BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Test Antrenament 9

BAC Științele Naturii (M2) 2020 — Test de Antrenament 9

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Comparați numerele log⁡216\log_2 16 și 1253\sqrt[3]{125}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea primului număr, scriind argumentul ca putere cu baza 22:
log⁡216=log⁡2(24)=4\log_2 16 = \log_2 (2^4) = 4

(2p)

  • Calculăm valoarea celui de-al doilea număr, scriind numărul de sub radical ca putere a lui 55:
1253=533=5\sqrt[3]{125} = \sqrt[3]{5^3} = 5

(2p)

  • Deoarece 4<54 < 5, obținem:
log⁡216<1253\log_2 16 < \sqrt[3]{125}

(1p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+(a+2)x+2a+1f(x) = x^2 + (a + 2)x + 2a + 1, unde aa este număr real. Determinați numerele reale aa pentru care graficul funcției ff este tangent axei OxOx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Graficul unei funcții de gradul al doilea este tangent axei OxOx dacă și numai dacă ecuația atașată f(x)=0f(x) = 0 are o rădăcină reală dublă, adică discriminantul este nul (Δ=0\Delta = 0):
Δ=b2−4ac=(a+2)2−4⋅1⋅(2a+1)\Delta = b^2 - 4ac = (a + 2)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (2a + 1)

(1p)

  • Dezvoltăm expresia discriminantului:
Δ=a2+4a+4−8a−4=a2−4a\Delta = a^2 + 4a + 4 - 8a - 4 = a^2 - 4a

(1p)

  • Impunem condiția de tangență Δ=0\Delta = 0:
a2−4a=0  ⟺  a(a−4)=0a^2 - 4a = 0 \iff a(a - 4) = 0

(2p)

  • Soluțiile ecuației sunt:
a=0saua=4a = 0 \quad \text{sau} \quad a = 4

(1p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 5x2−x−2=53x−55^{x^2 - x - 2} = 5^{3x - 5}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece funcția exponențială f(t)=5tf(t) = 5^t este strict crescătoare, deci injectivă pe R\mathbb{R}, egalăm direct exponenții:
x2−x−2=3x−5x^2 - x - 2 = 3x - 5

(2p)

  • Trecem toți termenii în membrul stâng pentru a obține o ecuație de gradul al doilea:
x2−4x+3=0x^2 - 4x + 3 = 0

(1p)

  • Calculăm discriminantul ecuației:
Δ=(−4)2−4⋅1⋅3=16−12=4\Delta = (-4)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 3 = 16 - 12 = 4
  • Determinăm soluțiile ecuației:
x1=4−42=4−22=1,x2=4+42=4+22=3x_1 = \frac{4 - \sqrt{4}}{2} = \frac{4 - 2}{2} = 1, \quad x_2 = \frac{4 + \sqrt{4}}{2} = \frac{4 + 2}{2} = 3

Mulțimea soluțiilor reale este S={1,3}S = \{1, 3\}.

(2p)


4. Demonstrați că numerele C41C_4^1, A42A_4^2 și A52A_5^2 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm numărul de combinări:
C41=4C_4^1 = 4

(1p)

  • Calculăm aranjamentele:
A42=4!(4−2)!=4!2!=4⋅3=12A_4^2 = \frac{4!}{(4 - 2)!} = \frac{4!}{2!} = 4 \cdot 3 = 12 A52=5!(5−2)!=5!3!=5⋅4=20A_5^2 = \frac{5!}{(5 - 2)!} = \frac{5!}{3!} = 5 \cdot 4 = 20

(2p)

  • Verificăm proprietatea caracteristică a trei termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice (termenul din mijloc este media aritmetică a vecinilor):
C41+A522=4+202=242=12=A42\frac{C_4^1 + A_5^2}{2} = \frac{4 + 20}{2} = \frac{24}{2} = 12 = A_4^2

(1p)

  • Așadar, numerele C41C_4^1, A42A_4^2 și A52A_5^2 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice (cu rația r=8r = 8).

