BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Test Antrenament 8

BAC Științele Naturii (M2) 2020 — Test de Antrenament 8

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (log⁡263−log⁡27)⋅1log⁡23=2(\log_2 63 - \log_2 7) \cdot \frac{1}{\log_2 3} = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm proprietatea diferenței logaritmilor cu aceeași bază, log⁡ax−log⁡ay=log⁡a(xy)\log_a x - \log_a y = \log_a \left(\frac{x}{y}\right):
log⁡263−log⁡27=log⁡2(637)=log⁡29\log_2 63 - \log_2 7 = \log_2 \left(\frac{63}{7}\right) = \log_2 9

(2p)

  • Scriem 9=329 = 3^2 și aplicăm formula logaritmului puterii, log⁡a(xk)=klog⁡ax\log_a(x^k) = k \log_a x:
log⁡29=log⁡2(32)=2log⁡23\log_2 9 = \log_2 (3^2) = 2 \log_2 3

(1p)

  • Înlocuim rezultatul obținut în expresia inițială și simplificăm:
(log⁡263−log⁡27)⋅1log⁡23=2log⁡23⋅1log⁡23=2(\log_2 63 - \log_2 7) \cdot \frac{1}{\log_2 3} = 2 \log_2 3 \cdot \frac{1}{\log_2 3} = 2

(2p)


2. Determinați mulțimea valorilor reale ale lui mm pentru care ecuația x2+mx−m=0x^2 + mx - m = 0 nu are soluții reale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • O ecuație de gradul al doilea de forma ax2+bx+c=0a x^2 + b x + c = 0 nu are soluții reale dacă și numai dacă discriminantul său este strict negativ (Δ<0\Delta < 0):
Δ=b2−4ac=m2−4⋅1⋅(−m)=m2+4m\Delta = b^2 - 4ac = m^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-m) = m^2 + 4m

(2p)

  • Impunem condiția Δ<0\Delta < 0:
m2+4m<0  ⟺  m(m+4)<0m^2 + 4m < 0 \iff m(m + 4) < 0

(1p)

  • Rădăcinile ecuației atașate m(m+4)=0m(m + 4) = 0 sunt m1=−4m_1 = -4 și m2=0m_2 = 0. Coeficientul termenului de gradul doi este pozitiv (1>01 > 0), deci trinomul ia valori strict negative între rădăcini:
m∈(−4,0)m \in (-4, 0)

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x2−20=1813^{x^2 - 20} = \frac{1}{81}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem membrul drept al ecuației ca putere cu baza 33:
181=134=3−4\frac{1}{81} = \frac{1}{3^4} = 3^{-4}

(2p)

  • Ecuația devine:
3x2−20=3−43^{x^2 - 20} = 3^{-4}

Deoarece funcția exponențială f(t)=3tf(t) = 3^t este strict crescătoare, deci injectivă, egalăm exponenții:

x2−20=−4  ⟺  x2=16x^2 - 20 = -4 \iff x^2 = 16

(1p)

  • Rezolvăm ecuația binomă x2=16x^2 = 16:
x=−4saux=4x = -4 \quad \text{sau} \quad x = 4

Mulțimea soluțiilor este S={−4,4}S = \{-4, 4\}.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea numerelor naturale de o cifră, acesta să verifice inegalitatea n!≤n(n−1)n! \le n(n - 1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm numărul cazurilor posibile: mulțimea numerelor naturale de o cifră este A={0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}A = \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}, care conține 1010 elemente:
numa˘r cazuri posibile=10\text{număr cazuri posibile} = 10

(2p)

