BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Test Antrenament 11

BAC Științele Naturii (M2) 2020 — Test de Antrenament 11

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că log⁡2(43+23+1)=−log⁡2(23−1)\log_2(\sqrt[3]{4} + \sqrt[3]{2} + 1) = -\log_2(\sqrt[3]{2} - 1).

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Trecem toți termenii în membrul stâng:
log⁡2(43+23+1)=−log⁡2(23−1)  ⟺  log⁡2(43+23+1)+log⁡2(23−1)=0\log_2(\sqrt[3]{4} + \sqrt[3]{2} + 1) = -\log_2(\sqrt[3]{2} - 1) \iff \log_2(\sqrt[3]{4} + \sqrt[3]{2} + 1) + \log_2(\sqrt[3]{2} - 1) = 0
  • Aplicăm proprietatea logaritmului produsului log⁡ax+log⁡ay=log⁡a(xy)\log_a x + \log_a y = \log_a(xy):
log⁡2[(43+23+1)(23−1)]=0\log_2\left[(\sqrt[3]{4} + \sqrt[3]{2} + 1)(\sqrt[3]{2} - 1)\right] = 0

(3p)

  • Folosim formula diferenței de cuburi (a2+ab+b2)(a−b)=a3−b3(a^2 + ab + b^2)(a - b) = a^3 - b^3 pentru a=23a = \sqrt[3]{2} și b=1b = 1:
(43+23+1)(23−1)=(223+23⋅1+12)(23−1)=(23)3−13=2−1=1(\sqrt[3]{4} + \sqrt[3]{2} + 1)(\sqrt[3]{2} - 1) = (\sqrt[3]{2^2} + \sqrt[3]{2} \cdot 1 + 1^2)(\sqrt[3]{2} - 1) = (\sqrt[3]{2})^3 - 1^3 = 2 - 1 = 1
  • Înlocuind în logaritm:
log⁡2(1)=0\log_2(1) = 0
  • Egalitatea este verificată.

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+af(x) = 2x + a, unde aa este număr real. Determinați numărul real aa, astfel încât f(x)+f(−x)=2020f(x) + f(-x) = 2020, pentru orice număr real xx.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm f(x)f(x) și f(−x)f(-x) conform legii de corespondență a funcției:
f(x)=2x+af(x) = 2x + a f(−x)=2(−x)+a=−2x+af(-x) = 2(-x) + a = -2x + a
  • Adunăm cele două expresii:
f(x)+f(−x)=(2x+a)+(−2x+a)=2x−2x+2a=2af(x) + f(-x) = (2x + a) + (-2x + a) = 2x - 2x + 2a = 2a

(3p)

  • Relația din ipoteză f(x)+f(−x)=2020f(x) + f(-x) = 2020 devine:
2a=2020  ⟺  a=20202=10102a = 2020 \iff a = \frac{2020}{2} = 1010

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x+31−x=43^x + 3^{1-x} = 4.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim proprietatea puterilor 31−x=313x=33x3^{1-x} = \frac{3^1}{3^x} = \frac{3}{3^x}:
3x+33x=43^x + \frac{3}{3^x} = 4
  • Notăm t=3xt = 3^x, cu t>0t > 0. Ecuația devine:
t+3t=4  ⟺  t2−4t+3=0t + \frac{3}{t} = 4 \iff t^2 - 4t + 3 = 0
  • Descompunem trinomul în factori:
(t−1)(t−3)=0(t - 1)(t - 3) = 0

(3p)

