x→+∞2x2+11x=2lim⁡x→+∞xx2+1=2\lim_{x \to +\infty} \frac{2f'(x)}{(\ln x)'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{\frac{2}{\sqrt{x^2 + 1}}}{\frac{1}{x}} = 2 \lim_{x \to +\infty} \frac{x}{\sqrt{x^2 + 1}} = 2.)

(2p)


2. Se consideră funcţia f:[0,+∞)→Rf: [0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x+2ln⁡(2x+1)f(x) = x + 2\ln(2x + 1).

a) Arătaţi că ∫01(f(x)−2ln⁡(2x+1)) dx=12\int_0^1 (f(x) - 2\ln(2x + 1)) \, dx = \frac{1}{2}. (5p)

b) Calculați ∫01f(x) dx\int_0^1 f(x) \, dx. (5p)

c) Dacă FF este o primitivă a funcției ff, arătați că F(π)≤F(165)F(\pi) \le F\left(\frac{16}{5}\right). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):
f(x)−2ln⁡(2x+1)=x+2ln⁡(2x+1)−2ln⁡(2x+1)=xf(x) - 2\ln(2x + 1) = x + 2\ln(2x + 1) - 2\ln(2x + 1) = x

(2p)

  • Calculăm integrala definită:
∫01x dx=x22∣01=122−022=12\int_0^1 x \, dx = \left. \frac{x^2}{2} \right|_0^1 = \frac{1^2}{2} - \frac{0^2}{2} = \frac{1}{2}

(3p)

Rezolvare Subpunctul b):

  • Descompunem integrala funcției ff folosind liniaritatea integralei:
∫01f(x) dx=∫01x dx+2∫01ln⁡(2x+1) dx\int_0^1 f(x) \, dx = \int_0^1 x \, dx + 2 \int_0^1 \ln(2x + 1) \, dx
  • Știm deja din subpunctul a) că ∫01x dx=12\int_0^1 x \, dx = \frac{1}{2}.
  • Pentru a calcula ∫01ln⁡(2x+1) dx\int_0^1 \ln(2x + 1) \, dx, aplicăm formula integrării prin părți:
∫abu(x)v′(x) dx=u(x)v(x)∣ab−∫abu′(x)v(x) dx\int_a^b u(x) v'(x) \, dx = \left. u(x) v(x) \right|_a^b - \int_a^b u'(x) v(x) \, dx

Alegem:

u(x)=ln⁡(2x+1)  ⟹  u′(x)=22x+1u(x) = \ln(2x + 1) \implies u'(x) = \frac{2}{2x + 1} v′(x)=1  ⟹  v(x)=x+12=2x+12v'(x) = 1 \implies v(x) = x + \frac{1}{2} = \frac{2x + 1}{2}

(3p)

  • Calculăm integrala:
∫01ln⁡(2x+1) dx=2x+12ln⁡(2x+1)∣01−∫012x+12⋅22x+1 dx\int_0^1 \ln(2x + 1) \, dx = \left. \frac{2x + 1}{2} \ln(2x + 1) \right|_0^1 - \int_0^1 \frac{2x + 1}{2} \cdot \frac{2}{2x + 1} \, dx =(32ln⁡3−12ln⁡1)−∫011 dx=32ln⁡3−[x]01=32ln⁡3−1= \left(\frac{3}{2} \ln 3 - \frac{1}{2} \ln 1\right) - \int_0^1 1 \, dx = \frac{3}{2}\ln 3 - [x]_0^1 = \frac{3}{2}\ln 3 - 1
  • Înlocuim în integrala cerută:
∫01f(x) dx=12+2(32ln⁡3−1)=12+3ln⁡3−2=3ln⁡3−32\int_0^1 f(x) \, dx = \frac{1}{2} + 2\left(\frac{3}{2}\ln 3 - 1\right) = \frac{1}{2} + 3\ln 3 - 2 = 3\ln 3 - \frac{3}{2}

(2p)

Rezolvare Subpunctul c):

  • Deoarece FF este o primitivă a funcției ff pe intervalul [0,+∞)[0, +\infty), avem:
F′(x)=f(x)=x+2ln⁡(2x+1),pentru orice x∈[0,+∞)F'(x) = f(x) = x + 2\ln(2x + 1), \quad \text{pentru orice } x \in [0, +\infty)
  • Pentru orice x≥0x \ge 0, observăm că:
    • x≥0x \ge 0;
    • 2x+1≥1  ⟹  ln⁡(2x+1)≥02x + 1 \ge 1 \implies \ln(2x + 1) \ge 0.

Prin urmare:

F′(x)=f(x)≥0,pentru orice x∈[0,+∞)F'(x) = f(x) \ge 0, \quad \text{pentru orice } x \in [0, +\infty)

ceea ce implică faptul că funcția FF este crescătoare pe [0,+∞)[0, +\infty).

(3p)

  • Comparăm argumentele π\pi și 165\frac{16}{5}:
    • Știm că π≈3,14159\pi \approx 3{,}14159, iar 165=3,2\frac{16}{5} = 3{,}2.
    • Deoarece 3,14159<3,23{,}14159 < 3{,}2, rezultă că π<165\pi < \frac{16}{5}.

Cum ambele puncte aparțin intervalului de definiție [0,+∞)[0, +\infty) pe care primitiva FF este crescătoare, deducem:

F(π)≤F(165)F(\pi) \le F\left(\frac{16}{5}\right)

(2p)