  • Determinăm numărul cazurilor favorabile analizând inegalitatea n!≤n(n−1)n! \le n(n - 1) pentru fiecare număr natural n∈An \in A:
    • Pentru n=0n = 0: 0!=10! = 1 și 0(0−1)=0  ⟹  1≤00(0 - 1) = 0 \implies 1 \le 0 (fals).
    • Pentru n=1n = 1: 1!=11! = 1 și 1(1−1)=0  ⟹  1≤01(1 - 1) = 0 \implies 1 \le 0 (fals).
    • Pentru n=2n = 2: 2!=22! = 2 și 2(2−1)=2  ⟹  2≤22(2 - 1) = 2 \implies 2 \le 2 (adevărat).
    • Pentru n=3n = 3: 3!=63! = 6 și 3(3−1)=6  ⟹  6≤63(3 - 1) = 6 \implies 6 \le 6 (adevărat).
    • Pentru n≥4n \ge 4: n!=n(n−1)⋅(n−2)!n! = n(n - 1) \cdot (n - 2)!. Cum pentru n≥4n \ge 4 avem (n−2)!≥2!=2>1(n - 2)! \ge 2! = 2 > 1, rezultă n!>n(n−1)n! > n(n - 1), deci inegalitatea nu mai este verificată pentru niciun număr n≥4n \ge 4.
  • Cazurile favorabile sunt n=2n = 2 și n=3n = 3, deci sunt 22 cazuri favorabile.

(2p)

  • Calculăm probabilitatea folosind raportul clasic:
p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=210=15p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{2}{10} = \frac{1}{5}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−4,0)A(-4, 0), B(0,4)B(0, 4) și O(0,0)O(0, 0). Determinați coordonatele punctului CC, știind că AB⃗=OC⃗\vec{AB} = \vec{OC}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm vectorul AB⃗\vec{AB} în funcție de vectorii unitate i⃗\vec{i} și j⃗\vec{j}:
AB⃗=(xB−xA)i⃗+(yB−yA)j⃗=(0−(−4))i⃗+(4−0)j⃗=4i⃗+4j⃗\vec{AB} = (x_B - x_A)\vec{i} + (y_B - y_A)\vec{j} = (0 - (-4))\vec{i} + (4 - 0)\vec{j} = 4\vec{i} + 4\vec{j}

(2p)

  • Fie C(a,b)C(a, b) coordonatele punctului căutat. Deoarece originea este O(0,0)O(0, 0), vectorul de poziție al punctului CC este:
OC⃗=ai⃗+bj⃗\vec{OC} = a\vec{i} + b\vec{j}

(1p)

  • Din egalitatea vectorială AB⃗=OC⃗\vec{AB} = \vec{OC}, obținem:
ai⃗+bj⃗=4i⃗+4j⃗  ⟹  a=4șib=4a\vec{i} + b\vec{j} = 4\vec{i} + 4\vec{j} \implies a = 4 \quad \text{și} \quad b = 4

(1p)

  • Coordonatele punctului CC sunt:
C(4,4)C(4, 4)

(1p)


6. Determinați numărul real aa, a>1a > 1, știind că a−1a - 1, 2a2a și 2a+12a + 1 sunt lungimile laturilor unui triunghi dreptunghic. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Comparăm cele trei lungimi pentru a>1a > 1:
    • 2a+1>2a2a + 1 > 2a (evident, pentru orice număr real aa).
    • (2a+1)−(a−1)=a+2>0(2a + 1) - (a - 1) = a + 2 > 0 pentru orice a>1  ⟹  2a+1>a−1a > 1 \implies 2a + 1 > a - 1.
    • Astfel, cea mai lungă latură este 2a+12a + 1, care reprezintă ipotenuza triunghiului dreptunghic.

