Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Comparați numerele log 2 16 \log_2 16 log 2 16 și 125 3 \sqrt[3]{125} 3 125 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valoarea primului număr, scriind argumentul ca putere cu baza 2 2 2 :
log 2 16 = log 2 ( 2 4 ) = 4 \log_2 16 = \log_2 (2^4) = 4 log 2 16 = log 2 ( 2 4 ) = 4
(2p)
Calculăm valoarea celui de-al doilea număr, scriind numărul de sub radical ca putere a lui 5 5 5 :
125 3 = 5 3 3 = 5 \sqrt[3]{125} = \sqrt[3]{5^3} = 5 3 125 = 3 5 3 = 5
(2p)
Deoarece 4 < 5 4 < 5 4 < 5 , obținem:
log 2 16 < 125 3 \log_2 16 < \sqrt[3]{125} log 2 16 < 3 125
(1p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 2 + ( a + 2 ) x + 2 a + 1 f(x) = x^2 + (a + 2)x + 2a + 1 f ( x ) = x 2 + ( a + 2 ) x + 2 a + 1 , unde a a a este număr real. Determinați numerele reale a a a pentru care graficul funcției f f f este tangent axei O x Ox O x . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Graficul unei funcții de gradul al doilea este tangent axei O x Ox O x dacă și numai dacă ecuația atașată f ( x ) = 0 f(x) = 0 f ( x ) = 0 are o rădăcină reală dublă, adică discriminantul este nul (Δ = 0 \Delta = 0 Δ = 0 ):
Δ = b 2 − 4 a c = ( a + 2 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ ( 2 a + 1 ) \Delta = b^2 - 4ac = (a + 2)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (2a + 1) Δ = b 2 − 4 a c = ( a + 2 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ ( 2 a + 1 )
(1p)
Dezvoltăm expresia discriminantului:
Δ = a 2 + 4 a + 4 − 8 a − 4 = a 2 − 4 a \Delta = a^2 + 4a + 4 - 8a - 4 = a^2 - 4a Δ = a 2 + 4 a + 4 − 8 a − 4 = a 2 − 4 a
(1p)
Impunem condiția de tangență Δ = 0 \Delta = 0 Δ = 0 :
a 2 − 4 a = 0 ⟺ a ( a − 4 ) = 0 a^2 - 4a = 0 \iff a(a - 4) = 0 a 2 − 4 a = 0 ⟺ a ( a − 4 ) = 0
(2p)
a = 0 sau a = 4 a = 0 \quad \text{sau} \quad a = 4 a = 0 sau a = 4
(1p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 5 x 2 − x − 2 = 5 3 x − 5 5^{x^2 - x - 2} = 5^{3x - 5} 5 x 2 − x − 2 = 5 3 x − 5 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece funcția exponențială f ( t ) = 5 t f(t) = 5^t f ( t ) = 5 t este strict crescătoare, deci injectivă pe R \mathbb{R} R , egalăm direct exponenții:
x 2 − x − 2 = 3 x − 5 x^2 - x - 2 = 3x - 5 x 2 − x − 2 = 3 x − 5
(2p)
Trecem toți termenii în membrul stâng pentru a obține o ecuație de gradul al doilea:
x 2 − 4 x + 3 = 0 x^2 - 4x + 3 = 0 x 2 − 4 x + 3 = 0
(1p)
Calculăm discriminantul ecuației:
Δ = ( − 4 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ 3 = 16 − 12 = 4 \Delta = (-4)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 3 = 16 - 12 = 4 Δ = ( − 4 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ 3 = 16 − 12 = 4
Determinăm soluțiile ecuației:
x 1 = 4 − 4 2 = 4 − 2 2 = 1 , x 2 = 4 + 4 2 = 4 + 2 2 = 3 x_1 = \frac{4 - \sqrt{4}}{2} = \frac{4 - 2}{2} = 1, \quad x_2 = \frac{4 + \sqrt{4}}{2} = \frac{4 + 2}{2} = 3 x 1 = 2 4 − 4 = 2 4 − 2 = 1 , x 2 = 2 4 + 4 = 2 4 + 2 = 3
Mulțimea soluțiilor reale este S = { 1 , 3 } S = \{1, 3\} S = { 1 , 3 } .