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−1,1)A(-1, 1), B(1,a)B(1, a) și C(4,2a+1)C(4, 2a + 1), unde aa este număr real. Determinați numărul real aa, pentru care punctele A,BA, B și CC sunt coliniare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm pantele dreptelor ABAB și BCBC:
mAB=yB−yAxB−xA=a−11−(−1)=a−12m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{a - 1}{1 - (-1)} = \frac{a - 1}{2} mBC=yC−yBxC−xB=2a+1−a4−1=a+13m_{BC} = \frac{y_C - y_B}{x_C - x_B} = \frac{2a + 1 - a}{4 - 1} = \frac{a + 1}{3}

(2p)

  • Punctele A,B,CA, B, C sunt coliniare dacă și numai dacă pantele sunt egale (mAB=mBCm_{AB} = m_{BC}):
a−12=a+13\frac{a - 1}{2} = \frac{a + 1}{3}

(1p)

  • Înmulțim pe diagonală și rezolvăm ecuația liniară:
3(a−1)=2(a+1)  ⟺  3a−3=2a+2  ⟺  a=53(a - 1) = 2(a + 1) \iff 3a - 3 = 2a + 2 \iff a = 5

(2p)


6. Determinați raza cercului circumscris triunghiului MNPMNP, știind că MN=16MN = 16 și m(∢P)=30∘m(\sphericalangle P) = 30^\circ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea sinusului unghiului PP:
sin⁡P=sin⁡30∘=12\sin P = \sin 30^\circ = \frac{1}{2}

(2p)

  • Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiul MNPMNP:
MNsin⁡P=2R\frac{MN}{\sin P} = 2R

unde RR reprezintă raza cercului circumscris triunghiului MNPMNP.

(1p)

  • Înlocuim datele numerice:
2R=1612=32  ⟹  R=162R = \frac{16}{\frac{1}{2}} = 32 \implies R = 16

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(1a−11−1−aa−11)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & a & -1 \\ 1 & -1 & -a \\ a & -1 & 1 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații:

{x+ay−z=ax−y−az=−1ax−y+z=−1\begin{cases} x + ay - z = a \\ x - y - az = -1 \\ ax - y + z = -1 \end{cases}

unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=−4\det(A(1)) = -4. (5p)

b) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui aa pentru care matricea A(a)A(a) este inversabilă. (5p)

c) Arătați că sistemul de ecuații nu admite nicio soluție (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) pentru care x0=y0=z0x_0 = y_0 = z_0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru a=1a = 1, matricea devine:
A(1)=(11−11−1−11−11)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & -1 \\ 1 & -1 & -1 \\ 1 & -1 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei A(1)A(1) folosind regula lui Sarrus sau regula triunghiului:
det⁡(A(1))=1⋅(−1)⋅1+1⋅(−1)⋅1+(−1)⋅1⋅(−1)−[1⋅(−1)⋅(−1)+(−1)⋅(−1)⋅1+1⋅1⋅1]\det(A(1)) = 1 \cdot (-1) \cdot 1 + 1 \cdot (-1) \cdot 1 + (-1) \cdot 1 \cdot (-1) - [ 1 \cdot (-1) \cdot (-1) + (-1) \cdot (-1) \cdot 1 + 1 \cdot 1 \cdot 1 ] det⁡(A(1))=−1−1+1−[1+1+1]=−1−3=−4\det(A(1)) = -1 - 1 + 1 - [ 1 + 1 + 1 ] = -1 - 3 = -4

(3p)


b)

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) pentru orice număr real aa:
det⁡(A(a))=∣1a−11−1−aa−11∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & a & -1 \\ 1 & -1 & -a \\ a & -1 & 1 \end{vmatrix} det⁡(A(a))=1⋅(−1)⋅1+a⋅(−a)⋅a+(−1)⋅1⋅(−1)−[a⋅(−1)⋅(−1)+(−1)⋅(−a)⋅1+1⋅a⋅1]\det(A(a)) = 1 \cdot (-1) \cdot 1 + a \cdot (-a) \cdot a + (-1) \cdot 1 \cdot (-1) - [ a \cdot (-1) \cdot (-1) + (-1) \cdot (-a) \cdot 1 + 1 \cdot a \cdot 1 ] det⁡(A(a))=−1−a3+1−[a+a+a]=−a3−3a=−a(a2+3)\det(A(a)) = -1 - a^3 + 1 - [ a + a + a ] = -a^3 - 3a = -a(a^2 + 3)