(2p)

  • Aplicăm teorema lui Pitagora, conform căreia pătratul ipotenuzei este egal cu suma pătratelor catetelor:
(2a+1)2=(2a)2+(a−1)2(2a + 1)^2 = (2a)^2 + (a - 1)^2
  • Dezvoltăm ambele părți ale egalității:
4a2+4a+1=4a2+(a2−2a+1)4a^2 + 4a + 1 = 4a^2 + (a^2 - 2a + 1) 4a2+4a+1=5a2−2a+14a^2 + 4a + 1 = 5a^2 - 2a + 1

(1p)

  • Trecem toți termenii în membrul drept:
a2−6a=0  ⟺  a(a−6)=0a^2 - 6a = 0 \iff a(a - 6) = 0

(1p)

  • Soluțiile ecuației algebrice sunt a=0a = 0 și a=6a = 6. Deoarece ipoteza impune a>1a > 1, obținem soluția unică:
a=6a = 6

(Triunghiul dreptunghic obținut are lungimile laturilor a−1=5a - 1 = 5, 2a=122a = 12 și 2a+1=132a + 1 = 13, verificând relația pitagoreică 52+122=25+144=169=1325^2 + 12^2 = 25 + 144 = 169 = 13^2.)

(1p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(10ln⁡a0a0001)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & \ln a \\ 0 & a & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}, unde a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty).

a) Arătați că det⁡(A(e))=e\det(A(e)) = e. (5p)

b) Demonstrați că det⁡(A(a2))=det⁡(A(a)⋅A(a))\det\left(A(a^2)\right) = \det(A(a) \cdot A(a)), pentru orice a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty). (5p)

c) Determinați numerele a,b∈(0,+∞)a, b \in (0, +\infty) pentru care A(a)+A(b)=2A(a)⋅A(b)A(a) + A(b) = 2 A(a) \cdot A(b). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru a=ea = e, matricea A(e)A(e) devine, având în vedere că ln⁡e=1\ln e = 1:
A(e)=(1010e0001)A(e) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 0 & e & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei A(e)A(e) dezvoltând după prima linie sau folosind regula triunghiului:
det⁡(A(e))=∣1010e0001∣=1⋅e⋅1+0⋅0⋅1+0⋅0⋅0−1⋅e⋅0−0⋅0⋅1−0⋅0⋅1=e\det(A(e)) = \begin{vmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 0 & e & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot e \cdot 1 + 0 \cdot 0 \cdot 1 + 0 \cdot 0 \cdot 0 - 1 \cdot e \cdot 0 - 0 \cdot 0 \cdot 1 - 0 \cdot 0 \cdot 1 = e

(3p)


b)

  • Calculăm produsul de matrici A(a)⋅A(a)A(a) \cdot A(a) pentru a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty):
A(a)⋅A(a)=(10ln⁡a0a0001)(10ln⁡a0a0001)=(10ln⁡a+ln⁡a0a20001)=(102ln⁡a0a20001)A(a) \cdot A(a) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & \ln a \\ 0 & a & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 0 & \ln a \\ 0 & a & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & \ln a + \ln a \\ 0 & a^2 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 2\ln a \\ 0 & a^2 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Determinantul matricei produs este:
det⁡(A(a)⋅A(a))=1⋅a2⋅1=a2\det(A(a) \cdot A(a)) = 1 \cdot a^2 \cdot 1 = a^2

(3p)

  • Pe de altă parte, conform definiției matricei pentru parametrul a2a^2:
A(a2)=(10ln⁡(a2)0a20001)=(102ln⁡a0a20001)A(a^2) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & \ln(a^2) \\ 0 & a^2 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 2\ln a \\ 0 & a^2 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Determinantul său este:
det⁡(A(a2))=1⋅a2⋅1=a2\det\left(A(a^2)\right) = 1 \cdot a^2 \cdot 1 = a^2
  • Deoarece ambele expresii sunt egale cu a2a^2 (sau observând direct că A(a2)=A(a)⋅A(a)A(a^2) = A(a) \cdot A(a)), rezultă:
det⁡(A(a2))=det⁡(A(a)⋅A(a))\det\left(A(a^2)\right) = \det(A(a) \cdot A(a))

pentru orice a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty).