(2p)
4. Demonstrați că numerele C 4 1 C_4^1 C 4 1 , A 4 2 A_4^2 A 4 2 și A 5 2 A_5^2 A 5 2 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm numărul de combinări:
C 4 1 = 4 C_4^1 = 4 C 4 1 = 4
(1p)
A 4 2 = 4 ! ( 4 − 2 ) ! = 4 ! 2 ! = 4 ⋅ 3 = 12 A_4^2 = \frac{4!}{(4 - 2)!} = \frac{4!}{2!} = 4 \cdot 3 = 12 A 4 2 = ( 4 − 2 )! 4 ! = 2 ! 4 ! = 4 ⋅ 3 = 12
A 5 2 = 5 ! ( 5 − 2 ) ! = 5 ! 3 ! = 5 ⋅ 4 = 20 A_5^2 = \frac{5!}{(5 - 2)!} = \frac{5!}{3!} = 5 \cdot 4 = 20 A 5 2 = ( 5 − 2 )! 5 ! = 3 ! 5 ! = 5 ⋅ 4 = 20
(2p)
Verificăm proprietatea caracteristică a trei termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice (termenul din mijloc este media aritmetică a vecinilor):
C 4 1 + A 5 2 2 = 4 + 20 2 = 24 2 = 12 = A 4 2 \frac{C_4^1 + A_5^2}{2} = \frac{4 + 20}{2} = \frac{24}{2} = 12 = A_4^2 2 C 4 1 + A 5 2 = 2 4 + 20 = 2 24 = 12 = A 4 2
(1p)
Așadar, numerele C 4 1 C_4^1 C 4 1 , A 4 2 A_4^2 A 4 2 și A 5 2 A_5^2 A 5 2 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice (cu rația r = 8 r = 8 r = 8 ).
(1p)
5. În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( − 1 , 1 ) A(-1, 1) A ( − 1 , 1 ) , B ( 1 , a ) B(1, a) B ( 1 , a ) și C ( 4 , 2 a + 1 ) C(4, 2a + 1) C ( 4 , 2 a + 1 ) , unde a a a este număr real. Determinați numărul real a a a , pentru care punctele A , B A, B A , B și C C C sunt coliniare. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm pantele dreptelor A B AB A B și B C BC B C :
m A B = y B − y A x B − x A = a − 1 1 − ( − 1 ) = a − 1 2 m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{a - 1}{1 - (-1)} = \frac{a - 1}{2} m A B = x B − x A y B − y A = 1 − ( − 1 ) a − 1 = 2 a − 1
m B C = y C − y B x C − x B = 2 a + 1 − a 4 − 1 = a + 1 3 m_{BC} = \frac{y_C - y_B}{x_C - x_B} = \frac{2a + 1 - a}{4 - 1} = \frac{a + 1}{3} m B C = x C − x B y C − y B = 4 − 1 2 a + 1 − a = 3 a + 1
(2p)
Punctele A , B , C A, B, C A , B , C sunt coliniare dacă și numai dacă pantele sunt egale (m A B = m B C m_{AB} = m_{BC} m A B = m B C ):
a − 1 2 = a + 1 3 \frac{a - 1}{2} = \frac{a + 1}{3} 2 a − 1 = 3 a + 1
(1p)
Înmulțim pe diagonală și rezolvăm ecuația liniară:
3 ( a − 1 ) = 2 ( a + 1 ) ⟺ 3 a − 3 = 2 a + 2 ⟺ a = 5 3(a - 1) = 2(a + 1) \iff 3a - 3 = 2a + 2 \iff a = 5 3 ( a − 1 ) = 2 ( a + 1 ) ⟺ 3 a − 3 = 2 a + 2 ⟺ a = 5
(2p)
6. Determinați raza cercului circumscris triunghiului M N P MNP M N P , știind că M N = 16 MN = 16 M N = 16 și m ( ∢ P ) = 30 ∘ m(\sphericalangle P) = 30^\circ m ( ∢ P ) = 3 0 ∘ . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valoarea sinusului unghiului P P P :
sin P = sin 30 ∘ = 1 2 \sin P = \sin 30^\circ = \frac{1}{2} sin P = sin 3 0 ∘ = 2 1
(2p)
Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiul M N P MNP M N P :
M N sin P = 2 R \frac{MN}{\sin P} = 2R sin P M N = 2 R
unde R R R reprezintă raza cercului circumscris triunghiului M N P MNP M N P .
(1p)
Înlocuim datele numerice:
2 R = 16 1 2 = 32 ⟹ R = 16 2R = \frac{16}{\frac{1}{2}} = 32 \implies R = 16 2 R = 2 1 16 = 32 ⟹ R = 16
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea A ( a ) = ( 1 a − 1 1 − 1 − a a − 1 1 ) A(a) = \begin{pmatrix} 1 & a & -1 \\ 1 & -1 & -a \\ a & -1 & 1 \end{pmatrix} A ( a ) = 1 1 a a − 1 − 1 − 1 − a 1 și sistemul de ecuații:
{ x + a y − z = a x − y − a z = − 1 a x − y + z = − 1 \begin{cases}
x + ay - z = a \\
x - y - az = -1 \\
ax - y + z = -1
\end{cases} ⎩ ⎨ ⎧ x + a y − z = a x − y − a z = − 1 a x − y + z = − 1
unde a a a este număr real.