  • Obținem soluțiile pentru necunoscuta auxiliară:
t1=1saut2=3t_1 = 1 \quad \text{sau} \quad t_2 = 3
  • Revenim la necunoscuta inițială xx:
    • Pentru t=1  ⟹  3x=1=30  ⟹  x=0t = 1 \implies 3^x = 1 = 3^0 \implies x = 0
    • Pentru t=3  ⟹  3x=3=31  ⟹  x=1t = 3 \implies 3^x = 3 = 3^1 \implies x = 1
  • Ambele soluții sunt numere reale. Mulțimea soluțiilor este S={0,1}S = \{0, 1\}.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie cuprins între 122\sqrt{122} și 170\sqrt{170}.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,…,99}\{10, 11, \dots, 99\}. Numărul cazurilor posibile este:
nposibile=99−10+1=90n_{\text{posibile}} = 99 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Căutăm numerele naturale nn de două cifre care satisfac dubla inegalitate:
122<n<170\sqrt{122} < n < \sqrt{170}
  • Deoarece toate cantitățile sunt strict pozitive, ridicăm la pătrat:
122<n2<170122 < n^2 < 170
  • Evaluăm pătratele numerelor naturale consecutive:
    • 112=121≤12211^2 = 121 \le 122
    • 122=144∈(122,170)12^2 = 144 \in (122, 170)
    • 132=169∈(122,170)13^2 = 169 \in (122, 170)
    • 142=196≥17014^2 = 196 \ge 170
  • Numerele naturale care verifică inegalitatea sunt 1212 și 1313, ambele fiind numere de două cifre.
  • Numărul cazurilor favorabile este:
nfavorabile=2n_{\text{favorabile}} = 2

(2p)

  • Probabilitatea cerută este:
P=nfavorabilenposibile=290=145P = \frac{n_{\text{favorabile}}}{n_{\text{posibile}}} = \frac{2}{90} = \frac{1}{45}

(1p)


5. Se consideră paralelogramul ABCDABCD. Arătați că AB⃗+2BD⃗+3DA⃗=CA⃗\vec{AB} + 2\vec{BD} + 3\vec{DA} = \vec{CA}.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Grupăm termenii din membrul stâng:
AB⃗+2BD⃗+3DA⃗=AB⃗+2(BD⃗+DA⃗)+DA⃗\vec{AB} + 2\vec{BD} + 3\vec{DA} = \vec{AB} + 2(\vec{BD} + \vec{DA}) + \vec{DA}
  • Conform regulii adunării vectorilor (regula triunghiului), BD⃗+DA⃗=BA⃗=−AB⃗\vec{BD} + \vec{DA} = \vec{BA} = -\vec{AB}:
=AB⃗+2BA⃗+DA⃗=AB⃗−2AB⃗+DA⃗=−AB⃗+DA⃗=BA⃗+DA⃗= \vec{AB} + 2\vec{BA} + \vec{DA} = \vec{AB} - 2\vec{AB} + \vec{DA} = -\vec{AB} + \vec{DA} = \vec{BA} + \vec{DA}

(3p)

  • Într-un paralelogram, vectorul poziție al vârfului opus este dat de regula paralelogramului: AB⃗+AD⃗=AC⃗\vec{AB} + \vec{AD} = \vec{AC}.
  • Schimbând sensul vectorilor obținem:
BA⃗+DA⃗=−(AB⃗+AD⃗)=−AC⃗=CA⃗\vec{BA} + \vec{DA} = -(\vec{AB} + \vec{AD}) = -\vec{AC} = \vec{CA}
  • Rezultă că AB⃗+2BD⃗+3DA⃗=CA⃗\vec{AB} + 2\vec{BD} + 3\vec{DA} = \vec{CA}.

(2p)


6. Lungimile laturilor unui triunghi sunt egale cu 22, 33 și 44. Arătați că triunghiul este obtuzunghic.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm triunghiul cu ABCABC, având laturile AB=2AB = 2, AC=3AC = 3 și BC=4BC = 4.
  • Cel mai mare unghi al unui triunghi se opune laturii de lungime maximă, adică unghiul AA opus laturii BC=4BC = 4.
  • Aplicăm teorema cosinusului pentru unghiul AA:
BC2=AB2+AC2−2⋅AB⋅AC⋅cos⁡ABC^2 = AB^2 + AC^2 - 2 \cdot AB \cdot AC \cdot \cos A cos⁡A=AB2+AC2−BC22⋅AB⋅AC\cos A = \frac{AB^2 + AC^2 - BC^2}{2 \cdot AB \cdot AC}

(3p)

  • Înlocuim valorile numerice ale laturilor:
cos⁡A=22+32−422⋅2⋅3=4+9−1612=−312=−14\cos A = \frac{2^2 + 3^2 - 4^2}{2 \cdot 2 \cdot 3} = \frac{4 + 9 - 16}{12} = \frac{-3}{12} = -\frac{1}{4}
  • Deoarece cos⁡A=−14<0\cos A = -\frac{1}{4} < 0, unghiul AA este obtuz (m(∠A)∈(90∘,180∘)m(\angle A) \in (90^\circ, 180^\circ)).
  • Prin urmare, triunghiul ABCABC este obtuzunghic.