(2p)


c)

  • Calculăm suma A(a)+A(b)A(a) + A(b) pentru a,b∈(0,+∞)a, b \in (0, +\infty):
A(a)+A(b)=(10ln⁡a0a0001)+(10ln⁡b0b0001)=(20ln⁡a+ln⁡b0a+b0002)=(20ln⁡(ab)0a+b0002)A(a) + A(b) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & \ln a \\ 0 & a & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 & \ln b \\ 0 & b & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 & \ln a + \ln b \\ 0 & a + b & 0 \\ 0 & 0 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 & \ln(ab) \\ 0 & a + b & 0 \\ 0 & 0 & 2 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul A(a)⋅A(b)A(a) \cdot A(b):
A(a)⋅A(b)=(10ln⁡a0a0001)(10ln⁡b0b0001)=(10ln⁡b+ln⁡a0ab0001)=(10ln⁡(ab)0ab0001)A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & \ln a \\ 0 & a & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 0 & \ln b \\ 0 & b & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & \ln b + \ln a \\ 0 & ab & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & \ln(ab) \\ 0 & ab & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Înmulțim matricea produs cu scalarul 22:
2A(a)⋅A(b)=(202ln⁡(ab)02ab0002)2 A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 2 & 0 & 2\ln(ab) \\ 0 & 2ab & 0 \\ 0 & 0 & 2 \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm componentele corespunzătoare din cele două matrici:
(20ln⁡(ab)0a+b0002)=(202ln⁡(ab)02ab0002)\begin{pmatrix} 2 & 0 & \ln(ab) \\ 0 & a + b & 0 \\ 0 & 0 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 & 2\ln(ab) \\ 0 & 2ab & 0 \\ 0 & 0 & 2 \end{pmatrix}

Obținem sistemul de ecuații:

{ln⁡(ab)=2ln⁡(ab)a+b=2ab\begin{cases} \ln(ab) = 2\ln(ab) \\ a + b = 2ab \end{cases}
  • Din prima ecuație rezultă:
ln⁡(ab)=0  ⟺  ab=1\ln(ab) = 0 \iff ab = 1
  • Înlocuind ab=1ab = 1 în a doua ecuație, obținem:
a+b=2⋅1=2a + b = 2 \cdot 1 = 2
  • Numerele aa și bb sunt soluțiile ecuației de gradul al doilea t2−(a+b)t+ab=0t^2 - (a + b)t + ab = 0, adică:
t2−2t+1=0  ⟺  (t−1)2=0  ⟹  t=1t^2 - 2t + 1 = 0 \iff (t - 1)^2 = 0 \implies t = 1
  • Prin urmare, obținem:
a=1șib=1a = 1 \quad \text{și} \quad b = 1

Ambele valori aparțin intervalului (0,+∞)(0, +\infty).

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă:

x∗y=3xy−32(x+y)+6+2x * y = 3xy - 3\sqrt{2}(x + y) + 6 + \sqrt{2}

a) Arătați că 2∗1=2\sqrt{2} * 1 = \sqrt{2}. (5p)

b) Demonstrați că x∗y=3(x−2)(y−2)+2x * y = 3(x - \sqrt{2})(y - \sqrt{2}) + \sqrt{2}, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Calculați 41∗52∗63∗⋯∗20202017\frac{\sqrt{4}}{\sqrt{1}} * \frac{\sqrt{5}}{\sqrt{2}} * \frac{\sqrt{6}}{\sqrt{3}} * \dots * \frac{\sqrt{2020}}{\sqrt{2017}}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim x=2x = \sqrt{2} și y=1y = 1 în definiția legii de compoziție:
2∗1=3⋅2⋅1−32(2+1)+6+2\sqrt{2} * 1 = 3 \cdot \sqrt{2} \cdot 1 - 3\sqrt{2}(\sqrt{2} + 1) + 6 + \sqrt{2}

(2p)

  • Efectuăm calculele algebrice:
2∗1=32−3⋅2−32+6+2=32−6−32+6+2=2\sqrt{2} * 1 = 3\sqrt{2} - 3 \cdot 2 - 3\sqrt{2} + 6 + \sqrt{2} = 3\sqrt{2} - 6 - 3\sqrt{2} + 6 + \sqrt{2} = \sqrt{2}

