BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Test Antrenament 7

BAC Științele Naturii (M2) 2020 — Test de Antrenament 7

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinaţi suma primilor cinci termeni ai progresiei geometrice (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1}, știind că b1=1b_1 = 1 și b2=2b_2 = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm rația qq a progresiei geometrice folosind primii doi termeni:
q=b2b1=21=2q = \frac{b_2}{b_1} = \frac{2}{1} = 2

(2p)

  • Aplicăm formula sumei primilor nn termeni ai unei progresii geometrice, Sn=b1⋅qn−1q−1S_n = b_1 \cdot \frac{q^n - 1}{q - 1}:
S5=b1⋅q5−1q−1=1⋅25−12−1=32−11=31S_5 = b_1 \cdot \frac{q^5 - 1}{q - 1} = 1 \cdot \frac{2^5 - 1}{2 - 1} = \frac{32 - 1}{1} = 31

(Alternativ, determinăm primii cinci termeni: b1=1b_1 = 1, b2=2b_2 = 2, b3=4b_3 = 4, b4=8b_4 = 8, b5=16b_5 = 16 și calculăm suma direct: S5=1+2+4+8+16=31S_5 = 1 + 2 + 4 + 8 + 16 = 31.)

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x2−11x+6f(x) = 3x^2 - 11x + 6. Determinați mulțimea valorilor reale ale lui xx pentru care punctele A(x,f(x))A(x, f(x)) sunt situate sub axa OxOx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(x,f(x))A(x, f(x)) se află sub axa OxOx dacă și numai dacă ordonata sa este strict negativă:
f(x)<0  ⟺  3x2−11x+6<0f(x) < 0 \iff 3x^2 - 11x + 6 < 0

(2p)

  • Rezolvăm ecuația atașată 3x2−11x+6=03x^2 - 11x + 6 = 0. Calculăm discriminantul:
Δ=(−11)2−4⋅3⋅6=121−72=49\Delta = (-11)^2 - 4 \cdot 3 \cdot 6 = 121 - 72 = 49

Rădăcinile trinomului sunt:

x1=11−492⋅3=11−76=46=23x_1 = \frac{11 - \sqrt{49}}{2 \cdot 3} = \frac{11 - 7}{6} = \frac{4}{6} = \frac{2}{3} x2=11+492⋅3=11+76=186=3x_2 = \frac{11 + \sqrt{49}}{2 \cdot 3} = \frac{11 + 7}{6} = \frac{18}{6} = 3

Deoarece coeficientul dominant este a=3>0a = 3 > 0, trinomul are valori strict negative între rădăcini. Așadar:

x∈(23,3)x \in \left(\frac{2}{3}, 3\right)

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația lg⁡(1−x)−lg⁡(7−x)=−1\lg(1 - x) - \lg(7 - x) = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență pentru logaritmi:
{1−x>0  ⟹  x<17−x>0  ⟹  x<7  ⟹  x∈(−∞,1)\begin{cases} 1 - x > 0 \implies x < 1 \\ 7 - x > 0 \implies x < 7 \end{cases} \implies x \in (-\infty, 1)
  • Folosim proprietatea diferenței logaritmilor lg⁡a−lg⁡b=lg⁡(ab)\lg a - \lg b = \lg\left(\frac{a}{b}\right):
lg⁡(1−x7−x)=−1\lg\left(\frac{1 - x}{7 - x}\right) = -1

Conform definiției logaritmului zecimal (baza 10):

1−x7−x=10−1=110\frac{1 - x}{7 - x} = 10^{-1} = \frac{1}{10}

(3p)

  • Rezolvăm ecuația algebrică obținută:
10(1−x)=7−x  ⟺  10−10x=7−x  ⟺  9x=3  ⟺  x=39=1310(1 - x) = 7 - x \iff 10 - 10x = 7 - x \iff 9x = 3 \iff x = \frac{3}{9} = \frac{1}{3}

Deoarece 13∈(−∞,1)\frac{1}{3} \in (-\infty, 1), soluția este admisibilă:

x=13x = \frac{1}{3}

(2p)