(2p)

  • O matrice pătratică este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nenul (det⁡(A(a))≠0\det(A(a)) \neq 0):
−a(a2+3)≠0-a(a^2 + 3) \neq 0
  • Deoarece a2+3≥3>0a^2 + 3 \ge 3 > 0 pentru orice număr real aa, ecuația a2+3=0a^2 + 3 = 0 nu are soluții reale.
  • Rezultă că −a(a2+3)=0  ⟺  a=0-a(a^2 + 3) = 0 \iff a = 0.
  • Prin urmare, matricea A(a)A(a) este inversabilă pentru orice:
a∈R∗=R∖{0}a \in \mathbb{R}^* = \mathbb{R} \setminus \{0\}

(3p)


c)

  • Presupunem prin reducere la absurd că există o soluție (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) a sistemului cu x0=y0=z0x_0 = y_0 = z_0.
  • Înlocuim y0=x0y_0 = x_0 și z0=x0z_0 = x_0 în ecuațiile (2) și (3) ale sistemului:
    • Din ecuația (2):
x0−x0−ax0=−1  ⟺  −ax0=−1  ⟺  ax0=1x_0 - x_0 - a x_0 = -1 \iff -a x_0 = -1 \iff a x_0 = 1
  • Din ecuația (3):
ax0−x0+x0=−1  ⟺  ax0=−1a x_0 - x_0 + x_0 = -1 \iff a x_0 = -1

(2p)

  • Comparând cele două egalități obținute pentru termenul ax0a x_0, rezultă:
1=−11 = -1

ceea ce este o contradicție evidentă (relație imposibilă).

  • Așadar, presupunerea făcută este falsă, deci sistemul de ecuații nu admite nicio soluție (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) pentru care x0=y0=z0x_0 = y_0 = z_0.

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă:

x∗y=x3+y3+83x * y = \sqrt[3]{x^3 + y^3 + 8}

a) Arătați că 2020∗(−2020)=22020 * (-2020) = 2. (5p)

b) Determinați elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

c) Știind că (R,∗)(\mathbb{R}, *) este grup, demonstrați că funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x3+8f(x) = x^3 + 8 este morfism de la grupul (R,∗)(\mathbb{R}, *) la grupul (R,+)(\mathbb{R}, +). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm definiția legii de compoziție pentru x=2020x = 2020 și y=−2020y = -2020:
2020∗(−2020)=20203+(−2020)3+832020 * (-2020) = \sqrt[3]{2020^3 + (-2020)^3 + 8}

(3p)

  • Deoarece (−2020)3=−20203(-2020)^3 = -2020^3, obținem:
2020∗(−2020)=20203−20203+83=83=22020 * (-2020) = \sqrt[3]{2020^3 - 2020^3 + 8} = \sqrt[3]{8} = 2

(2p)


b)

  • Fie e∈Re \in \mathbb{R} elementul neutru căutat. Acesta trebuie să verifice x∗e=e∗x=xx * e = e * x = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Din x∗e=xx * e = x obținem:
x3+e3+83=x\sqrt[3]{x^3 + e^3 + 8} = x
  • Ridicăm ambele părți la puterea a treia:
x3+e3+8=x3  ⟺  e3+8=0  ⟺  e3=−8  ⟺  e=−2x^3 + e^3 + 8 = x^3 \iff e^3 + 8 = 0 \iff e^3 = -8 \iff e = -2

(3p)

  • Verificăm comutativitatea pentru e=−2e = -2:
(−2)∗x=(−2)3+x3+83=−8+x3+83=x33=x(-2) * x = \sqrt[3]{(-2)^3 + x^3 + 8} = \sqrt[3]{-8 + x^3 + 8} = \sqrt[3]{x^3} = x

pentru orice număr real xx.