(3p)


b)

  • Pornim de la forma propusă și desfacem parantezele:
E(x,y)=3(x−2)(y−2)+2E(x, y) = 3(x - \sqrt{2})(y - \sqrt{2}) + \sqrt{2} E(x,y)=3(xy−2x−2y+(2)2)+2E(x, y) = 3\left(xy - \sqrt{2}x - \sqrt{2}y + (\sqrt{2})^2\right) + \sqrt{2}

(2p)

  • Continuăm dezvoltarea expresiei:
E(x,y)=3(xy−2(x+y)+2)+2=3xy−32(x+y)+6+2E(x, y) = 3(xy - \sqrt{2}(x + y) + 2) + \sqrt{2} = 3xy - 3\sqrt{2}(x + y) + 6 + \sqrt{2}
  • Această expresie coincide exact cu definiția dată a legii de compoziție x∗yx * y. Așadar:
x∗y=3(x−2)(y−2)+2x * y = 3(x - \sqrt{2})(y - \sqrt{2}) + \sqrt{2}

pentru orice numere reale xx și yy.

(3p)


c)

  • Observăm comportamentul elementului x=2x = \sqrt{2} în cadrul legii de compoziție, folosind forma restrânsă demonstrată la punctul b):
x∗2=3(x−2)(2−2)+2=3(x−2)⋅0+2=2x * \sqrt{2} = 3(x - \sqrt{2})(\sqrt{2} - \sqrt{2}) + \sqrt{2} = 3(x - \sqrt{2}) \cdot 0 + \sqrt{2} = \sqrt{2}

pentru orice număr real xx. Similar:

2∗y=3(2−2)(y−2)+2=0+2=2\sqrt{2} * y = 3(\sqrt{2} - \sqrt{2})(y - \sqrt{2}) + \sqrt{2} = 0 + \sqrt{2} = \sqrt{2}

pentru orice număr real yy. Așadar, 2\sqrt{2} este element absorbant pentru legea de compoziție ∗*.

(2p)

  • Analizăm termenii compunerii date:
41,52,63,…,20202017\frac{\sqrt{4}}{\sqrt{1}}, \quad \frac{\sqrt{5}}{\sqrt{2}}, \quad \frac{\sqrt{6}}{\sqrt{3}}, \quad \dots, \quad \frac{\sqrt{2020}}{\sqrt{2017}}

Termenul al treilea este:

63=63=2\frac{\sqrt{6}}{\sqrt{3}} = \sqrt{\frac{6}{3}} = \sqrt{2}
  • Deoarece legea de compoziție este asociativă și 2\sqrt{2} este element absorbant, orice compunere ce conține termenul 2\sqrt{2} este egală cu 2\sqrt{2}:
(41∗52)∗2∗(74∗⋯∗20202017)=2\left(\frac{\sqrt{4}}{\sqrt{1}} * \frac{\sqrt{5}}{\sqrt{2}}\right) * \sqrt{2} * \left(\frac{\sqrt{7}}{\sqrt{4}} * \dots * \frac{\sqrt{2020}}{\sqrt{2017}}\right) = \sqrt{2}

Așadar:

41∗52∗63∗⋯∗20202017=2\frac{\sqrt{4}}{\sqrt{1}} * \frac{\sqrt{5}}{\sqrt{2}} * \frac{\sqrt{6}}{\sqrt{3}} * \dots * \frac{\sqrt{2020}}{\sqrt{2017}} = \sqrt{2}

