BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Test Antrenament 10

BAC Științele Naturii (M2) 2020 — Test de Antrenament 10

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați numărul real aa, a>1a > 1, pentru care numerele a−1a - 1, 33 și a+7a + 7 sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Trei numere x,y,zx, y, z sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice dacă și numai dacă termenul din mijloc la pătrat este egal cu produsul vecinilor săi (y2=x⋅zy^2 = x \cdot z):
32=(a−1)(a+7)3^2 = (a - 1)(a + 7)
  • Dezvoltăm parantezele și obținem ecuația de gradul al doilea:
9=a2+7a−a−7  ⟺  a2+6a−16=09 = a^2 + 7a - a - 7 \iff a^2 + 6a - 16 = 0

(3p)

  • Calculăm discriminantul ecuației:
Δ=62−4⋅1⋅(−16)=36+64=100\Delta = 6^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-16) = 36 + 64 = 100
  • Rădăcinile ecuației sunt:
a1=−6+102=2,a2=−6−102=−8a_1 = \frac{-6 + 10}{2} = 2, \quad a_2 = \frac{-6 - 10}{2} = -8
  • Deoarece din ipoteză a>1a > 1, reținem soluția convenabilă a=2a = 2.

(2p)


2. Determinați suma absciselor punctelor de intersecție a graficelor funcțiilor f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−6f(x) = x^2 - 6 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=−x−3g(x) = -x - 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Abscisele punctelor de intersecție a graficelor GfG_f și GgG_g sunt soluțiile ecuației f(x)=g(x)f(x) = g(x):
x2−6=−x−3  ⟺  x2+x−3=0x^2 - 6 = -x - 3 \iff x^2 + x - 3 = 0

(3p)

  • Verificăm existența soluțiilor reale prin calculul discriminantului:
Δ=12−4⋅1⋅(−3)=1+12=13>0\Delta = 1^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-3) = 1 + 12 = 13 > 0
  • Deoarece Δ>0\Delta > 0, ecuația are două rădăcini reale distincte x1x_1 și x2x_2. Conform primei relații a lui Viète, suma absciselor este:
S=x1+x2=−ba=−11=−1S = x_1 + x_2 = -\frac{b}{a} = -\frac{1}{1} = -1

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x+2−3x−8=03^{x+2} - 3^x - 8 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem 3x+23^{x+2} ca 3x⋅323^x \cdot 3^2 și dăm factor comun pe 3x3^x:
3x⋅32−3x=8  ⟺  3x(9−1)=8  ⟺  8⋅3x=83^x \cdot 3^2 - 3^x = 8 \iff 3^x (9 - 1) = 8 \iff 8 \cdot 3^x = 8
  • Împărțim prin 88 și obținem:
3x=13^x = 1

(3p)

  • Deoarece 1=301 = 3^0 și funcția exponențială este injectivă, rezultă:
x=0x = 0

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea A={2,3,4,5,6,7,8,9}A = \{2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}, acesta să verifice inegalitatea Cn2≤3Cn1C_n^2 \le 3C_n^1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea AA conține 88 elemente, deci numărul cazurilor posibile este egal cu 88:
nr. cazuri posibile=8\text{nr. cazuri posibile} = 8

(2p)

  • Pentru orice număr natural n∈An \in A (deci n≥2n \ge 2), avem formulele combinărilor:
Cn2=n(n−1)2șiCn1=nC_n^2 = \frac{n(n - 1)}{2} \quad \text{și} \quad C_n^1 = n
  • Inegalitatea din enunț devine:
n(n−1)2≤3n  ⟺  n(n−1)≤6n  ⟺  n(n−1)−6n≤0  ⟺  n(n−7)≤0\frac{n(n - 1)}{2} \le 3n \iff n(n - 1) \le 6n \iff n(n - 1) - 6n \le 0 \iff n(n - 7) \le 0
  • Deoarece n≥2>0n \ge 2 > 0, putem împărți prin nn și obținem:
n−7≤0  ⟺  n≤7n - 7 \le 0 \iff n \le 7
  • Elementele din mulțimea AA care satisfac această condiție sunt n∈{2,3,4,5,6,7}n \in \{2, 3, 4, 5, 6, 7\}, așadar avem 66 cazuri favorabile:
nr. cazuri favorabile=6\text{nr. cazuri favorabile} = 6