  • Așadar, elementul neutru al legii de compoziție este e=−2e = -2.

(2p)


c)

  • Funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R} este morfism de la grupul (R,∗)(\mathbb{R}, *) la grupul (R,+)(\mathbb{R}, +) dacă și numai dacă:
f(x∗y)=f(x)+f(y),pentru orice x,y∈Rf(x * y) = f(x) + f(y), \quad \text{pentru orice } x, y \in \mathbb{R}
  • Calculăm membrul stâng:
f(x∗y)=f(x3+y3+83)=(x3+y3+83)3+8=(x3+y3+8)+8=x3+y3+16f(x * y) = f\left(\sqrt[3]{x^3 + y^3 + 8}\right) = \left(\sqrt[3]{x^3 + y^3 + 8}\right)^3 + 8 = (x^3 + y^3 + 8) + 8 = x^3 + y^3 + 16

(2p)

  • Calculăm membrul drept:
f(x)+f(y)=(x3+8)+(y3+8)=x3+y3+16f(x) + f(y) = (x^3 + 8) + (y^3 + 8) = x^3 + y^3 + 16

(2p)

  • Deoarece f(x∗y)=f(x)+f(y)f(x * y) = f(x) + f(y) pentru orice numere reale xx și yy, rezultă că ff este morfism de la grupul (R,∗)(\mathbb{R}, *) la grupul (R,+)(\mathbb{R}, +).

(1p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(−2,+∞)→Rf: (-2, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=1x+2+1x+4f(x) = \frac{1}{x + 2} + \frac{1}{x + 4}.

a) Arătați că lim⁡x→+∞(xf(x))=2\lim_{x \to +\infty} (x f(x)) = 2. (5p)

b) Demonstrați că funcția ff este descrescătoare pe intervalul (−2,+∞)(-2, +\infty). (5p)

c) Determinați x∈[−1,+∞)x \in [-1, +\infty) pentru care f(x)∈Zf(x) \in \mathbb{Z}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Exprimăm produsul xf(x)x f(x):
xf(x)=x(1x+2+1x+4)=xx+2+xx+4x f(x) = x \left(\frac{1}{x + 2} + \frac{1}{x + 4}\right) = \frac{x}{x + 2} + \frac{x}{x + 4}

(3p)

  • Calculăm limita când x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞(xf(x))=lim⁡x→+∞(xx+2+xx+4)=lim⁡x→+∞11+2x+lim⁡x→+∞11+4x=1+1=2\lim_{x \to +\infty} (x f(x)) = \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{x}{x + 2} + \frac{x}{x + 4}\right) = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{1 + \frac{2}{x}} + \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{1 + \frac{4}{x}} = 1 + 1 = 2

(2p)


b)

  • Funcția ff este derivabilă pe (−2,+∞)(-2, +\infty) ca sumă de funcții raționale derivabile.
  • Calculăm derivata funcției:
f′(x)=(1x+2)′+(1x+4)′=−1(x+2)2−1(x+4)2f'(x) = \left(\frac{1}{x + 2}\right)' + \left(\frac{1}{x + 4}\right)' = -\frac{1}{(x + 2)^2} - \frac{1}{(x + 4)^2}

(3p)

  • Deoarece (x+2)2>0(x + 2)^2 > 0 și (x+4)2>0(x + 4)^2 > 0 pentru orice x∈(−2,+∞)x \in (-2, +\infty), avem:
f′(x)=−(1(x+2)2+1(x+4)2)<0,pentru orice x∈(−2,+∞)f'(x) = -\left(\frac{1}{(x + 2)^2} + \frac{1}{(x + 4)^2}\right) < 0, \quad \text{pentru orice } x \in (-2, +\infty)
  • Rezultă că funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul (−2,+∞)(-2, +\infty).