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R},

f(x)={2x+3x−4,x∈(−∞,1)x2−x+1x2,x∈[1,+∞)f(x) = \begin{cases} 2^x + 3^x - 4, & x \in (-\infty, 1) \\ \dfrac{x^2 - x + 1}{x^2}, & x \in [1, +\infty) \end{cases}

a) Arătați că funcția ff este continuă pe R\mathbb{R}. (5p)

b) Demonstrați că funcția ff este crescătoare pe (−∞,1)(-\infty, 1). (5p)

c) Demonstrați că f(x)≤1f(x) \le 1, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pe intervalul (−∞,1)(-\infty, 1), funcția f(x)=2x+3x−4f(x) = 2^x + 3^x - 4 este o sumă de funcții exponențiale continue și o funcție constantă, deci este continuă.
  • Pe intervalul (1,+∞)(1, +\infty), funcția f(x)=x2−x+1x2f(x) = \frac{x^2 - x + 1}{x^2} este o funcție rațională continuă (numitorul x2≠0x^2 \neq 0 pe acest interval).
  • Studiem continuitatea funcției în punctul de legătură x=1x = 1 prin calcularea limitelor laterale și a valorii funcției în punct:
lim⁡x→1x<1f(x)=lim⁡x→1x<1(2x+3x−4)=21+31−4=1\lim_{\substack{x \to 1 \\ x < 1}} f(x) = \lim_{\substack{x \to 1 \\ x < 1}} (2^x + 3^x - 4) = 2^1 + 3^1 - 4 = 1 lim⁡x→1x>1f(x)=lim⁡x→1x>1x2−x+1x2=12−1+112=11=1\lim_{\substack{x \to 1 \\ x > 1}} f(x) = \lim_{\substack{x \to 1 \\ x > 1}} \frac{x^2 - x + 1}{x^2} = \frac{1^2 - 1 + 1}{1^2} = \frac{1}{1} = 1 f(1)=12−1+112=1f(1) = \frac{1^2 - 1 + 1}{1^2} = 1

(3p)

  • Deoarece lim⁡x→1x<1f(x)=lim⁡x→1x>1f(x)=f(1)=1\lim_{\substack{x \to 1 \\ x < 1}} f(x) = \lim_{\substack{x \to 1 \\ x > 1}} f(x) = f(1) = 1, rezultă că funcția ff este continuă în punctul x=1x = 1.
  • În concluzie, fiind continuă pe (−∞,1)(-\infty, 1), în x=1x = 1 și pe (1,+∞)(1, +\infty), funcția ff este continuă pe întreg domeniul R\mathbb{R}.

(2p)


b)

  • Pentru x∈(−∞,1)x \in (-\infty, 1), funcția este derivabilă și avem:
f′(x)=(2x+3x−4)′=2xln⁡2+3xln⁡3f'(x) = (2^x + 3^x - 4)' = 2^x \ln 2 + 3^x \ln 3

(3p)

  • Pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, avem 2x>02^x > 0 și 3x>03^x > 0. Cum ln⁡2>0\ln 2 > 0 și ln⁡3>0\ln 3 > 0, rezultă:
f′(x)>0,pentru orice x∈(−∞,1)f'(x) > 0, \quad \text{pentru orice } x \in (-\infty, 1)
  • Așadar, funcția ff este strict crescătoare pe intervalul (−∞,1)(-\infty, 1).

(2p)


c)

  • Analizăm inegalitatea f(x)≤1f(x) \le 1 separat pe cele două subintervale:

  • Cazul 1: x∈(−∞,1]x \in (-\infty, 1].

    • Deoarece funcția ff este strict crescătoare pe (−∞,1)(-\infty, 1) și continuă în x=1x = 1, rezultă că ff este crescătoare pe (−∞,1](-\infty, 1].
    • Astfel, pentru orice x≤1x \le 1, avem:
f(x)≤f(1)=1f(x) \le f(1) = 1

(2p)