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=68=34p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{6}{8} = \frac{3}{4}

(1p)


5. Determinați numerele reale mm, m≠2m \neq 2, pentru care vectorii u⃗=4i⃗+mj⃗\vec{u} = 4\vec{i} + m\vec{j} și v⃗=(m−2)i⃗+2j⃗\vec{v} = (m - 2)\vec{i} + 2\vec{j} sunt coliniari. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Doi vectori exprimați în baza canonică (i⃗,j⃗)(\vec{i}, \vec{j}) sunt coliniari dacă și numai dacă coordonatele lor sunt proporționale:
4m−2=m2\frac{4}{m - 2} = \frac{m}{2}
  • Efectuăm produsul pe diagonală:
m(m−2)=8  ⟺  m2−2m−8=0m(m - 2) = 8 \iff m^2 - 2m - 8 = 0

(2p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−2)2−4⋅1⋅(−8)=4+32=36\Delta = (-2)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-8) = 4 + 32 = 36 m1=2+62=4,m2=2−62=−2m_1 = \frac{2 + 6}{2} = 4, \quad m_2 = \frac{2 - 6}{2} = -2
  • Ambele valori satisfac restricția m≠2m \neq 2, prin urmare soluțiile sunt m=−2m = -2 sau m=4m = 4.

(3p)


6. Determinați perimetrul triunghiului ABCABC, știind că AB=5AB = 5, AC=4AC = 4 și m(∢A)=60∘m(\sphericalangle A) = 60^\circ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm teorema cosinusului pentru a determina lungimea laturii BCBC:
BC2=AB2+AC2−2⋅AB⋅AC⋅cos⁡ABC^2 = AB^2 + AC^2 - 2 \cdot AB \cdot AC \cdot \cos A
  • Înlocuim datele problemei, știind că cos⁡60∘=12\cos 60^\circ = \frac{1}{2}:
BC2=52+42−2⋅5⋅4⋅12=25+16−20=21BC^2 = 5^2 + 4^2 - 2 \cdot 5 \cdot 4 \cdot \frac{1}{2} = 25 + 16 - 20 = 21
  • De aici obținem lungimea laturii BCBC:
BC=21BC = \sqrt{21}

(3p)

  • Calculăm perimetrul triunghiului ABCABC:
P△ABC=AB+AC+BC=5+4+21=9+21\mathcal{P}_{\triangle ABC} = AB + AC + BC = 5 + 4 + \sqrt{21} = 9 + \sqrt{21}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră sistemul de ecuații:

{(m2−1)x+my+4z=1x+y+z=0mx+3y+z=−1\begin{cases} (m^2 - 1)x + my + 4z = 1 \\ x + y + z = 0 \\ mx + 3y + z = -1 \end{cases}

unde mm este număr real.

a) Determinați numărul real mm pentru care tripletul (−1,0,1)(-1, 0, 1) este soluție a sistemului de ecuații. (5p)

b) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui mm pentru care sistemul de ecuații admite soluție unică. (5p)