4. Determinați numărul natural nn, n≥2n \ge 2, pentru care Cn1+Cn2=6C_n^1 + C_n^2 = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formulele de calcul pentru combinări:
Cn1=nșiCn2=n(n−1)2C_n^1 = n \quad \text{și} \quad C_n^2 = \frac{n(n - 1)}{2}
  • Înlocuim în ecuația dată:
n+n(n−1)2=6  ⟺  2n+n2−n=12  ⟺  n2+n−12=0n + \frac{n(n - 1)}{2} = 6 \iff 2n + n^2 - n = 12 \iff n^2 + n - 12 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=12−4⋅1⋅(−12)=1+48=49\Delta = 1^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-12) = 1 + 48 = 49 n1=−1−72=−4șin2=−1+72=3n_1 = \frac{-1 - 7}{2} = -4 \quad \text{și} \quad n_2 = \frac{-1 + 7}{2} = 3

Cum nn este număr natural și n≥2n \ge 2, soluția unică este:

n=3n = 3

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctul A(2a−1,a2)A(2a - 1, a^2), unde aa este număr real. Determinați numerele reale aa pentru care punctul AA aparține dreptei dd de ecuație y=x+4y = x + 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(xA,yA)A(x_A, y_A) aparține dreptei dd dacă și numai dacă coordonatele sale verifică ecuația dreptei (yA=xA+4y_A = x_A + 4):
a2=(2a−1)+4a^2 = (2a - 1) + 4

(2p)

  • Aducem ecuația la forma canonică de gradul al doilea:
a2=2a+3  ⟺  a2−2a−3=0a^2 = 2a + 3 \iff a^2 - 2a - 3 = 0

Calculăm rădăcinile:

(a−3)(a+1)=0(a - 3)(a + 1) = 0

Obținem soluțiile:

a=−1saua=3a = -1 \quad \text{sau} \quad a = 3

(3p)


6. Determinați cos⁡2x\cos 2x, știind că xx este număr real și sin⁡x=1213\sin x = \frac{12}{13}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula trigonometrică a cosinusului unghiului dublu exprimată exclusiv în funcție de sin⁡x\sin x:
cos⁡2x=1−2sin⁡2x\cos 2x = 1 - 2\sin^2 x

Înlocuim valoarea sin⁡x=1213\sin x = \frac{12}{13}:

cos⁡2x=1−2⋅(1213)2\cos 2x = 1 - 2 \cdot \left(\frac{12}{13}\right)^2

(2p)

  • Efectuăm calculele aritmetice:
cos⁡2x=1−2⋅144169=1−288169=169−288169=−119169\cos 2x = 1 - 2 \cdot \frac{144}{169} = 1 - \frac{288}{169} = \frac{169 - 288}{169} = -\frac{119}{169}

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(11−21−21a11)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & -2 \\ 1 & -2 & 1 \\ a & 1 & 1 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații {x+y−2z=1x−2y+z=2ax+y+z=3\begin{cases} x + y - 2z = 1 \\ x - 2y + z = 2 \\ ax + y + z = 3 \end{cases}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=−9\det(A(1)) = -9. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a=1a = 1, scriem matricea A(1)A(1):
A(1)=(11−21−21111)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & -2 \\ 1 & -2 & 1 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix}

Determinantul său este:

det⁡(A(1))=∣11−21−21111∣\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 & -2 \\ 1 & -2 & 1 \\ 1 & 1 & 1 \end{vmatrix}

(2p)

  • Aplicăm regula lui Sarrus sau dezvoltarea după prima linie:
det⁡(A(1))=1⋅(−2)⋅1+1⋅1⋅(−2)+1⋅1⋅1−[(−2)⋅(−2)⋅1+1⋅1⋅1+1⋅1⋅1]\det(A(1)) = 1 \cdot (-2) \cdot 1 + 1 \cdot 1 \cdot (-2) + 1 \cdot 1 \cdot 1 - [(-2) \cdot (-2) \cdot 1 + 1 \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot 1 \cdot 1] det⁡(A(1))=−2−2+1−(4+1+1)=−3−6=−9\det(A(1)) = -2 - 2 + 1 - (4 + 1 + 1) = -3 - 6 = -9

(3p)


b) Demonstrați că suma elementelor matricei B(a)=A(a)⋅A(a)B(a) = A(a) \cdot A(a) nu depinde de numărul real aa. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul matricial B(a)=A(a)⋅A(a)B(a) = A(a) \cdot A(a):
B(a)=(11−21−21a11)(11−21−21a11)B(a) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & -2 \\ 1 & -2 & 1 \\ a & 1 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 1 & -2 \\ 1 & -2 & 1 \\ a & 1 & 1 \end{pmatrix}

Calculăm elementele pe fiecare linie:

  • Linia 1:
    • b11=1⋅1+1⋅1+(−2)⋅a=2−2ab_{11} = 1 \cdot 1 + 1 \cdot 1 + (-2) \cdot a = 2 - 2a
    • b12=1⋅1+1⋅(−2)+(−2)⋅1=1−2−2=−3b_{12} = 1 \cdot 1 + 1 \cdot (-2) + (-2) \cdot 1 = 1 - 2 - 2 = -3
    • b13=1⋅(−2)+1⋅1+(−2)⋅1=−2+1−2=−3b_{13} = 1 \cdot (-2) + 1 \cdot 1 + (-2) \cdot 1 = -2 + 1 - 2 = -3
  • Linia 2:
    • b21=1⋅1+(−2)⋅1+1⋅a=a−1b_{21} = 1 \cdot 1 + (-2) \cdot 1 + 1 \cdot a = a - 1
    • b22=1⋅1+(−2)⋅(−2)+1⋅1=1+4+1=6b_{22} = 1 \cdot 1 + (-2) \cdot (-2) + 1 \cdot 1 = 1 + 4 + 1 = 6
    • b23=1⋅(−2)+(−2)⋅1+1⋅1=−2−2+1=−3b_{23} = 1 \cdot (-2) + (-2) \cdot 1 + 1 \cdot 1 = -2 - 2 + 1 = -3
  • Linia 3:
    • b31=a⋅1+1⋅1+1⋅a=2a+1b_{31} = a \cdot 1 + 1 \cdot 1 + 1 \cdot a = 2a + 1
    • b32=a⋅1+1⋅(−2)+1⋅1=a−1b_{32} = a \cdot 1 + 1 \cdot (-2) + 1 \cdot 1 = a - 1
    • b33=a⋅(−2)+1⋅1+1⋅1=−2a+2b_{33} = a \cdot (-2) + 1 \cdot 1 + 1 \cdot 1 = -2a + 2

Prin urmare, matricea B(a)B(a) este:

B(a)=(2−2a−3−3a−16−32a+1a−1−2a+2)B(a) = \begin{pmatrix} 2 - 2a & -3 & -3 \\ a - 1 & 6 & -3 \\ 2a + 1 & a - 1 & -2a + 2 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm suma tuturor elementelor matricei B(a)B(a):
S=(2−2a−3−3)+(a−1+6−3)+(2a+1+a−1−2a+2)=(−2a−4)+(a+2)+(a+2)=(−2a+a+a)+(−4+2+2)=0a+0=0\begin{aligned} S &= (2 - 2a - 3 - 3) + (a - 1 + 6 - 3) + (2a + 1 + a - 1 - 2a + 2) \\ &= (-2a - 4) + (a + 2) + (a + 2) \\ &= (-2a + a + a) + (-4 + 2 + 2) \\ &= 0a + 0 = 0 \end{aligned}

Suma este egală cu 00, fiind constantă, deci nu depinde de numărul real aa.

(2p)


c) Pentru a=−2a = -2, arătați că sistemul de ecuații este incompatibil. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim a=−2a = -2 în sistemul de ecuații:
{x+y−2z=1x−2y+z=2−2x+y+z=3\begin{cases} x + y - 2z = 1 \\ x - 2y + z = 2 \\ -2x + y + z = 3 \end{cases}

(2p)

  • Adunăm cele trei ecuații membru cu membru:
(x+x−2x)+(y−2y+y)+(−2z+z+z)=1+2+3(x + x - 2x) + (y - 2y + y) + (-2z + z + z) = 1 + 2 + 3

Efectuând reducerile obținem:

0x+0y+0z=6  ⟺  0=60x + 0y + 0z = 6 \iff 0 = 6

Această egalitate este falsă (contradicție), ceea ce arată că nu există nicio soluție (x,y,z)∈R3(x, y, z) \in \mathbb{R}^3. Prin urmare, sistemul de ecuații este incompatibil.

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=xy+m(x+y)x * y = xy + m(x + y), unde mm este număr real.

a) Arătați că (−1)∗1=−1(-1) * 1 = -1, pentru orice număr real mm. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula legii de compoziție pentru x=−1x = -1 și y=1y = 1:
(−1)∗1=(−1)⋅1+m((−1)+1)(-1) * 1 = (-1) \cdot 1 + m((-1) + 1)

(3p)

  • Calculăm termenii:
(−1)∗1=−1+m⋅0=−1+0=−1(-1) * 1 = -1 + m \cdot 0 = -1 + 0 = -1

pentru orice număr real mm.