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(313−1−4)A = \begin{pmatrix} 3 & 13 \\ -1 & -4 \end{pmatrix} și I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡A=det⁡(A+I2)\det A = \det(A + I_2).

(5p)

b) Determinați numărul real aa, știind că A⋅A⋅A=aI2A \cdot A \cdot A = aI_2.

(5p)

c) Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere naturale, cu m≠nm \neq n, pentru care det⁡(A+mI2)=det⁡(A+nI2)\det(A + mI_2) = \det(A + nI_2).

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul matricei AA:
det⁡A=∣313−1−4∣=3⋅(−4)−13⋅(−1)=−12+13=1\det A = \begin{vmatrix} 3 & 13 \\ -1 & -4 \end{vmatrix} = 3 \cdot (-4) - 13 \cdot (-1) = -12 + 13 = 1

(2p)

  • Determinăm matricea A+I2A + I_2:
A+I2=(313−1−4)+(1001)=(413−1−3)A + I_2 = \begin{pmatrix} 3 & 13 \\ -1 & -4 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 13 \\ -1 & -3 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei A+I2A + I_2:
det⁡(A+I2)=∣413−1−3∣=4⋅(−3)−13⋅(−1)=−12+13=1\det(A + I_2) = \begin{vmatrix} 4 & 13 \\ -1 & -3 \end{vmatrix} = 4 \cdot (-3) - 13 \cdot (-1) = -12 + 13 = 1
  • Observăm că det⁡A=det⁡(A+I2)=1\det A = \det(A + I_2) = 1.

(3p)


b)

  • Calculăm produsul A⋅AA \cdot A:
A2=(313−1−4)(313−1−4)=(3⋅3+13⋅(−1)3⋅13+13⋅(−4)(−1)⋅3+(−4)⋅(−1)(−1)⋅13+(−4)⋅(−4))A^2 = \begin{pmatrix} 3 & 13 \\ -1 & -4 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3 & 13 \\ -1 & -4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 \cdot 3 + 13 \cdot (-1) & 3 \cdot 13 + 13 \cdot (-4) \\ (-1) \cdot 3 + (-4) \cdot (-1) & (-1) \cdot 13 + (-4) \cdot (-4) \end{pmatrix} A2=(9−1339−52−3+4−13+16)=(−4−1313)A^2 = \begin{pmatrix} 9 - 13 & 39 - 52 \\ -3 + 4 & -13 + 16 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -4 & -13 \\ 1 & 3 \end{pmatrix}
  • Calculăm A3=A2⋅AA^3 = A^2 \cdot A:
A3=(−4−1313)(313−1−4)=((−4)⋅3+(−13)⋅(−1)(−4)⋅13+(−13)⋅(−4)1⋅3+3⋅(−1)1⋅13+3⋅(−4))A^3 = \begin{pmatrix} -4 & -13 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3 & 13 \\ -1 & -4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} (-4) \cdot 3 + (-13) \cdot (-1) & (-4) \cdot 13 + (-13) \cdot (-4) \\ 1 \cdot 3 + 3 \cdot (-1) & 1 \cdot 13 + 3 \cdot (-4) \end{pmatrix} A3=(−12+13−52+523−313−12)=(1001)=I2A^3 = \begin{pmatrix} -12 + 13 & -52 + 52 \\ 3 - 3 & 13 - 12 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2

(3p)

  • Relația din ipoteză A⋅A⋅A=aI2A \cdot A \cdot A = aI_2 devine:
I2=aI2  ⟺  a=1I_2 = aI_2 \iff a = 1

(2p)


c)

  • Fie k∈Nk \in \mathbb{N} un număr natural. Matricea A+kI2A + kI_2 este:
A+kI2=(3+k13−1−4+k)A + kI_2 = \begin{pmatrix} 3 + k & 13 \\ -1 & -4 + k \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul acesteia:
det⁡(A+kI2)=(k+3)(k−4)−13⋅(−1)=k2−k−12+13=k2−k+1\det(A + kI_2) = (k + 3)(k - 4) - 13 \cdot (-1) = k^2 - k - 12 + 13 = k^2 - k + 1