c) Determinați numerele m∈Z∖{−7,2}m \in \mathbb{Z} \setminus \{-7, 2\}, pentru care sistemul de ecuații admite soluția (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0), cu x0,y0,z0∈Zx_0, y_0, z_0 \in \mathbb{Z}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim x=−1x = -1, y=0y = 0 și z=1z = 1 în ecuațiile sistemului:
{(m2−1)(−1)+m⋅0+4⋅1=1−1+0+1=0m(−1)+3⋅0+1=−1  ⟺  {−(m2−1)+4=10=0−m+1=−1\begin{cases} (m^2 - 1)(-1) + m \cdot 0 + 4 \cdot 1 = 1 \\ -1 + 0 + 1 = 0 \\ m(-1) + 3 \cdot 0 + 1 = -1 \end{cases} \iff \begin{cases} -(m^2 - 1) + 4 = 1 \\ 0 = 0 \\ -m + 1 = -1 \end{cases}
  • Din prima ecuație avem:
−m2+5=1  ⟺  m2=4  ⟺  m∈{−2,2}-m^2 + 5 = 1 \iff m^2 = 4 \iff m \in \{-2, 2\}
  • Din a treia ecuație avem:
−m+1=−1  ⟺  m=2-m + 1 = -1 \iff m = 2

(3p)

  • Valoarea comună care satisface toate ecuațiile este:
m=2m = 2

(2p)


b)

  • Matricea asociată sistemului este:
A=(m2−1m4111m31)A = \begin{pmatrix} m^2 - 1 & m & 4 \\ 1 & 1 & 1 \\ m & 3 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei AA folosind regula lui Sarrus sau dezvoltarea după o linie/coloană:
det⁡(A)=(m2−1)⋅1⋅1+m⋅1⋅m+4⋅1⋅3−4⋅1⋅m−3⋅1⋅(m2−1)−1⋅1⋅m\det(A) = (m^2 - 1) \cdot 1 \cdot 1 + m \cdot 1 \cdot m + 4 \cdot 1 \cdot 3 - 4 \cdot 1 \cdot m - 3 \cdot 1 \cdot (m^2 - 1) - 1 \cdot 1 \cdot m det⁡(A)=m2−1+m2+12−4m−3m2+3−m\det(A) = m^2 - 1 + m^2 + 12 - 4m - 3m^2 + 3 - m det⁡(A)=−m2−5m+14=−(m2+5m−14)\det(A) = -m^2 - 5m + 14 = -(m^2 + 5m - 14)
  • Descompunem trinomul în factori: rădăcinile ecuației m2+5m−14=0m^2 + 5m - 14 = 0 sunt m1=2m_1 = 2 și m2=−7m_2 = -7, deci:
det⁡(A)=−(m+7)(m−2)\det(A) = -(m + 7)(m - 2)

(3p)

  • Conform teoremei lui Cramer, un sistem liniar de 33 ecuații cu 33 necunoscute admite soluție unică dacă și numai dacă determinantul matricei coeficienților este nenul (det⁡(A)≠0\det(A) \neq 0):
−(m+7)(m−2)≠0  ⟺  m≠−7șim≠2-(m + 7)(m - 2) \neq 0 \iff m \neq -7 \quad \text{și} \quad m \neq 2
  • Așadar, mulțimea căutată este m∈R∖{−7,2}m \in \mathbb{R} \setminus \{-7, 2\}.

(2p)


c)

  • Pentru orice m∈Z∖{−7,2}m \in \mathbb{Z} \setminus \{-7, 2\}, determinantul principal este nenul, așadar sistemul este cramerian și soluția unică (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) se determină prin formulele lui Cramer:

  • Calculăm determinantul Δx\Delta_x:

Δx=∣1m4011−131∣=1⋅(1−3)−m⋅(0−(−1))+4⋅(0−(−1))=−2−m+4=−(m−2)\Delta_x = \begin{vmatrix} 1 & m & 4 \\ 0 & 1 & 1 \\ -1 & 3 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot (1 - 3) - m \cdot (0 - (-1)) + 4 \cdot (0 - (-1)) = -2 - m + 4 = -(m - 2)
  • Rezultă componenta x0x_0:
x0=Δxdet⁡(A)=−(m−2)−(m+7)(m−2)=1m+7x_0 = \frac{\Delta_x}{\det(A)} = \frac{-(m - 2)}{-(m + 7)(m - 2)} = \frac{1}{m + 7}
  • Calculăm determinantul Δy\Delta_y:
Δy=∣m2−114101m−11∣=−1⋅(1−(−4))−1⋅(−(m2−1)−m)=−5+m2−1+m=m2+m−6=(m+3)(m−2)\Delta_y = \begin{vmatrix} m^2 - 1 & 1 & 4 \\ 1 & 0 & 1 \\ m & -1 & 1 \end{vmatrix} = -1 \cdot (1 - (-4)) - 1 \cdot (-(m^2 - 1) - m) = -5 + m^2 - 1 + m = m^2 + m - 6 = (m + 3)(m - 2)
  • Rezultă componenta y0y_0:
y0=Δydet⁡(A)=(m+3)(m−2)−(m+7)(m−2)=−m+3m+7y_0 = \frac{\Delta_y}{\det(A)} = \frac{(m + 3)(m - 2)}{-(m + 7)(m - 2)} = -\frac{m + 3}{m + 7}
  • Calculăm determinantul Δz\Delta_z:
Δz=∣m2−1m1110m3−1∣=−1⋅(−m−3)+1⋅(−(m2−1)−m)=m+3−m2+1−m=4−m2=−(m−2)(m+2)\Delta_z = \begin{vmatrix} m^2 - 1 & m & 1 \\ 1 & 1 & 0 \\ m & 3 & -1 \end{vmatrix} = -1 \cdot (-m - 3) + 1 \cdot (-(m^2 - 1) - m) = m + 3 - m^2 + 1 - m = 4 - m^2 = -(m - 2)(m + 2)
  • Rezultă componenta z0z_0:
z0=Δzdet⁡(A)=−(m−2)(m+2)−(m+7)(m−2)=m+2m+7z_0 = \frac{\Delta_z}{\det(A)} = \frac{-(m - 2)(m + 2)}{-(m + 7)(m - 2)} = \frac{m + 2}{m + 7}

(3p)

  • Impunem condiția ca soluția să fie formată din numere întregi (x0,y0,z0∈Zx_0, y_0, z_0 \in \mathbb{Z}): Din x0=1m+7∈Zx_0 = \frac{1}{m + 7} \in \mathbb{Z}, rezultă că m+7m + 7 trebuie să fie divizor întreg al lui 11, deci:
m+7∈{−1,1}m + 7 \in \{-1, 1\}
  • Dacă m+7=1  ⟹  m=−6∈Z∖{−7,2}m + 7 = 1 \implies m = -6 \in \mathbb{Z} \setminus \{-7, 2\}: x0=1∈Zx_0 = 1 \in \mathbb{Z}, y0=−−6+31=3∈Zy_0 = -\frac{-6 + 3}{1} = 3 \in \mathbb{Z}, z0=−6+21=−4∈Zz_0 = \frac{-6 + 2}{1} = -4 \in \mathbb{Z}, convenabil.

  • Dacă m+7=−1  ⟹  m=−8∈Z∖{−7,2}m + 7 = -1 \implies m = -8 \in \mathbb{Z} \setminus \{-7, 2\}: x0=−1∈Zx_0 = -1 \in \mathbb{Z}, y0=−−8+3−1=−5∈Zy_0 = -\frac{-8 + 3}{-1} = -5 \in \mathbb{Z}, z0=−8+2−1=6∈Zz_0 = \frac{-8 + 2}{-1} = 6 \in \mathbb{Z}, convenabil.

  • În concluzie, valorile cerute sunt m=−8m = -8 sau m=−6m = -6.