(2p)


b) Demonstrați că x∗y=(x+m)(y+m)−m2x * y = (x + m)(y + m) - m^2, pentru orice numere reale xx, yy și mm. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm expresia din membrul drept:
(x+m)(y+m)−m2=xy+xm+my+m2−m2(x + m)(y + m) - m^2 = xy + xm + my + m^2 - m^2

(2p)

  • Reducem termenii m2−m2=0m^2 - m^2 = 0 și dăm factor comun pe mm:
=xy+m(x+y)=x∗y= xy + m(x + y) = x * y

pentru orice numere reale xx, yy și mm.

(3p)


c) Pentru m=−1m = -1, determinați numerele reale xx pentru care 5x∗5x+1=−15^x * 5^{x+1} = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru m=−1m = -1, conform formei restrânse demonstrate la punctul b), legea devine:
x∗y=(x−1)(y−1)−(−1)2=(x−1)(y−1)−1x * y = (x - 1)(y - 1) - (-1)^2 = (x - 1)(y - 1) - 1

Ecuația 5x∗5x+1=−15^x * 5^{x+1} = -1 se scrie:

(5x−1)(5x+1−1)−1=−1  ⟺  (5x−1)(5x+1−1)=0(5^x - 1)(5^{x+1} - 1) - 1 = -1 \iff (5^x - 1)(5^{x+1} - 1) = 0

(2p)

  • Un produs de doi factori este nul dacă cel puțin unul dintre factori este nul:
    1. 5x−1=0  ⟺  5x=1=50  ⟺  x=05^x - 1 = 0 \iff 5^x = 1 = 5^0 \iff x = 0
    2. 5x+1−1=0  ⟺  5x+1=1=50  ⟺  x+1=0  ⟺  x=−15^{x+1} - 1 = 0 \iff 5^{x+1} = 1 = 5^0 \iff x + 1 = 0 \iff x = -1

Soluțiile reale sunt:

x=−1saux=0x = -1 \quad \text{sau} \quad x = 0

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2x−1xf(x) = \frac{2}{\sqrt{x}} - \frac{1}{x}.

a) Arătaţi că f′(x)=1−xx2f'(x) = \frac{1 - \sqrt{x}}{x^2}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm funcția ff sub formă de puteri sau derivăm termen cu termen:
f(x)=2x−12−x−1f(x) = 2x^{-\frac{1}{2}} - x^{-1}

Derivata este:

f′(x)=2⋅(−12)x−32−(−1)x−2=−x−32+x−2f'(x) = 2 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) x^{-\frac{3}{2}} - (-1) x^{-2} = -x^{-\frac{3}{2}} + x^{-2}

(3p)

  • Rescriem ca fracții algebrice și aducem la numitor comun:
f′(x)=−1xx+1x2=−xx⋅1x+1x2=−x+1x2=1−xx2f'(x) = -\frac{1}{x\sqrt{x}} + \frac{1}{x^2} = \frac{-x\sqrt{x} \cdot \frac{1}{x} + 1}{x^2} = \frac{-\sqrt{x} + 1}{x^2} = \frac{1 - \sqrt{x}}{x^2}

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)


b) Determinaţi ecuaţia asimptotei spre +∞+\infty la graficul funcţiei ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Căutăm asimptota orizontală spre +∞+\infty calculând limita funcției:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(2x−1x)\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{2}{\sqrt{x}} - \frac{1}{x}\right)

Cum lim⁡x→+∞2x=0\lim_{x \to +\infty} \frac{2}{\sqrt{x}} = 0 și lim⁡x→+∞1x=0\lim_{x \to +\infty} \frac{1}{x} = 0, obținem:

lim⁡x→+∞f(x)=0−0=0\lim_{x \to +\infty} f(x) = 0 - 0 = 0

(3p)

  • Deoarece limita este finită (y=0y = 0), deducem că:
y=0y = 0

(axa OxOx) este ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcţiei ff.

(2p)


c) Calculați lim⁡x→1f′(x)x−1\lim_{x \to 1} \frac{f'(x)}{x - 1}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim derivata f′(x)=1−xx2f'(x) = \frac{1 - \sqrt{x}}{x^2} în raport:
lim⁡x→1f′(x)x−1=lim⁡x→11−xx2x−1=lim⁡x→11−xx2(x−1)\lim_{x \to 1} \frac{f'(x)}{x - 1} = \lim_{x \to 1} \frac{\frac{1 - \sqrt{x}}{x^2}}{x - 1} = \lim_{x \to 1} \frac{1 - \sqrt{x}}{x^2(x - 1)}