(3p)

  • Ecuația det⁡(A+mI2)=det⁡(A+nI2)\det(A + mI_2) = \det(A + nI_2) devine:
m2−m+1=n2−n+1  ⟺  (m2−n2)−(m−n)=0m^2 - m + 1 = n^2 - n + 1 \iff (m^2 - n^2) - (m - n) = 0
  • Dăm factor comun pe (m−n)(m - n):
(m−n)(m+n−1)=0(m - n)(m + n - 1) = 0
  • Deoarece m≠nm \neq n, factorul m−n≠0m - n \neq 0. Deducem:
m+n−1=0  ⟺  m+n=1m + n - 1 = 0 \iff m + n = 1
  • Cum m,n∈Nm, n \in \mathbb{N}, singurele posibilități sunt:
    • m=1m = 1 și n=0n = 0
    • m=0m = 0 și n=1n = 1
  • Perechile de numere naturale cerute sunt (1,0)(1, 0) și (0,1)(0, 1).

(2p)


2. Pe mulțimea M=(0,1)M = (0, 1) se definește legea de compoziție x∘y=xy1−x−y+2xyx \circ y = \frac{xy}{1 - x - y + 2xy}.

a) Arătați că x∘12=xx \circ \frac{1}{2} = x, pentru orice x∈Mx \in M.

(5p)

b) Demonstrați că legea de compoziție „∘\circ” este comutativă.

(5p)

c) Se consideră funcția f:(0,+∞)→(0,1)f: (0, +\infty) \to (0, 1), f(x)=xx+1f(x) = \frac{x}{x + 1}. Arătați că f(x)∘f(y)=f(xy)f(x) \circ f(y) = f(xy), pentru orice x,y∈(0,+∞)x, y \in (0, +\infty).

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim y=12y = \frac{1}{2} în definiția legii:
x∘12=x⋅121−x−12+2⋅x⋅12x \circ \frac{1}{2} = \frac{x \cdot \frac{1}{2}}{1 - x - \frac{1}{2} + 2 \cdot x \cdot \frac{1}{2}}

(2p)

  • Reducem termenii de la numitor:
x∘12=x2(1−12)−x+x=x212=x,pentru orice x∈Mx \circ \frac{1}{2} = \frac{\frac{x}{2}}{\left(1 - \frac{1}{2}\right) - x + x} = \frac{\frac{x}{2}}{\frac{1}{2}} = x, \quad \text{pentru orice } x \in M

(3p)


b)

  • Pentru orice x,y∈Mx, y \in M, aplicăm definiția legii de compoziție:
x∘y=xy1−x−y+2xyx \circ y = \frac{xy}{1 - x - y + 2xy}
  • Folosind comutativitatea adunării și a înmulțirii numerelor reale (xy=yxxy = yx și −x−y=−y−x-x - y = -y - x):
x∘y=yx1−y−x+2yx=y∘xx \circ y = \frac{yx}{1 - y - x + 2yx} = y \circ x

(2p)

  • Deoarece x∘y=y∘xx \circ y = y \circ x pentru orice x,y∈(0,1)x, y \in (0, 1), legea de compoziție „∘\circ” este comutativă pe MM.

(3p)


c)