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă:

x∗y=x+y+11xyx * y = x + y + 11xy

a) Demonstrați că x∗y=11(x+111)(y+111)−111x * y = 11\left(x + \frac{1}{11}\right)\left(y + \frac{1}{11}\right) - \frac{1}{11}, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

b) Determinați numerele reale xx, pentru care x∗x=811x * x = \frac{8}{11}. (5p)

c) Calculați partea întreagă a numărului:

a=(1−111)∗(1−211)∗(1−311)∗(1−411)a = \left(1 - \frac{1}{11}\right) * \left(1 - \frac{2}{11}\right) * \left(1 - \frac{3}{11}\right) * \left(1 - \frac{4}{11}\right)

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Dezvoltăm membrul drept al identității:
11(x+111)(y+111)−111=11(xy+111x+111y+1121)−11111\left(x + \frac{1}{11}\right)\left(y + \frac{1}{11}\right) - \frac{1}{11} = 11\left(xy + \frac{1}{11}x + \frac{1}{11}y + \frac{1}{121}\right) - \frac{1}{11} =11xy+x+y+11121−111=11xy+x+y+111−111= 11xy + x + y + \frac{11}{121} - \frac{1}{11} = 11xy + x + y + \frac{1}{11} - \frac{1}{11}

(3p)

  • Obținem:
=x+y+11xy=x∗y= x + y + 11xy = x * y

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)


b)

  • Folosind scrierea restrânsă demonstrată la punctul anterior, compunerea x∗xx * x devine:
x∗x=11(x+111)2−111x * x = 11\left(x + \frac{1}{11}\right)^2 - \frac{1}{11}
  • Ecuația x∗x=811x * x = \frac{8}{11} este echivalentă cu:
11(x+111)2−111=811  ⟺  11(x+111)2=91111\left(x + \frac{1}{11}\right)^2 - \frac{1}{11} = \frac{8}{11} \iff 11\left(x + \frac{1}{11}\right)^2 = \frac{9}{11} (x+111)2=9121\left(x + \frac{1}{11}\right)^2 = \frac{9}{121}

(3p)

  • Extragem rădăcina pătrată:
x+111=311  ⟹  x=211x + \frac{1}{11} = \frac{3}{11} \implies x = \frac{2}{11}

sau

x+111=−311  ⟹  x=−411x + \frac{1}{11} = -\frac{3}{11} \implies x = -\frac{4}{11}

(2p)


c)

  • Prin inducție directă din forma canonică a legii, pentru oricare patru elemente reale x1,x2,x3,x4x_1, x_2, x_3, x_4, avem:
x1∗x2∗x3∗x4=113(x1+111)(x2+111)(x3+111)(x4+111)−111x_1 * x_2 * x_3 * x_4 = 11^3 \left(x_1 + \frac{1}{11}\right)\left(x_2 + \frac{1}{11}\right)\left(x_3 + \frac{1}{11}\right)\left(x_4 + \frac{1}{11}\right) - \frac{1}{11}
  • În cazul nostru, termenii sunt xk=1−k11x_k = 1 - \frac{k}{11} pentru k∈{1,2,3,4}k \in \{1, 2, 3, 4\}, prin urmare:
x1+111=1−111+111=1x_1 + \frac{1}{11} = 1 - \frac{1}{11} + \frac{1}{11} = 1 x2+111=1−211+111=1−111=1011x_2 + \frac{1}{11} = 1 - \frac{2}{11} + \frac{1}{11} = 1 - \frac{1}{11} = \frac{10}{11} x3+111=1−311+111=1−211=911x_3 + \frac{1}{11} = 1 - \frac{3}{11} + \frac{1}{11} = 1 - \frac{2}{11} = \frac{9}{11} x4+111=1−411+111=1−311=811x_4 + \frac{1}{11} = 1 - \frac{4}{11} + \frac{1}{11} = 1 - \frac{3}{11} = \frac{8}{11}
  • Calculăm produsul termenilor:
a=113⋅(1⋅1011⋅911⋅811)−111=113⋅10⋅9⋅8113−111=720−111a = 11^3 \cdot \left(1 \cdot \frac{10}{11} \cdot \frac{9}{11} \cdot \frac{8}{11}\right) - \frac{1}{11} = 11^3 \cdot \frac{10 \cdot 9 \cdot 8}{11^3} - \frac{1}{11} = 720 - \frac{1}{11}