a) Arătați că det ( A ( 1 ) ) = − 4 \det(A(1)) = -4 det ( A ( 1 )) = − 4 . (5p)
b) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui a a a pentru care matricea A ( a ) A(a) A ( a ) este inversabilă. (5p)
c) Arătați că sistemul de ecuații nu admite nicio soluție ( x 0 , y 0 , z 0 ) (x_0, y_0, z_0) ( x 0 , y 0 , z 0 ) pentru care x 0 = y 0 = z 0 x_0 = y_0 = z_0 x 0 = y 0 = z 0 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Pentru a = 1 a = 1 a = 1 , matricea devine:
A ( 1 ) = ( 1 1 − 1 1 − 1 − 1 1 − 1 1 ) A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & -1 \\ 1 & -1 & -1 \\ 1 & -1 & 1 \end{pmatrix} A ( 1 ) = 1 1 1 1 − 1 − 1 − 1 − 1 1
(2p)
Calculăm determinantul matricei A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) folosind regula lui Sarrus sau regula triunghiului:
det ( A ( 1 ) ) = 1 ⋅ ( − 1 ) ⋅ 1 + 1 ⋅ ( − 1 ) ⋅ 1 + ( − 1 ) ⋅ 1 ⋅ ( − 1 ) − [ 1 ⋅ ( − 1 ) ⋅ ( − 1 ) + ( − 1 ) ⋅ ( − 1 ) ⋅ 1 + 1 ⋅ 1 ⋅ 1 ] \det(A(1)) = 1 \cdot (-1) \cdot 1 + 1 \cdot (-1) \cdot 1 + (-1) \cdot 1 \cdot (-1) - [ 1 \cdot (-1) \cdot (-1) + (-1) \cdot (-1) \cdot 1 + 1 \cdot 1 \cdot 1 ] det ( A ( 1 )) = 1 ⋅ ( − 1 ) ⋅ 1 + 1 ⋅ ( − 1 ) ⋅ 1 + ( − 1 ) ⋅ 1 ⋅ ( − 1 ) − [ 1 ⋅ ( − 1 ) ⋅ ( − 1 ) + ( − 1 ) ⋅ ( − 1 ) ⋅ 1 + 1 ⋅ 1 ⋅ 1 ]
det ( A ( 1 ) ) = − 1 − 1 + 1 − [ 1 + 1 + 1 ] = − 1 − 3 = − 4 \det(A(1)) = -1 - 1 + 1 - [ 1 + 1 + 1 ] = -1 - 3 = -4 det ( A ( 1 )) = − 1 − 1 + 1 − [ 1 + 1 + 1 ] = − 1 − 3 = − 4
(3p)
b)
Calculăm determinantul matricei A ( a ) A(a) A ( a ) pentru orice număr real a a a :
det ( A ( a ) ) = ∣ 1 a − 1 1 − 1 − a a − 1 1 ∣ \det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & a & -1 \\ 1 & -1 & -a \\ a & -1 & 1 \end{vmatrix} det ( A ( a )) = 1 1 a a − 1 − 1 − 1 − a 1
det ( A ( a ) ) = 1 ⋅ ( − 1 ) ⋅ 1 + a ⋅ ( − a ) ⋅ a + ( − 1 ) ⋅ 1 ⋅ ( − 1 ) − [ a ⋅ ( − 1 ) ⋅ ( − 1 ) + ( − 1 ) ⋅ ( − a ) ⋅ 1 + 1 ⋅ a ⋅ 1 ] \det(A(a)) = 1 \cdot (-1) \cdot 1 + a \cdot (-a) \cdot a + (-1) \cdot 1 \cdot (-1) - [ a \cdot (-1) \cdot (-1) + (-1) \cdot (-a) \cdot 1 + 1 \cdot a \cdot 1 ] det ( A ( a )) = 1 ⋅ ( − 1 ) ⋅ 1 + a ⋅ ( − a ) ⋅ a + ( − 1 ) ⋅ 1 ⋅ ( − 1 ) − [ a ⋅ ( − 1 ) ⋅ ( − 1 ) + ( − 1 ) ⋅ ( − a ) ⋅ 1 + 1 ⋅ a ⋅ 1 ]
det ( A ( a ) ) = − 1 − a 3 + 1 − [ a + a + a ] = − a 3 − 3 a = − a ( a 2 + 3 ) \det(A(a)) = -1 - a^3 + 1 - [ a + a + a ] = -a^3 - 3a = -a(a^2 + 3) det ( A ( a )) = − 1 − a 3 + 1 − [ a + a + a ] = − a 3 − 3 a = − a ( a 2 + 3 )
(2p)
O matrice pătratică este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nenul (det ( A ( a ) ) ≠ 0 \det(A(a)) \neq 0 det ( A ( a )) = 0 ):
− a ( a 2 + 3 ) ≠ 0 -a(a^2 + 3) \neq 0 − a ( a 2 + 3 ) = 0
Deoarece a 2 + 3 ≥ 3 > 0 a^2 + 3 \ge 3 > 0 a 2 + 3 ≥ 3 > 0 pentru orice număr real a a a , ecuația a 2 + 3 = 0 a^2 + 3 = 0 a 2 + 3 = 0 nu are soluții reale.
Rezultă că − a ( a 2 + 3 ) = 0 ⟺ a = 0 -a(a^2 + 3) = 0 \iff a = 0 − a ( a 2 + 3 ) = 0 ⟺ a = 0 .