  • Fie x,y∈(0,+∞)x, y \in (0, +\infty). Atunci f(x)=xx+1∈(0,1)f(x) = \frac{x}{x + 1} \in (0, 1) și f(y)=yy+1∈(0,1)f(y) = \frac{y}{y + 1} \in (0, 1).
  • Calculăm f(x)∘f(y)f(x) \circ f(y):
f(x)∘f(y)=f(x)f(y)1−f(x)−f(y)+2f(x)f(y)f(x) \circ f(y) = \frac{f(x)f(y)}{1 - f(x) - f(y) + 2f(x)f(y)}
  • Calculăm numărătorul:
f(x)f(y)=xx+1⋅yy+1=xy(x+1)(y+1)f(x)f(y) = \frac{x}{x + 1} \cdot \frac{y}{y + 1} = \frac{xy}{(x + 1)(y + 1)}
  • Calculăm numitorul:
1−f(x)−f(y)+2f(x)f(y)=1−xx+1−yy+1+2xy(x+1)(y+1)1 - f(x) - f(y) + 2f(x)f(y) = 1 - \frac{x}{x + 1} - \frac{y}{y + 1} + \frac{2xy}{(x + 1)(y + 1)} =(x+1)(y+1)−x(y+1)−y(x+1)+2xy(x+1)(y+1)= \frac{(x + 1)(y + 1) - x(y + 1) - y(x + 1) + 2xy}{(x + 1)(y + 1)}
  • Dezvoltăm expresia de la numărătorul numitorului:
(xy+x+y+1)−(xy+x)−(xy+y)+2xy=xy+x+y+1−xy−x−xy−y+2xy=xy+1(xy + x + y + 1) - (xy + x) - (xy + y) + 2xy = xy + x + y + 1 - xy - x - xy - y + 2xy = xy + 1
  • Numitorul devine xy+1(x+1)(y+1)\frac{xy + 1}{(x + 1)(y + 1)}.
  • Prin împărțire, simplificăm numitorul comun (x+1)(y+1)>0(x + 1)(y + 1) > 0:
f(x)∘f(y)=xy(x+1)(y+1)xy+1(x+1)(y+1)=xyxy+1f(x) \circ f(y) = \frac{\frac{xy}{(x + 1)(y + 1)}}{\frac{xy + 1}{(x + 1)(y + 1)}} = \frac{xy}{xy + 1}

(3p)

  • Pe de altă parte, conform definiției funcției ff:
f(xy)=xyxy+1f(xy) = \frac{xy}{xy + 1}
  • Obținem f(x)∘f(y)=f(xy)f(x) \circ f(y) = f(xy), pentru orice x,y∈(0,+∞)x, y \in (0, +\infty).

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=ex+xexf(x) = \frac{e^x + x}{e^x}.

a) Arătați că f′(x)=1−xexf'(x) = \frac{1 - x}{e^x}, x∈Rx \in \mathbb{R}.

(5p)

b) Demonstrați că tangenta la graficul funcției ff în punctul A(1,f(1))A(1, f(1)) este paralelă cu asimptota spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(5p)

c) Arătați că g′(x)+g(x)=1exg'(x) + g(x) = \frac{1}{e^x}, pentru orice număr real xx, unde g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=f′′(x)g(x) = f''(x).

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R} ca raport de funcții derivabile cu numitorul strict pozitiv (ex>0,∀x∈Re^x > 0, \forall x \in \mathbb{R}). Aplicăm formula de derivare a câtului:
f′(x)=(ex+x)′⋅ex−(ex+x)⋅(ex)′(ex)2f'(x) = \frac{(e^x + x)' \cdot e^x - (e^x + x) \cdot (e^x)'}{(e^x)^2} f′(x)=(ex+1)ex−(ex+x)ex(ex)2f'(x) = \frac{(e^x + 1)e^x - (e^x + x)e^x}{(e^x)^2}

(3p)

  • Dăm factor comun pe exe^x la numărător și simplificăm cu exe^x:
f′(x)=ex(ex+1−ex−x)(ex)2=1−xex,x∈Rf'(x) = \frac{e^x(e^x + 1 - e^x - x)}{(e^x)^2} = \frac{1 - x}{e^x}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)


b)

  • Panta tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=1x = 1 este dată de valoarea derivatei f′(1)f'(1):
mtangenta˘=f′(1)=1−1e1=0e=0m_{\text{tangentă}} = f'(1) = \frac{1 - 1}{e^1} = \frac{0}{e} = 0

(2p)