(2p)


c)

  • Funcția ff este continuă și strict descrescătoare pe intervalul [−1,+∞)[-1, +\infty).
  • Imaginea intervalului [−1,+∞)[-1, +\infty) prin funcția ff este:
f([−1,+∞))=(lim⁡x→+∞f(x),f(−1)]f([-1, +\infty)) = \left(\lim_{x \to +\infty} f(x), f(-1)\right]
  • Calculăm valorile extreme ale intervalului imagine:
f(−1)=1−1+2+1−1+4=1+13=43f(-1) = \frac{1}{-1 + 2} + \frac{1}{-1 + 4} = 1 + \frac{1}{3} = \frac{4}{3} lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(1x+2+1x+4)=0+0=0\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{1}{x + 2} + \frac{1}{x + 4}\right) = 0 + 0 = 0
  • Așadar, f(x)∈(0,43]f(x) \in \left(0, \frac{4}{3}\right] pentru orice x∈[−1,+∞)x \in [-1, +\infty).

(3p)

  • Singurul număr întreg din intervalul (0,43]\left(0, \frac{4}{3}\right] este 11:
f(x)∈Z  ⟺  f(x)=1f(x) \in \mathbb{Z} \iff f(x) = 1
  • Rezolvăm ecuația f(x)=1f(x) = 1:
1x+2+1x+4=1  ⟺  (x+4)+(x+2)(x+2)(x+4)=1\frac{1}{x + 2} + \frac{1}{x + 4} = 1 \iff \frac{(x + 4) + (x + 2)}{(x + 2)(x + 4)} = 1 2x+6=x2+6x+8  ⟺  x2+4x+2=02x + 6 = x^2 + 6x + 8 \iff x^2 + 4x + 2 = 0
  • Calculăm rădăcinile ecuației:
Δ=42−4⋅1⋅2=16−8=8  ⟹  Δ=22\Delta = 4^2 - 4 \cdot 1 \cdot 2 = 16 - 8 = 8 \implies \sqrt{\Delta} = 2\sqrt{2} x1,2=−4±222=−2±2x_{1, 2} = \frac{-4 \pm 2\sqrt{2}}{2} = -2 \pm \sqrt{2}
  • Verificăm apartenența la intervalul [−1,+∞)[-1, +\infty):
    • Pentru x1=−2−2≈−3,41<−1x_1 = -2 - \sqrt{2} \approx -3,41 < -1, valoarea nu aparține intervalului.
    • Pentru x2=−2+2≈−2+1,414=−0,586≥−1x_2 = -2 + \sqrt{2} \approx -2 + 1,414 = -0,586 \ge -1, valoarea aparține intervalului [−1,+∞)[-1, +\infty).
  • Obținem soluția unică:
x=−2+2x = -2 + \sqrt{2}

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+1exf(x) = \frac{x + 1}{e^x}.

a) Arătați că ∫02x+1f(x) dx=e2−1\int_0^2 \frac{x + 1}{f(x)} \, dx = e^2 - 1. (5p)

b) Calculați ∫01e3xf2(x) dx\int_0^1 e^{3x} f^2(x) \, dx. (5p)

c) Se consideră numerele reale pozitive a,ba, b și cc. Demonstrați că, dacă:

1−∫0af(x)x+1 dx,1−∫0bf(x)x+1 dxși1−∫0cf(x)x+1 dx1 - \int_0^a \frac{f(x)}{x + 1} \, dx, \quad 1 - \int_0^b \frac{f(x)}{x + 1} \, dx \quad \text{și} \quad 1 - \int_0^c \frac{f(x)}{x + 1} \, dx

sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice, atunci a,ba, b și cc sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Exprimăm funcția de sub integrală:
x+1f(x)=x+1x+1ex=ex\frac{x + 1}{f(x)} = \frac{x + 1}{\frac{x + 1}{e^x}} = e^x

(3p)

  • Calculăm integrala definită:
∫02x+1f(x) dx=∫02ex dx=ex∣02=e2−e0=e2−1\int_0^2 \frac{x + 1}{f(x)} \, dx = \int_0^2 e^x \, dx = e^x \Big|_0^2 = e^2 - e^0 = e^2 - 1