Prin urmare, matricea A ( a ) A(a) A ( a ) este inversabilă pentru orice:
a ∈ R ∗ = R ∖ { 0 } a \in \mathbb{R}^* = \mathbb{R} \setminus \{0\} a ∈ R ∗ = R ∖ { 0 }
(3p)
c)
Presupunem prin reducere la absurd că există o soluție ( x 0 , y 0 , z 0 ) (x_0, y_0, z_0) ( x 0 , y 0 , z 0 ) a sistemului cu x 0 = y 0 = z 0 x_0 = y_0 = z_0 x 0 = y 0 = z 0 .
Înlocuim y 0 = x 0 y_0 = x_0 y 0 = x 0 și z 0 = x 0 z_0 = x_0 z 0 = x 0 în ecuațiile (2) și (3) ale sistemului:
x 0 − x 0 − a x 0 = − 1 ⟺ − a x 0 = − 1 ⟺ a x 0 = 1 x_0 - x_0 - a x_0 = -1 \iff -a x_0 = -1 \iff a x_0 = 1 x 0 − x 0 − a x 0 = − 1 ⟺ − a x 0 = − 1 ⟺ a x 0 = 1
a x 0 − x 0 + x 0 = − 1 ⟺ a x 0 = − 1 a x_0 - x_0 + x_0 = -1 \iff a x_0 = -1 a x 0 − x 0 + x 0 = − 1 ⟺ a x 0 = − 1
(2p)
Comparând cele două egalități obținute pentru termenul a x 0 a x_0 a x 0 , rezultă:
1 = − 1 1 = -1 1 = − 1
ceea ce este o contradicție evidentă (relație imposibilă).
Așadar, presupunerea făcută este falsă, deci sistemul de ecuații nu admite nicio soluție ( x 0 , y 0 , z 0 ) (x_0, y_0, z_0) ( x 0 , y 0 , z 0 ) pentru care x 0 = y 0 = z 0 x_0 = y_0 = z_0 x 0 = y 0 = z 0 .
(3p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă:
x ∗ y = x 3 + y 3 + 8 3 x * y = \sqrt[3]{x^3 + y^3 + 8} x ∗ y = 3 x 3 + y 3 + 8
a) Arătați că 2020 ∗ ( − 2020 ) = 2 2020 * (-2020) = 2 2020 ∗ ( − 2020 ) = 2 . (5p)
b) Determinați elementul neutru al legii de compoziție „∗ * ∗ ”. (5p)
c) Știind că ( R , ∗ ) (\mathbb{R}, *) ( R , ∗ ) este grup, demonstrați că funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 3 + 8 f(x) = x^3 + 8 f ( x ) = x 3 + 8 este morfism de la grupul ( R , ∗ ) (\mathbb{R}, *) ( R , ∗ ) la grupul ( R , + ) (\mathbb{R}, +) ( R , + ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Aplicăm definiția legii de compoziție pentru x = 2020 x = 2020 x = 2020 și y = − 2020 y = -2020 y = − 2020 :
2020 ∗ ( − 2020 ) = 2020 3 + ( − 2020 ) 3 + 8 3 2020 * (-2020) = \sqrt[3]{2020^3 + (-2020)^3 + 8} 2020 ∗ ( − 2020 ) = 3 202 0 3 + ( − 2020 ) 3 + 8
(3p)
Deoarece ( − 2020 ) 3 = − 2020 3 (-2020)^3 = -2020^3 ( − 2020 ) 3 = − 202 0 3 , obținem:
2020 ∗ ( − 2020 ) = 2020 3 − 2020 3 + 8 3 = 8 3 = 2 2020 * (-2020) = \sqrt[3]{2020^3 - 2020^3 + 8} = \sqrt[3]{8} = 2 2020 ∗ ( − 2020 ) = 3 202 0 3 − 202 0 3 + 8 = 3 8 = 2
(2p)
b)
Fie e ∈ R e \in \mathbb{R} e ∈ R elementul neutru căutat. Acesta trebuie să verifice x ∗ e = e ∗ x = x x * e = e * x = x x ∗ e = e ∗ x = x pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R .
Din x ∗ e = x x * e = x x ∗ e = x obținem:
x 3 + e 3 + 8 3 = x \sqrt[3]{x^3 + e^3 + 8} = x 3 x 3 + e 3 + 8 = x
Ridicăm ambele părți la puterea a treia:
x 3 + e 3 + 8 = x 3 ⟺ e 3 + 8 = 0 ⟺ e 3 = − 8 ⟺ e = − 2 x^3 + e^3 + 8 = x^3 \iff e^3 + 8 = 0 \iff e^3 = -8 \iff e = -2 x 3 + e 3 + 8 = x 3 ⟺ e 3 + 8 = 0 ⟺ e 3 = − 8 ⟺ e = − 2
(3p)
Verificăm comutativitatea pentru e = − 2 e = -2 e = − 2 :
( − 2 ) ∗ x = ( − 2 ) 3 + x 3 + 8 3 = − 8 + x 3 + 8 3 = x 3 3 = x (-2) * x = \sqrt[3]{(-2)^3 + x^3 + 8} = \sqrt[3]{-8 + x^3 + 8} = \sqrt[3]{x^3} = x ( − 2 ) ∗ x = 3 ( − 2 ) 3 + x 3 + 8 = 3 − 8 + x 3 + 8 = 3 x 3 = x
pentru orice număr real x x x .