Observăm cazul de nedeterminare [00]\left[\frac{0}{0}\right]. Descompunem numitorul folosind x−1=(x−1)(x+1)=−(1−x)(x+1)x - 1 = (\sqrt{x} - 1)(\sqrt{x} + 1) = -(1 - \sqrt{x})(\sqrt{x} + 1):

=lim⁡x→11−x−x2(1−x)(x+1)= \lim_{x \to 1} \frac{1 - \sqrt{x}}{-x^2(1 - \sqrt{x})(\sqrt{x} + 1)}

(3p)

  • Simplificăm factorul nenul (1−x)(1 - \sqrt{x}) pentru x≠1x \neq 1:
=lim⁡x→11−x2(x+1)=1−12(1+1)=1−(1+1)=−12= \lim_{x \to 1} \frac{1}{-x^2(\sqrt{x} + 1)} = \frac{1}{-1^2(\sqrt{1} + 1)} = \frac{1}{-(1 + 1)} = -\frac{1}{2}

(2p)


2. Se consideră funcţiile f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=1x+ex+mf(x) = \frac{1}{x} + e^x + m, unde mm este număr real, și F:(0,+∞)→RF: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, F(x)=ln⁡x+ex+4x+1F(x) = \ln x + e^x + 4x + 1.

a) Determinați numărul real mm astfel încât funcția FF să fie o primitivă a funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Funcția FF este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty) și derivata sa este:
F′(x)=(ln⁡x+ex+4x+1)′=1x+ex+4F'(x) = (\ln x + e^x + 4x + 1)' = \frac{1}{x} + e^x + 4

(3p)

  • Funcția FF este o primitivă a funcției ff dacă și numai dacă F′(x)=f(x)F'(x) = f(x) pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty):
1x+ex+4=1x+ex+m  ⟺  m=4\frac{1}{x} + e^x + 4 = \frac{1}{x} + e^x + m \iff m = 4

(2p)


b) Pentru m=4m = 4, calculați ∫1ef(x) dx\int_1^e f(x)\,dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru m=4m = 4, știm din subpunctul anterior că FF este o primitivă a funcției ff. Conform formulei Leibniz-Newton:
∫1ef(x) dx=[F(x)]1e=F(e)−F(1)\int_1^e f(x)\,dx = \left[ F(x) \right]_1^e = F(e) - F(1)

(3p)

  • Calculăm F(e)F(e) și F(1)F(1):
F(e)=ln⁡e+ee+4e+1=1+ee+4e+1=ee+4e+2F(e) = \ln e + e^e + 4e + 1 = 1 + e^e + 4e + 1 = e^e + 4e + 2 F(1)=ln⁡1+e1+4⋅1+1=0+e+4+1=e+5F(1) = \ln 1 + e^1 + 4 \cdot 1 + 1 = 0 + e + 4 + 1 = e + 5

Efectuăm scăderea:

∫1ef(x) dx=(ee+4e+2)−(e+5)=ee+3e−3\int_1^e f(x)\,dx = (e^e + 4e + 2) - (e + 5) = e^e + 3e - 3

(2p)


c) Pentru m=0m = 0, calculați ∫12xf(x) dx\int_1^2 x f(x)\,dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru m=0m = 0, funcția este f(x)=1x+exf(x) = \frac{1}{x} + e^x.
  • Expresia de sub integrală este:
xf(x)=x(1x+ex)=1+xexx f(x) = x \left(\frac{1}{x} + e^x\right) = 1 + x e^x

Integrala se desface în suma a două integrale:

∫12xf(x) dx=∫121 dx+∫12xex dx\int_1^2 x f(x)\,dx = \int_1^2 1\,dx + \int_1^2 x e^x\,dx

Integrând prin părți a doua integrală (cu u=x  ⟹  u′=1u = x \implies u' = 1 și v′=ex  ⟹  v=exv' = e^x \implies v = e^x):

∫12xex dx=[xex]12−∫12ex dx=(2e2−e)−[ex]12=2e2−e−(e2−e)=e2\int_1^2 x e^x\,dx = \left[ x e^x \right]_1^2 - \int_1^2 e^x\,dx = (2e^2 - e) - \left[ e^x \right]_1^2 = 2e^2 - e - (e^2 - e) = e^2

(3p)

  • Calculăm prima integrală și adunăm rezultatele:
∫121 dx=[x]12=2−1=1\int_1^2 1\,dx = [x]_1^2 = 2 - 1 = 1 ∫12xf(x) dx=1+e2=e2+1\int_1^2 x f(x)\,dx = 1 + e^2 = e^2 + 1

(2p)