  • Cazul 2: x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty).
    • Pentru x>1x > 1, funcția este f(x)=x2−x+1x2=1−1x+1x2f(x) = \frac{x^2 - x + 1}{x^2} = 1 - \frac{1}{x} + \frac{1}{x^2}.
    • Calculăm derivata funcției:
f′(x)=(1−x−1+x−2)′=x−2−2x−3=1x2−2x3=x−2x3f'(x) = \left(1 - x^{-1} + x^{-2}\right)' = x^{-2} - 2x^{-3} = \frac{1}{x^2} - \frac{2}{x^3} = \frac{x - 2}{x^3}
  • Semnul derivatei pe (1,+∞)(1, +\infty) depinde exclusiv de factorul (x−2)(x - 2) (deoarece x3>0x^3 > 0 pentru x>1x > 1):
    • Pentru x∈(1,2)x \in (1, 2), x−2<0  ⟹  f′(x)<0x - 2 < 0 \implies f'(x) < 0, deci ff este strict descrescătoare pe intervalul [1,2][1, 2].
    • Pentru x=2x = 2, f′(2)=0f'(2) = 0 și f(2)=22−2+122=34f(2) = \frac{2^2 - 2 + 1}{2^2} = \frac{3}{4}.
    • Pentru x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty), x−2>0  ⟹  f′(x)>0x - 2 > 0 \implies f'(x) > 0, deci ff este strict crescătoare pe intervalul [2,+∞)[2, +\infty).
  • Limita funcției la +∞+\infty este:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞x2−x+1x2=1\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 - x + 1}{x^2} = 1
  • Pe intervalul [1,2][1, 2], funcția descrește de la f(1)=1f(1) = 1 la f(2)=34f(2) = \frac{3}{4}, deci f(x)≤1f(x) \le 1.

  • Pe intervalul [2,+∞)[2, +\infty), funcția crește strict de la 34\frac{3}{4} tinzând asimptotic către 11 la +∞+\infty, fără a atinge valoarea 11, deci f(x)<1f(x) < 1 pentru orice x∈[2,+∞)x \in [2, +\infty).

  • Prin urmare, f(x)≤1f(x) \le 1 pentru orice x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty).

  • Din ambele cazuri deducem că:

f(x)≤1,pentru orice x∈Rf(x) \le 1, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}

(3p)


2. Se consideră funcția f:(−1,+∞)→Rf: (-1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2x+4x2+4x+3f(x) = \frac{2x + 4}{x^2 + 4x + 3}.

a) Arătați că ∫01(x+1)(x+3)f(x) dx=5\int_0^1 (x + 1)(x + 3) f(x) \, dx = 5. (5p)

b) Calculați ∫02f(x) dx\int_0^2 f(x) \, dx. (5p)

c) Demonstrați că orice primitivă F:(−1,+∞)→RF: (-1, +\infty) \to \mathbb{R} a funcției ff este concavă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Descompunem numitorul funcției ff în factori liniari:
x2+4x+3=x2+3x+x+3=x(x+3)+(x+3)=(x+1)(x+3)x^2 + 4x + 3 = x^2 + 3x + x + 3 = x(x + 3) + (x + 3) = (x + 1)(x + 3)
  • Înlocuim expresia funcției în integrala cerută:
(x+1)(x+3)f(x)=(x+1)(x+3)⋅2x+4(x+1)(x+3)=2x+4(x + 1)(x + 3) f(x) = (x + 1)(x + 3) \cdot \frac{2x + 4}{(x + 1)(x + 3)} = 2x + 4

(3p)

  • Calculăm integrala definită:
∫01(2x+4) dx=(x2+4x)∣01=(12+4⋅1)−(02+4⋅0)=5−0=5\int_0^1 (2x + 4) \, dx = (x^2 + 4x) \Big|_0^1 = (1^2 + 4 \cdot 1) - (0^2 + 4 \cdot 0) = 5 - 0 = 5

(2p)


b)

  • Observăm că numărătorul este chiar derivata numitorului:
(x2+4x+3)′=2x+4(x^2 + 4x + 3)' = 2x + 4

(2p)