Așadar, elementul neutru al legii de compoziție este e = − 2 e = -2 e = − 2 .
(2p)
c)
Funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R este morfism de la grupul ( R , ∗ ) (\mathbb{R}, *) ( R , ∗ ) la grupul ( R , + ) (\mathbb{R}, +) ( R , + ) dacă și numai dacă:
f ( x ∗ y ) = f ( x ) + f ( y ) , pentru orice x , y ∈ R f(x * y) = f(x) + f(y), \quad \text{pentru orice } x, y \in \mathbb{R} f ( x ∗ y ) = f ( x ) + f ( y ) , pentru orice x , y ∈ R
f ( x ∗ y ) = f ( x 3 + y 3 + 8 3 ) = ( x 3 + y 3 + 8 3 ) 3 + 8 = ( x 3 + y 3 + 8 ) + 8 = x 3 + y 3 + 16 f(x * y) = f\left(\sqrt[3]{x^3 + y^3 + 8}\right) = \left(\sqrt[3]{x^3 + y^3 + 8}\right)^3 + 8 = (x^3 + y^3 + 8) + 8 = x^3 + y^3 + 16 f ( x ∗ y ) = f ( 3 x 3 + y 3 + 8 ) = ( 3 x 3 + y 3 + 8 ) 3 + 8 = ( x 3 + y 3 + 8 ) + 8 = x 3 + y 3 + 16
(2p)
f ( x ) + f ( y ) = ( x 3 + 8 ) + ( y 3 + 8 ) = x 3 + y 3 + 16 f(x) + f(y) = (x^3 + 8) + (y^3 + 8) = x^3 + y^3 + 16 f ( x ) + f ( y ) = ( x 3 + 8 ) + ( y 3 + 8 ) = x 3 + y 3 + 16
(2p)
Deoarece f ( x ∗ y ) = f ( x ) + f ( y ) f(x * y) = f(x) + f(y) f ( x ∗ y ) = f ( x ) + f ( y ) pentru orice numere reale x x x și y y y , rezultă că f f f este morfism de la grupul ( R , ∗ ) (\mathbb{R}, *) ( R , ∗ ) la grupul ( R , + ) (\mathbb{R}, +) ( R , + ) .
(1p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f : ( − 2 , + ∞ ) → R f: (-2, +\infty) \to \mathbb{R} f : ( − 2 , + ∞ ) → R , f ( x ) = 1 x + 2 + 1 x + 4 f(x) = \frac{1}{x + 2} + \frac{1}{x + 4} f ( x ) = x + 2 1 + x + 4 1 .
a) Arătați că lim x → + ∞ ( x f ( x ) ) = 2 \lim_{x \to +\infty} (x f(x)) = 2 lim x → + ∞ ( x f ( x )) = 2 . (5p)
b) Demonstrați că funcția f f f este descrescătoare pe intervalul ( − 2 , + ∞ ) (-2, +\infty) ( − 2 , + ∞ ) . (5p)
c) Determinați x ∈ [ − 1 , + ∞ ) x \in [-1, +\infty) x ∈ [ − 1 , + ∞ ) pentru care f ( x ) ∈ Z f(x) \in \mathbb{Z} f ( x ) ∈ Z . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Exprimăm produsul x f ( x ) x f(x) x f ( x ) :
x f ( x ) = x ( 1 x + 2 + 1 x + 4 ) = x x + 2 + x x + 4 x f(x) = x \left(\frac{1}{x + 2} + \frac{1}{x + 4}\right) = \frac{x}{x + 2} + \frac{x}{x + 4} x f ( x ) = x ( x + 2 1 + x + 4 1 ) = x + 2 x + x + 4 x
(3p)
Calculăm limita când x → + ∞ x \to +\infty x → + ∞ :
lim x → + ∞ ( x f ( x ) ) = lim x → + ∞ ( x x + 2 + x x + 4 ) = lim x → + ∞ 1 1 + 2 x + lim x → + ∞ 1 1 + 4 x = 1 + 1 = 2 \lim_{x \to +\infty} (x f(x)) = \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{x}{x + 2} + \frac{x}{x + 4}\right) = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{1 + \frac{2}{x}} + \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{1 + \frac{4}{x}} = 1 + 1 = 2 x → + ∞ lim ( x f ( x )) = x → + ∞ lim ( x + 2 x + x + 4 x ) = x → + ∞ lim 1 + x 2 1 + x → + ∞ lim 1 + x 4 1 = 1 + 1 = 2
(2p)
b)
Funcția f f f este derivabilă pe ( − 2 , + ∞ ) (-2, +\infty) ( − 2 , + ∞ ) ca sumă de funcții raționale derivabile.