(3p)

  • Deoarece 0<111<10 < \frac{1}{11} < 1, numărul aa este încadrat între două numere întregi consecutive:
719<720−111<720719 < 720 - \frac{1}{11} < 720
  • Rezultă că partea întreagă a numărului aa este:
[a]=719[a] = 719

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,∞)→Rf: (0, \infty) \to \mathbb{R}, f(x)=23xx−xf(x) = \frac{2}{3}x\sqrt{x} - x.

a) Arătați că f′(x)=x−1f'(x) = \sqrt{x} - 1, x∈(0,∞)x \in (0, \infty). (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul A(1,−13)A\left(1, -\frac{1}{3}\right). (5p)

c) Demonstrați că 2xx−3x≥−12x\sqrt{x} - 3x \ge -1, pentru orice x∈(0,∞)x \in (0, \infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Scriem funcția sub formă de putere: f(x)=23x32−xf(x) = \frac{2}{3} x^{\frac{3}{2}} - x:
f′(x)=(23x32−x)′=23⋅32x32−1−1f'(x) = \left(\frac{2}{3} x^{\frac{3}{2}} - x\right)' = \frac{2}{3} \cdot \frac{3}{2} x^{\frac{3}{2} - 1} - 1

(3p)

  • Simplificăm coeficienții:
f′(x)=x12−1=x−1f'(x) = x^{\frac{1}{2}} - 1 = \sqrt{x} - 1

pentru orice x∈(0,∞)x \in (0, \infty).

(2p)


b)

  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x0=1x_0 = 1 este:
y−f(1)=f′(1)(x−1)y - f(1) = f'(1)(x - 1)
  • Calculăm valoarea funcției și a derivatei în x0=1x_0 = 1:
f(1)=23⋅1⋅1−1=23−1=−13f(1) = \frac{2}{3} \cdot 1 \cdot \sqrt{1} - 1 = \frac{2}{3} - 1 = -\frac{1}{3} f′(1)=1−1=0f'(1) = \sqrt{1} - 1 = 0

(2p)

  • Înlocuim în ecuația tangentei:
y−(−13)=0⋅(x−1)  ⟺  y+13=0  ⟺  y=−13y - \left(-\frac{1}{3}\right) = 0 \cdot (x - 1) \iff y + \frac{1}{3} = 0 \iff y = -\frac{1}{3}

(3p)


c)

  • Aflăm punctele critice ale funcției pe (0,∞)(0, \infty):
f′(x)=0  ⟺  x−1=0  ⟺  x=1  ⟺  x=1f'(x) = 0 \iff \sqrt{x} - 1 = 0 \iff \sqrt{x} = 1 \iff x = 1
  • Studiul semnului derivatei:
    • Pentru x∈(0,1)x \in (0, 1), x<1  ⟹  f′(x)<0\sqrt{x} < 1 \implies f'(x) < 0, deci ff este strict descrescătoare pe (0,1](0, 1].
    • Pentru x∈[1,∞)x \in [1, \infty), x>1  ⟹  f′(x)>0\sqrt{x} > 1 \implies f'(x) > 0, deci ff este strict crescătoare pe [1,∞)[1, \infty).

(2p)

  • Rezultă că x=1x = 1 este punct de minim absolut al funcției ff pe intervalul (0,∞)(0, \infty), prin urmare:
f(x)≥f(1),∀x∈(0,∞)f(x) \ge f(1), \quad \forall x \in (0, \infty)
  • Înlocuind expresia funcției și valoarea minimului:
23xx−x≥−13\frac{2}{3}x\sqrt{x} - x \ge -\frac{1}{3}
  • Înmulțind inegalitatea cu 33, obținem:
2xx−3x≥−12x\sqrt{x} - 3x \ge -1

pentru orice x∈(0,∞)x \in (0, \infty).