  • Căutăm asimptota spre +∞+\infty la graficul funcției ff:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞ex+xex=lim⁡x→+∞(1+xex)\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{e^x + x}{e^x} = \lim_{x \to +\infty} \left(1 + \frac{x}{e^x}\right)
  • Deoarece lim⁡x→+∞xex=[∞∞]lim⁡x→+∞1ex=0\lim_{x \to +\infty} \frac{x}{e^x} \stackrel{\left[\frac{\infty}{\infty}\right]}{=} \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{e^x} = 0, obținem:
lim⁡x→+∞f(x)=1+0=1\lim_{x \to +\infty} f(x) = 1 + 0 = 1
  • Dreapta de ecuație y=1y = 1 este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.
  • Panta unei drepte orizontale y=1y = 1 este masimptota˘=0m_{\text{asimptotă}} = 0.
  • Cum mtangenta˘=masimptota˘=0m_{\text{tangentă}} = m_{\text{asimptotă}} = 0 și dreptele sunt distincte (f(1)=e+1e=1+1e≠1f(1) = \frac{e + 1}{e} = 1 + \frac{1}{e} \neq 1, deci tangenta are ecuația y=1+1ey = 1 + \frac{1}{e}), tangenta la graficul funcției ff în punctul A(1,f(1))A(1, f(1)) este paralelă cu asimptota orizontală spre +∞+\infty.

(3p)


c)

  • Rescriem derivata de ordinul întâi sub forma f′(x)=(1−x)e−xf'(x) = (1 - x)e^{-x}.
  • Calculăm derivata de ordinul al doilea f′′(x)f''(x):
g(x)=f′′(x)=((1−x)e−x)′=(1−x)′e−x+(1−x)(e−x)′g(x) = f''(x) = ((1 - x)e^{-x})' = (1 - x)'e^{-x} + (1 - x)(e^{-x})' g(x)=−1⋅e−x+(1−x)(−e−x)=−e−x−e−x+xe−x=(x−2)e−x,x∈Rg(x) = -1 \cdot e^{-x} + (1 - x)(-e^{-x}) = -e^{-x} - e^{-x} + xe^{-x} = (x - 2)e^{-x}, \quad x \in \mathbb{R}

(3p)

  • Calculăm acum g′(x)g'(x):
g′(x)=((x−2)e−x)′=(x−2)′e−x+(x−2)(e−x)′g'(x) = ((x - 2)e^{-x})' = (x - 2)'e^{-x} + (x - 2)(e^{-x})' g′(x)=1⋅e−x−(x−2)e−x=e−x−xe−x+2e−x=(3−x)e−x,x∈Rg'(x) = 1 \cdot e^{-x} - (x - 2)e^{-x} = e^{-x} - xe^{-x} + 2e^{-x} = (3 - x)e^{-x}, \quad x \in \mathbb{R}
  • Adunăm g′(x)g'(x) și g(x)g(x):
g′(x)+g(x)=(3−x)e−x+(x−2)e−x=(3−x+x−2)e−x=1⋅e−x=1exg'(x) + g(x) = (3 - x)e^{-x} + (x - 2)e^{-x} = (3 - x + x - 2)e^{-x} = 1 \cdot e^{-x} = \frac{1}{e^x}
  • Relația este verificată pentru orice număr real xx.

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=4x−2xx2+1+1x2+1f(x) = 4x - \frac{2x}{x^2 + 1} + \frac{1}{x^2 + 1}.

a) Arătați că ∫01(x2+1)f(x) dx=3\int_0^1 (x^2 + 1)f(x)\,dx = 3.

(5p)

b) Calculați ∫01f(x) dx\int_0^1 f(x)\,dx.

(5p)

c) Determinați numărul real aa pentru care ∫1e(f(x)+2x−1x2+1)ln⁡x dx=e2+a\int_1^e \left(f(x) + \frac{2x - 1}{x^2 + 1}\right)\ln x\,dx = e^2 + a.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm expresia funcției de integrat (x2+1)f(x)(x^2 + 1)f(x):
(x2+1)f(x)=(x2+1)(4x−2xx2+1+1x2+1)(x^2 + 1)f(x) = (x^2 + 1)\left(4x - \frac{2x}{x^2 + 1} + \frac{1}{x^2 + 1}\right) =4x(x2+1)−2x+1=4x3+4x−2x+1=4x3+2x+1= 4x(x^2 + 1) - 2x + 1 = 4x^3 + 4x - 2x + 1 = 4x^3 + 2x + 1

(2p)