Calculăm derivata funcției:
f ′ ( x ) = ( 1 x + 2 ) ′ + ( 1 x + 4 ) ′ = − 1 ( x + 2 ) 2 − 1 ( x + 4 ) 2 f'(x) = \left(\frac{1}{x + 2}\right)' + \left(\frac{1}{x + 4}\right)' = -\frac{1}{(x + 2)^2} - \frac{1}{(x + 4)^2} f ′ ( x ) = ( x + 2 1 ) ′ + ( x + 4 1 ) ′ = − ( x + 2 ) 2 1 − ( x + 4 ) 2 1
(3p)
Deoarece ( x + 2 ) 2 > 0 (x + 2)^2 > 0 ( x + 2 ) 2 > 0 și ( x + 4 ) 2 > 0 (x + 4)^2 > 0 ( x + 4 ) 2 > 0 pentru orice x ∈ ( − 2 , + ∞ ) x \in (-2, +\infty) x ∈ ( − 2 , + ∞ ) , avem:
f ′ ( x ) = − ( 1 ( x + 2 ) 2 + 1 ( x + 4 ) 2 ) < 0 , pentru orice x ∈ ( − 2 , + ∞ ) f'(x) = -\left(\frac{1}{(x + 2)^2} + \frac{1}{(x + 4)^2}\right) < 0, \quad \text{pentru orice } x \in (-2, +\infty) f ′ ( x ) = − ( ( x + 2 ) 2 1 + ( x + 4 ) 2 1 ) < 0 , pentru orice x ∈ ( − 2 , + ∞ )
Rezultă că funcția f f f este strict descrescătoare pe intervalul ( − 2 , + ∞ ) (-2, +\infty) ( − 2 , + ∞ ) .
(2p)
c)
Funcția f f f este continuă și strict descrescătoare pe intervalul [ − 1 , + ∞ ) [-1, +\infty) [ − 1 , + ∞ ) .
Imaginea intervalului [ − 1 , + ∞ ) [-1, +\infty) [ − 1 , + ∞ ) prin funcția f f f este:
f ( [ − 1 , + ∞ ) ) = ( lim x → + ∞ f ( x ) , f ( − 1 ) ] f([-1, +\infty)) = \left(\lim_{x \to +\infty} f(x), f(-1)\right] f ([ − 1 , + ∞ )) = ( x → + ∞ lim f ( x ) , f ( − 1 ) ]
Calculăm valorile extreme ale intervalului imagine:
f ( − 1 ) = 1 − 1 + 2 + 1 − 1 + 4 = 1 + 1 3 = 4 3 f(-1) = \frac{1}{-1 + 2} + \frac{1}{-1 + 4} = 1 + \frac{1}{3} = \frac{4}{3} f ( − 1 ) = − 1 + 2 1 + − 1 + 4 1 = 1 + 3 1 = 3 4
lim x → + ∞ f ( x ) = lim x → + ∞ ( 1 x + 2 + 1 x + 4 ) = 0 + 0 = 0 \lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{1}{x + 2} + \frac{1}{x + 4}\right) = 0 + 0 = 0 x → + ∞ lim f ( x ) = x → + ∞ lim ( x + 2 1 + x + 4 1 ) = 0 + 0 = 0
Așadar, f ( x ) ∈ ( 0 , 4 3 ] f(x) \in \left(0, \frac{4}{3}\right] f ( x ) ∈ ( 0 , 3 4 ] pentru orice x ∈ [ − 1 , + ∞ ) x \in [-1, +\infty) x ∈ [ − 1 , + ∞ ) .
(3p)
Singurul număr întreg din intervalul ( 0 , 4 3 ] \left(0, \frac{4}{3}\right] ( 0 , 3 4 ] este 1 1 1 :
f ( x ) ∈ Z ⟺ f ( x ) = 1 f(x) \in \mathbb{Z} \iff f(x) = 1 f ( x ) ∈ Z ⟺ f ( x ) = 1
Rezolvăm ecuația f ( x ) = 1 f(x) = 1 f ( x ) = 1 :
1 x + 2 + 1 x + 4 = 1 ⟺ ( x + 4 ) + ( x + 2 ) ( x + 2 ) ( x + 4 ) = 1 \frac{1}{x + 2} + \frac{1}{x + 4} = 1 \iff \frac{(x + 4) + (x + 2)}{(x + 2)(x + 4)} = 1 x + 2 1 + x + 4 1 = 1 ⟺ ( x + 2 ) ( x + 4 ) ( x + 4 ) + ( x + 2 ) = 1
2 x + 6 = x 2 + 6 x + 8 ⟺ x 2 + 4 x + 2 = 0 2x + 6 = x^2 + 6x + 8 \iff x^2 + 4x + 2 = 0 2 x + 6 = x 2 + 6 x + 8 ⟺ x 2 + 4 x + 2 = 0
Calculăm rădăcinile ecuației:
Δ = 4 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ 2 = 16 − 8 = 8 ⟹ Δ = 2 2 \Delta = 4^2 - 4 \cdot 1 \cdot 2 = 16 - 8 = 8 \implies \sqrt{\Delta} = 2\sqrt{2} Δ = 4 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ 2 = 16 − 8 = 8 ⟹ Δ = 2 2
x 1 , 2 = − 4 ± 2 2 2 = − 2 ± 2 x_{1, 2} = \frac{-4 \pm 2\sqrt{2}}{2} = -2 \pm \sqrt{2} x 1 , 2 = 2 − 4 ± 2 2 = − 2 ± 2
Verificăm apartenența la intervalul [ − 1 , + ∞ ) [-1, +\infty) [ − 1 , + ∞ ) :
Pentru x 1 = − 2 − 2 ≈ − 3 , 41 < − 1 x_1 = -2 - \sqrt{2} \approx -3,41 < -1 x 1 = − 2 − 2 ≈ − 3 , 41 < − 1 , valoarea nu aparține intervalului.