(3p)


2. Pentru fiecare număr natural nenul nn, se consideră funcția fn:(−1,∞)→Rf_n: (-1, \infty) \to \mathbb{R}, fn(x)=xnxn+1f_n(x) = \frac{x^n}{x^n + 1}.

a) Determinați primitiva G:(−1,∞)→RG: (-1, \infty) \to \mathbb{R} a funcției g:(−1,∞)→Rg: (-1, \infty) \to \mathbb{R}, g(x)=(x3+1)f3(x)g(x) = (x^3 + 1)f_3(x), știind că G(0)=2020G(0) = 2020. (5p)

b) Calculați ∫01f1(x) dx\int_0^1 f_1(x)\,dx. (5p)

c) Demonstrați că ∫01fn(x) dx≤1n+1\int_0^1 f_n(x)\,dx \le \frac{1}{n + 1}, pentru orice număr natural nenul nn. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim expresia funcției f3(x)=x3x3+1f_3(x) = \frac{x^3}{x^3 + 1} în relația lui g(x)g(x):
g(x)=(x3+1)⋅x3x3+1=x3g(x) = (x^3 + 1) \cdot \frac{x^3}{x^3 + 1} = x^3
  • Primitiva generală a funcției gg pe (−1,∞)(-1, \infty) este:
G(x)=∫x3 dx=x44+c,c∈RG(x) = \int x^3\,dx = \frac{x^4}{4} + c, \quad c \in \mathbb{R}

(3p)

  • Impunem condiția G(0)=2020G(0) = 2020:
G(0)=044+c=2020  ⟹  c=2020G(0) = \frac{0^4}{4} + c = 2020 \implies c = 2020
  • Primitiva cerută este:
G(x)=x44+2020G(x) = \frac{x^4}{4} + 2020

(2p)


b)

  • Pentru n=1n = 1, funcția este f1(x)=xx+1f_1(x) = \frac{x}{x + 1}. Scriem fracția sub o formă integrabilă direct:
f1(x)=x+1−1x+1=1−1x+1f_1(x) = \frac{x + 1 - 1}{x + 1} = 1 - \frac{1}{x + 1}
  • Calculăm integrala definită:
∫01f1(x) dx=∫01(1−1x+1)dx=[x−ln⁡(x+1)]01\int_0^1 f_1(x)\,dx = \int_0^1 \left(1 - \frac{1}{x + 1}\right)dx = \left[ x - \ln(x + 1) \right]_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=(1−ln⁡(1+1))−(0−ln⁡(0+1))=1−ln⁡2= (1 - \ln(1 + 1)) - (0 - \ln(0 + 1)) = 1 - \ln 2

(2p)


c)

  • Pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1] și orice n∈N∗n \in \mathbb{N}^*, avem xn≥0x^n \ge 0, deci numitorul verifică:
xn+1≥1x^n + 1 \ge 1
  • Prin urmare, fracția poate fi majorată astfel:
fn(x)=xnxn+1≤xn1=xnf_n(x) = \frac{x^n}{x^n + 1} \le \frac{x^n}{1} = x^n

pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1].

(3p)

  • Integrând ambele părți ale inegalității pe intervalul [0,1][0, 1], obținem:
∫01fn(x) dx≤∫01xn dx\int_0^1 f_n(x)\,dx \le \int_0^1 x^n\,dx
  • Calculăm integrala din membrul drept:
∫01xn dx=[xn+1n+1]01=1n+1n+1−0=1n+1\int_0^1 x^n\,dx = \left[ \frac{x^{n+1}}{n + 1} \right]_0^1 = \frac{1^{n+1}}{n + 1} - 0 = \frac{1}{n + 1}
  • Așadar:
∫01fn(x) dx≤1n+1\int_0^1 f_n(x)\,dx \le \frac{1}{n + 1}

pentru orice număr natural nenul nn.

(2p)