  • Calculăm integrala definită:
∫01(x2+1)f(x) dx=∫01(4x3+2x+1) dx=(x4+x2+x)∣01\int_0^1 (x^2 + 1)f(x)\,dx = \int_0^1 (4x^3 + 2x + 1)\,dx = \left. \left(x^4 + x^2 + x\right) \right|_0^1
  • Evaluăm la limitele de integrare:
=(14+12+1)−(04+02+0)=1+1+1−0=3= (1^4 + 1^2 + 1) - (0^4 + 0^2 + 0) = 1 + 1 + 1 - 0 = 3

(3p)


b)

  • Scriem integrala descompusă pe fiecare termen:
∫01f(x) dx=∫01(4x−2xx2+1+1x2+1) dx\int_0^1 f(x)\,dx = \int_0^1 \left(4x - \frac{2x}{x^2 + 1} + \frac{1}{x^2 + 1}\right)\,dx
  • Identificăm primitivele fiecărui termen:
    • ∫4x dx=2x2\int 4x\,dx = 2x^2
    • ∫2xx2+1 dx=ln⁡(x2+1)\int \frac{2x}{x^2 + 1}\,dx = \ln(x^2 + 1), deoarece (x2+1)′=2x(x^2 + 1)' = 2x și x2+1>0x^2 + 1 > 0
    • ∫1x2+1 dx=arctg⁡x\int \frac{1}{x^2 + 1}\,dx = \operatorname{arctg} x
  • Obținem:
∫01f(x) dx=(2x2−ln⁡(x2+1)+arctg⁡x)∣01\int_0^1 f(x)\,dx = \left. \left(2x^2 - \ln(x^2 + 1) + \operatorname{arctg} x\right) \right|_0^1

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
=(2⋅12−ln⁡(12+1)+arctg⁡1)−(2⋅02−ln⁡(02+1)+arctg⁡0)= \left(2 \cdot 1^2 - \ln(1^2 + 1) + \operatorname{arctg} 1\right) - \left(2 \cdot 0^2 - \ln(0^2 + 1) + \operatorname{arctg} 0\right) =2−ln⁡2+π4−(0−0+0)=2−ln⁡2+π4= 2 - \ln 2 + \frac{\pi}{4} - (0 - 0 + 0) = 2 - \ln 2 + \frac{\pi}{4}

(2p)


c)

  • Simplificăm expresia din paranteză:
f(x)+2x−1x2+1=4x−2xx2+1+1x2+1+2x−1x2+1f(x) + \frac{2x - 1}{x^2 + 1} = 4x - \frac{2x}{x^2 + 1} + \frac{1}{x^2 + 1} + \frac{2x - 1}{x^2 + 1} =4x+−2x+1+2x−1x2+1=4x+0x2+1=4x= 4x + \frac{-2x + 1 + 2x - 1}{x^2 + 1} = 4x + \frac{0}{x^2 + 1} = 4x
  • Integrala devine:
I=∫1e4xln⁡x dxI = \int_1^e 4x \ln x\,dx
  • Aplicăm formula integrării prin părți, alegând u=ln⁡x  ⟹  u′=1xu = \ln x \implies u' = \frac{1}{x} și v′=4x  ⟹  v=2x2v' = 4x \implies v = 2x^2:
I=2x2ln⁡x∣1e−∫1e2x2⋅1x dx=2x2ln⁡x∣1e−∫1e2x dxI = \left. 2x^2 \ln x \right|_1^e - \int_1^e 2x^2 \cdot \frac{1}{x}\,dx = \left. 2x^2 \ln x \right|_1^e - \int_1^e 2x\,dx =2x2ln⁡x∣1e−x2∣1e=(2e2ln⁡e−2⋅12ln⁡1)−(e2−12)= \left. 2x^2 \ln x \right|_1^e - \left. x^2 \right|_1^e = (2e^2 \ln e - 2 \cdot 1^2 \ln 1) - (e^2 - 1^2) =2e2⋅1−0−e2+1=e2+1= 2e^2 \cdot 1 - 0 - e^2 + 1 = e^2 + 1

(2p)

  • Egalăm rezultatul obținut cu membrul drept dat în enunț:
e2+1=e2+a  ⟺  a=1e^2 + 1 = e^2 + a \iff a = 1

(3p)