Pentru x 2 = − 2 + 2 ≈ − 2 + 1 , 414 = − 0 , 586 ≥ − 1 x_2 = -2 + \sqrt{2} \approx -2 + 1,414 = -0,586 \ge -1 x 2 = − 2 + 2 ≈ − 2 + 1 , 414 = − 0 , 586 ≥ − 1 , valoarea aparține intervalului [ − 1 , + ∞ ) [-1, +\infty) [ − 1 , + ∞ ) .
Obținem soluția unică:
x = − 2 + 2 x = -2 + \sqrt{2} x = − 2 + 2
(2p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x + 1 e x f(x) = \frac{x + 1}{e^x} f ( x ) = e x x + 1 .
a) Arătați că ∫ 0 2 x + 1 f ( x ) d x = e 2 − 1 \int_0^2 \frac{x + 1}{f(x)} \, dx = e^2 - 1 ∫ 0 2 f ( x ) x + 1 d x = e 2 − 1 . (5p)
b) Calculați ∫ 0 1 e 3 x f 2 ( x ) d x \int_0^1 e^{3x} f^2(x) \, dx ∫ 0 1 e 3 x f 2 ( x ) d x . (5p)
c) Se consideră numerele reale pozitive a , b a, b a , b și c c c . Demonstrați că, dacă:
1 − ∫ 0 a f ( x ) x + 1 d x , 1 − ∫ 0 b f ( x ) x + 1 d x și 1 − ∫ 0 c f ( x ) x + 1 d x 1 - \int_0^a \frac{f(x)}{x + 1} \, dx, \quad 1 - \int_0^b \frac{f(x)}{x + 1} \, dx \quad \text{și} \quad 1 - \int_0^c \frac{f(x)}{x + 1} \, dx 1 − ∫ 0 a x + 1 f ( x ) d x , 1 − ∫ 0 b x + 1 f ( x ) d x ș i 1 − ∫ 0 c x + 1 f ( x ) d x
sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice, atunci a , b a, b a , b și c c c sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Exprimăm funcția de sub integrală:
x + 1 f ( x ) = x + 1 x + 1 e x = e x \frac{x + 1}{f(x)} = \frac{x + 1}{\frac{x + 1}{e^x}} = e^x f ( x ) x + 1 = e x x + 1 x + 1 = e x
(3p)
Calculăm integrala definită:
∫ 0 2 x + 1 f ( x ) d x = ∫ 0 2 e x d x = e x ∣ 0 2 = e 2 − e 0 = e 2 − 1 \int_0^2 \frac{x + 1}{f(x)} \, dx = \int_0^2 e^x \, dx = e^x \Big|_0^2 = e^2 - e^0 = e^2 - 1 ∫ 0 2 f ( x ) x + 1 d x = ∫ 0 2 e x d x = e x 0 2 = e 2 − e 0 = e 2 − 1
(2p)
b)
Exprimăm f 2 ( x ) f^2(x) f 2 ( x ) :
f 2 ( x ) = ( x + 1 e x ) 2 = ( x + 1 ) 2 e 2 x f^2(x) = \left(\frac{x + 1}{e^x}\right)^2 = \frac{(x + 1)^2}{e^{2x}} f 2 ( x ) = ( e x x + 1 ) 2 = e 2 x ( x + 1 ) 2
Înlocuim în integrala cerută:
∫ 0 1 e 3 x f 2 ( x ) d x = ∫ 0 1 e 3 x ⋅ ( x + 1 ) 2 e 2 x d x = ∫ 0 1 ( x + 1 ) 2 e x d x \int_0^1 e^{3x} f^2(x) \, dx = \int_0^1 e^{3x} \cdot \frac{(x + 1)^2}{e^{2x}} \, dx = \int_0^1 (x + 1)^2 e^x \, dx ∫ 0 1 e 3 x f 2 ( x ) d x = ∫ 0 1 e 3 x ⋅ e 2 x ( x + 1 ) 2 d x = ∫ 0 1 ( x + 1 ) 2 e x d x
(2p)
Aplicăm metoda integrării prin părți: alegem u ( x ) = ( x + 1 ) 2 ⟹ u ′ ( x ) = 2 ( x + 1 ) u(x) = (x + 1)^2 \implies u'(x) = 2(x + 1) u ( x ) = ( x + 1 ) 2 ⟹ u ′ ( x ) = 2 ( x + 1 ) și v ′ ( x ) = e x ⟹ v ( x ) = e x v'(x) = e^x \implies v(x) = e^x v ′ ( x ) = e x ⟹ v ( x ) = e x :