  • Aplicăm formula de integrare ∫u′(x)u(x) dx=ln⁡∣u(x)∣+C\int \frac{u'(x)}{u(x)} \, dx = \ln |u(x)| + \mathcal{C}. Deoarece x2+4x+3>0x^2 + 4x + 3 > 0 pentru orice x∈(−1,+∞)x \in (-1, +\infty), modulul este redundant:
∫02f(x) dx=∫022x+4x2+4x+3 dx=ln⁡(x2+4x+3)∣02\int_0^2 f(x) \, dx = \int_0^2 \frac{2x + 4}{x^2 + 4x + 3} \, dx = \ln(x^2 + 4x + 3) \Big|_0^2
  • Înlocuim limitele de integrare:
ln⁡(22+4⋅2+3)−ln⁡(02+4⋅0+3)=ln⁡(4+8+3)−ln⁡3=ln⁡15−ln⁡3\ln(2^2 + 4 \cdot 2 + 3) - \ln(0^2 + 4 \cdot 0 + 3) = \ln(4 + 8 + 3) - \ln 3 = \ln 15 - \ln 3
  • Aplicăm proprietatea logaritmului raportului:
ln⁡15−ln⁡3=ln⁡(153)=ln⁡5\ln 15 - \ln 3 = \ln\left(\frac{15}{3}\right) = \ln 5

(3p)


c)

  • Deoarece FF este o primitivă a funcției ff pe intervalul (−1,+∞)(-1, +\infty), FF este derivabilă de două ori și:
F′(x)=f(x),F′′(x)=f′(x),pentru orice x∈(−1,+∞)F'(x) = f(x), \quad F''(x) = f'(x), \quad \text{pentru orice } x \in (-1, +\infty)
  • Calculăm derivata funcției f(x)=2x+4x2+4x+3f(x) = \frac{2x + 4}{x^2 + 4x + 3} folosind formula de derivare a raportului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(2x+4)′(x2+4x+3)−(2x+4)(x2+4x+3)′(x2+4x+3)2f'(x) = \frac{(2x + 4)'(x^2 + 4x + 3) - (2x + 4)(x^2 + 4x + 3)'}{(x^2 + 4x + 3)^2} f′(x)=2(x2+4x+3)−(2x+4)(2x+4)(x2+4x+3)2=2x2+8x+6−(4x2+16x+16)(x2+4x+3)2f'(x) = \frac{2(x^2 + 4x + 3) - (2x + 4)(2x + 4)}{(x^2 + 4x + 3)^2} = \frac{2x^2 + 8x + 6 - (4x^2 + 16x + 16)}{(x^2 + 4x + 3)^2} f′(x)=−2x2−8x−10(x2+4x+3)2=−2(x2+4x+5)(x2+4x+3)2f'(x) = \frac{-2x^2 - 8x - 10}{(x^2 + 4x + 3)^2} = \frac{-2(x^2 + 4x + 5)}{(x^2 + 4x + 3)^2}

(3p)

  • Analizăm semnul derivatei secunde F′′(x)=f′(x)F''(x) = f'(x):
    • Trinomul de la numărător are discriminantul Δ=42−4⋅1⋅5=16−20=−4<0\Delta = 4^2 - 4 \cdot 1 \cdot 5 = 16 - 20 = -4 < 0.
    • Prin urmare, x2+4x+5=(x+2)2+1>0x^2 + 4x + 5 = (x + 2)^2 + 1 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
    • Înmulțind cu −2-2, numărătorul este strict negativ: −2(x2+4x+5)<0-2(x^2 + 4x + 5) < 0.
    • Numitorul (x2+4x+3)2>0(x^2 + 4x + 3)^2 > 0 pentru orice x∈(−1,+∞)x \in (-1, +\infty).
  • Rezultă că:
F′′(x)=f′(x)<0,pentru orice x∈(−1,+∞)F''(x) = f'(x) < 0, \quad \text{pentru orice } x \in (-1, +\infty)
  • Deoarece a doua derivată a funcției FF este strict negativă pe intervalul (−1,+∞)(-1, +\infty), orice primitivă FF a funcției ff este (strict) concavă pe acest interval.

(2p)