(2p)


b)

  • Exprimăm f2(x)f^2(x):
f2(x)=(x+1ex)2=(x+1)2e2xf^2(x) = \left(\frac{x + 1}{e^x}\right)^2 = \frac{(x + 1)^2}{e^{2x}}
  • Înlocuim în integrala cerută:
∫01e3xf2(x) dx=∫01e3x⋅(x+1)2e2x dx=∫01(x+1)2ex dx\int_0^1 e^{3x} f^2(x) \, dx = \int_0^1 e^{3x} \cdot \frac{(x + 1)^2}{e^{2x}} \, dx = \int_0^1 (x + 1)^2 e^x \, dx

(2p)

  • Aplicăm metoda integrării prin părți: alegem u(x)=(x+1)2  ⟹  u′(x)=2(x+1)u(x) = (x + 1)^2 \implies u'(x) = 2(x + 1) și v′(x)=ex  ⟹  v(x)=exv'(x) = e^x \implies v(x) = e^x:
∫01(x+1)2ex dx=(x+1)2ex∣01−2∫01(x+1)ex dx\int_0^1 (x + 1)^2 e^x \, dx = (x + 1)^2 e^x \Big|_0^1 - 2 \int_0^1 (x + 1) e^x \, dx (x+1)2ex∣01=22e1−12e0=4e−1(x + 1)^2 e^x \Big|_0^1 = 2^2 e^1 - 1^2 e^0 = 4e - 1
  • Calculăm ∫01(x+1)ex dx\int_0^1 (x + 1) e^x \, dx tot prin părți, cu u1(x)=x+1  ⟹  u1′(x)=1u_1(x) = x + 1 \implies u_1'(x) = 1 și v1′(x)=ex  ⟹  v1(x)=exv_1'(x) = e^x \implies v_1(x) = e^x:
∫01(x+1)ex dx=(x+1)ex∣01−∫01ex dx=(2e−1)−(e−1)=e\int_0^1 (x + 1) e^x \, dx = (x + 1) e^x \Big|_0^1 - \int_0^1 e^x \, dx = (2e - 1) - (e - 1) = e
  • Rezultă:
∫01e3xf2(x) dx=(4e−1)−2e=2e−1\int_0^1 e^{3x} f^2(x) \, dx = (4e - 1) - 2e = 2e - 1

(3p)


c)

  • Observăm că:
f(x)x+1=x+1exx+1=1ex=e−x\frac{f(x)}{x + 1} = \frac{\frac{x + 1}{e^x}}{x + 1} = \frac{1}{e^x} = e^{-x}
  • Pentru orice număr real pozitiv tt, calculăm integrala:
∫0tf(x)x+1 dx=∫0te−x dx=(−e−x)∣0t=−e−t−(−e0)=1−e−t\int_0^t \frac{f(x)}{x + 1} \, dx = \int_0^t e^{-x} \, dx = (-e^{-x}) \Big|_0^t = -e^{-t} - (-e^0) = 1 - e^{-t}
  • Expresia termenului devine:
1−∫0tf(x)x+1 dx=1−(1−e−t)=e−t1 - \int_0^t \frac{f(x)}{x + 1} \, dx = 1 - (1 - e^{-t}) = e^{-t}

(3p)

  • Cei trei termeni consecutivi ai progresiei geometrice sunt așadar e−a,e−b,e−ce^{-a}, e^{-b}, e^{-c}.
  • Conform proprietății caracteristice a progresiei geometrice:
(e−b)2=e−a⋅e−c(e^{-b})^2 = e^{-a} \cdot e^{-c} e−2b=e−(a+c)e^{-2b} = e^{-(a + c)}
  • Deoarece funcția exponențială este injectivă, egalăm exponenții:
−2b=−(a+c)  ⟺  2b=a+c-2b = -(a + c) \iff 2b = a + c
  • Relația 2b=a+c2b = a + c reprezintă exact proprietatea caracteristică ca a,b,ca, b, c să fie termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice.

(2p)