∫ 0 1 ( x + 1 ) 2 e x d x = ( x + 1 ) 2 e x ∣ 0 1 − 2 ∫ 0 1 ( x + 1 ) e x d x \int_0^1 (x + 1)^2 e^x \, dx = (x + 1)^2 e^x \Big|_0^1 - 2 \int_0^1 (x + 1) e^x \, dx ∫ 0 1 ( x + 1 ) 2 e x d x = ( x + 1 ) 2 e x 0 1 − 2 ∫ 0 1 ( x + 1 ) e x d x
( x + 1 ) 2 e x ∣ 0 1 = 2 2 e 1 − 1 2 e 0 = 4 e − 1 (x + 1)^2 e^x \Big|_0^1 = 2^2 e^1 - 1^2 e^0 = 4e - 1 ( x + 1 ) 2 e x 0 1 = 2 2 e 1 − 1 2 e 0 = 4 e − 1
Calculăm ∫ 0 1 ( x + 1 ) e x d x \int_0^1 (x + 1) e^x \, dx ∫ 0 1 ( x + 1 ) e x d x tot prin părți, cu u 1 ( x ) = x + 1 ⟹ u 1 ′ ( x ) = 1 u_1(x) = x + 1 \implies u_1'(x) = 1 u 1 ( x ) = x + 1 ⟹ u 1 ′ ( x ) = 1 și v 1 ′ ( x ) = e x ⟹ v 1 ( x ) = e x v_1'(x) = e^x \implies v_1(x) = e^x v 1 ′ ( x ) = e x ⟹ v 1 ( x ) = e x :
∫ 0 1 ( x + 1 ) e x d x = ( x + 1 ) e x ∣ 0 1 − ∫ 0 1 e x d x = ( 2 e − 1 ) − ( e − 1 ) = e \int_0^1 (x + 1) e^x \, dx = (x + 1) e^x \Big|_0^1 - \int_0^1 e^x \, dx = (2e - 1) - (e - 1) = e ∫ 0 1 ( x + 1 ) e x d x = ( x + 1 ) e x 0 1 − ∫ 0 1 e x d x = ( 2 e − 1 ) − ( e − 1 ) = e
∫ 0 1 e 3 x f 2 ( x ) d x = ( 4 e − 1 ) − 2 e = 2 e − 1 \int_0^1 e^{3x} f^2(x) \, dx = (4e - 1) - 2e = 2e - 1 ∫ 0 1 e 3 x f 2 ( x ) d x = ( 4 e − 1 ) − 2 e = 2 e − 1
(3p)
c)
f ( x ) x + 1 = x + 1 e x x + 1 = 1 e x = e − x \frac{f(x)}{x + 1} = \frac{\frac{x + 1}{e^x}}{x + 1} = \frac{1}{e^x} = e^{-x} x + 1 f ( x ) = x + 1 e x x + 1 = e x 1 = e − x
Pentru orice număr real pozitiv t t t , calculăm integrala:
∫ 0 t f ( x ) x + 1 d x = ∫ 0 t e − x d x = ( − e − x ) ∣ 0 t = − e − t − ( − e 0 ) = 1 − e − t \int_0^t \frac{f(x)}{x + 1} \, dx = \int_0^t e^{-x} \, dx = (-e^{-x}) \Big|_0^t = -e^{-t} - (-e^0) = 1 - e^{-t} ∫ 0 t x + 1 f ( x ) d x = ∫ 0 t e − x d x = ( − e − x ) 0 t = − e − t − ( − e 0 ) = 1 − e − t
Expresia termenului devine:
1 − ∫ 0 t f ( x ) x + 1 d x = 1 − ( 1 − e − t ) = e − t 1 - \int_0^t \frac{f(x)}{x + 1} \, dx = 1 - (1 - e^{-t}) = e^{-t} 1 − ∫ 0 t x + 1 f ( x ) d x = 1 − ( 1 − e − t ) = e − t
(3p)
Cei trei termeni consecutivi ai progresiei geometrice sunt așadar e − a , e − b , e − c e^{-a}, e^{-b}, e^{-c} e − a , e − b , e − c .
Conform proprietății caracteristice a progresiei geometrice:
( e − b ) 2 = e − a ⋅ e − c (e^{-b})^2 = e^{-a} \cdot e^{-c} ( e − b ) 2 = e − a ⋅ e − c
e − 2 b = e − ( a + c ) e^{-2b} = e^{-(a + c)} e − 2 b = e − ( a + c )
Deoarece funcția exponențială este injectivă, egalăm exponenții:
− 2 b = − ( a + c ) ⟺ 2 b = a + c -2b = -(a + c) \iff 2b = a + c − 2 b = − ( a + c ) ⟺ 2 b = a + c
Relația 2 b = a + c 2b = a + c 2 b = a + c reprezintă exact proprietatea caracteristică ca a , b , c a, b, c a , b , c să fie termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice.
(2p)