BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Test Antrenament 6

BAC Științele Naturii (M2) 2020 — Test de Antrenament 6

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinaţi suma primilor cinci termeni ai progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, știind că a1=5a_1 = 5 și rația r=2r = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula termenului general an=a1+(n−1)ra_n = a_1 + (n - 1)r sau formula sumei primilor nn termeni ai unei progresii aritmetice:
Sn=2a1+(n−1)r2⋅nS_n = \frac{2a_1 + (n - 1)r}{2} \cdot n

Pentru n=5n = 5, a1=5a_1 = 5 și r=2r = 2:

S5=2⋅5+4⋅22⋅5=10+82⋅5=182⋅5=9⋅5S_5 = \frac{2 \cdot 5 + 4 \cdot 2}{2} \cdot 5 = \frac{10 + 8}{2} \cdot 5 = \frac{18}{2} \cdot 5 = 9 \cdot 5

(Alternativ, calculăm primii 5 termeni: a1=5a_1 = 5, a2=7a_2 = 7, a3=9a_3 = 9, a4=11a_4 = 11, a5=13a_5 = 13 și suma lor S5=5+7+9+11+13S_5 = 5 + 7 + 9 + 11 + 13.)

(3p)

  • Finalizăm calculul sumei:
S5=45S_5 = 45

(2p)


2. Determinați mulțimea valorilor reale ale lui aa pentru care ecuația x2−ax+a−1=0x^2 - ax + a - 1 = 0 are soluții reale distincte. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • O ecuație de gradul al doilea are soluții reale distincte dacă și numai dacă discriminantul său este strict pozitiv (Δ>0\Delta > 0).
  • Calculăm discriminantul Δ\Delta:
Δ=(−a)2−4⋅1⋅(a−1)=a2−4a+4=(a−2)2\Delta = (-a)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (a - 1) = a^2 - 4a + 4 = (a - 2)^2

(2p)

  • Impunem condiția Δ>0\Delta > 0:
(a−2)2>0  ⟺  a−2≠0  ⟺  a≠2(a - 2)^2 > 0 \iff a - 2 \neq 0 \iff a \neq 2
  • Obținem mulțimea valorilor reale ale parametrului aa:
a∈R∖{2}a \in \mathbb{R} \setminus \{2\}

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3−x2+x+23=13 - \sqrt[3]{x^2 + x + 2} = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Izolăm radicalul de ordinul 3 în membrul drept:
x2+x+23=3−1  ⟺  x2+x+23=2\sqrt[3]{x^2 + x + 2} = 3 - 1 \iff \sqrt[3]{x^2 + x + 2} = 2
  • Ridicăm ambii membri la puterea a treia (operație bijectivă pe R\mathbb{R}, fără necesitatea unor condiții restrictive de existență):
x2+x+2=23  ⟺  x2+x+2=8x^2 + x + 2 = 2^3 \iff x^2 + x + 2 = 8 x2+x−6=0x^2 + x - 6 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea obținută. Discriminantul este:
Δ=12−4⋅1⋅(−6)=1+24=25\Delta = 1^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-6) = 1 + 24 = 25

Rădăcinile sunt:

x1=−1−52=−3șix2=−1+52=2x_1 = \frac{-1 - 5}{2} = -3 \quad \text{și} \quad x_2 = \frac{-1 + 5}{2} = 2

Soluțiile ecuației sunt x=−3x = -3 sau x=2x = 2.

(2p)


4. Calculaţi 2C43−3A422C_4^3 - 3A_4^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formulele pentru combinări și aranjamente:
C43=4!3!(4−3)!=4!3!⋅1!=4C_4^3 = \frac{4!}{3!(4 - 3)!} = \frac{4!}{3! \cdot 1!} = 4 A42=4!(4−2)!=4!2!=4⋅3=12A_4^2 = \frac{4!}{(4 - 2)!} = \frac{4!}{2!} = 4 \cdot 3 = 12

(2p)

  • Înlocuim valorile în expresia dată:
2C43−3A42=2⋅4−3⋅12=8−36=−282C_4^3 - 3A_4^2 = 2 \cdot 4 - 3 \cdot 12 = 8 - 36 = -28

(3p)


5. Se consideră vectorii u⃗=i⃗+aj⃗\vec{u} = \vec{i} + a\vec{j} și v⃗=2i⃗+(a2+1)j⃗\vec{v} = 2\vec{i} + (a^2 + 1)\vec{j}, unde aa este număr real. Determinați numărul real aa pentru care vectorii u⃗\vec{u} și v⃗\vec{v} sunt coliniari. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Doi vectori exprimați în baza ortonormată (i⃗,j⃗)(\vec{i}, \vec{j}) sunt coliniari dacă și numai dacă coordonatele lor sunt proporționale:
12=aa2+1\frac{1}{2} = \frac{a}{a^2 + 1}

(3p)

  • Efectuăm produsul extremilor și al mezilor:
a2+1=2a  ⟺  a2−2a+1=0  ⟺  (a−1)2=0a^2 + 1 = 2a \iff a^2 - 2a + 1 = 0 \iff (a - 1)^2 = 0
  • Rezultă valoarea unică:
a=1a = 1

(2p)


6. Se consideră triunghiul ascuțitunghic ABCABC cu AB=8AB = 8, BC=8BC = 8 și aria egală cu 1616. Determinați măsura unghiului BB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem formula ariei triunghiului în funcție de două laturi și sinusul unghiului cuprins între ele:
A△ABC=AB⋅BC⋅sin⁡B2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot BC \cdot \sin B}{2}

Înlocuim datele din ipoteză:

16=8⋅8⋅sin⁡B2  ⟺  16=32sin⁡B16 = \frac{8 \cdot 8 \cdot \sin B}{2} \iff 16 = 32 \sin B

(3p)

  • Deducem valoarea sinusului:
sin⁡B=1632=12\sin B = \frac{16}{32} = \frac{1}{2}

Cum triunghiul ABCABC este ascuțitunghic, avem m(∢B)∈(0∘,90∘)m(\sphericalangle B) \in (0^\circ, 90^\circ), de unde rezultă:

m(∢B)=30∘m(\sphericalangle B) = 30^\circ

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(0110)A = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix}, I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și M(x,y)=xI2+yAM(x, y) = x I_2 + y A, unde xx și yy sunt numere reale.

a) Arătați că det⁡A=−1\det A = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei AA conform formulei pentru matrici de ordinul 2:
det⁡A=∣0110∣=0⋅0−1⋅1\det A = \begin{vmatrix} 0 & 1 \\ 1 & 0 \end{vmatrix} = 0 \cdot 0 - 1 \cdot 1

(3p)

  • Obținem:
det⁡A=0−1=−1\det A = 0 - 1 = -1

(2p)


b) Demonstrați că M(x,y)⋅M(a,b)=M(xa+yb,xb+ya)M(x, y) \cdot M(a, b) = M(xa + yb, xb + ya), pentru orice numere reale aa, bb, xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Observăm că:
A2=A⋅A=(0110)(0110)=(0⋅0+1⋅10⋅1+1⋅01⋅0+0⋅11⋅1+0⋅0)=(1001)=I2A^2 = A \cdot A = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0\cdot 0 + 1\cdot 1 & 0\cdot 1 + 1\cdot 0 \\ 1\cdot 0 + 0\cdot 1 & 1\cdot 1 + 0\cdot 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2

(2p)

  • Dezvoltăm produsul matricelor folosind distributivitatea înmulțirii față de adunare și faptul că I2I_2 comută cu orice matrice:
M(x,y)⋅M(a,b)=(xI2+yA)(aI2+bA)=xaI22+xbI2A+yaAI2+ybA2=xaI2+xbA+yaA+ybI2=(xa+yb)I2+(xb+ya)A=M(xa+yb,xb+ya)\begin{aligned} M(x, y) \cdot M(a, b) &= (x I_2 + y A)(a I_2 + b A) \\ &= xa I_2^2 + xb I_2 A + ya A I_2 + yb A^2 \\ &= xa I_2 + xb A + ya A + yb I_2 \\ &= (xa + yb) I_2 + (xb + ya) A \\ &= M(xa + yb, xb + ya) \end{aligned}

pentru orice numere reale aa, bb, xx și yy.

(3p)


c) Determinați perechile (x,y)(x, y) de numere reale, știind că det⁡(M(x,y))=4\det(M(x, y)) = 4 și suma elementelor matricei M(x,y)⋅M(x,y)M(x, y) \cdot M(x, y) este egală cu 88. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Matricea M(x,y)M(x, y) are forma explicită:
M(x,y)=x(1001)+y(0110)=(xyyx)M(x, y) = x \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} + y \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x & y \\ y & x \end{pmatrix}

Determinantul său este:

det⁡(M(x,y))=∣xyyx∣=x2−y2\det(M(x, y)) = \begin{vmatrix} x & y \\ y & x \end{vmatrix} = x^2 - y^2

Din ipoteză, det⁡(M(x,y))=4\det(M(x, y)) = 4, deci:

x2−y2=(x−y)(x+y)=4x^2 - y^2 = (x - y)(x + y) = 4

(1p)

  • Folosind formula demonstrată la punctul b) pentru a=xa = x și b=yb = y, avem:
M(x,y)⋅M(x,y)=M(x2+y2,2xy)=(x2+y22xy2xyx2+y2)M(x, y) \cdot M(x, y) = M(x^2 + y^2, 2xy) = \begin{pmatrix} x^2 + y^2 & 2xy \\ 2xy & x^2 + y^2 \end{pmatrix}

Suma elementelor matricei este:

(x2+y2)+2xy+2xy+(x2+y2)=2x2+4xy+2y2=2(x+y)2(x^2 + y^2) + 2xy + 2xy + (x^2 + y^2) = 2x^2 + 4xy + 2y^2 = 2(x + y)^2

Din enunț, această sumă este egală cu 88:

2(x+y)2=8  ⟺  (x+y)2=4  ⟺  x+y∈{−2,2}2(x + y)^2 = 8 \iff (x + y)^2 = 4 \iff x + y \in \{-2, 2\}

(2p)

  • Analizăm cele două cazuri:
    1. Dacă x+y=2x + y = 2, atunci din (x−y)(x+y)=4(x - y)(x + y) = 4 rezultă x−y=42=2x - y = \frac{4}{2} = 2. Adunând ecuațiile: 2x=4  ⟹  x=22x = 4 \implies x = 2, de unde y=2−x=0y = 2 - x = 0. Obținem perechea (2,0)(2, 0).
    2. Dacă x+y=−2x + y = -2, atunci din (x−y)(x+y)=4(x - y)(x + y) = 4 rezultă x−y=4−2=−2x - y = \frac{4}{-2} = -2. Adunând ecuațiile: 2x=−4  ⟹  x=−22x = -4 \implies x = -2, de unde y=−2−x=0y = -2 - x = 0. Obținem perechea (−2,0)(-2, 0).

Așadar, perechile căutate sunt (2,0)(2, 0) și (−2,0)(-2, 0).

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definesc legile de compoziție x∗y=x+y−1x * y = x + y - 1 și x∘y=xy−x−y+2x \circ y = xy - x - y + 2.

a) Arătați că 2∘(1∗3)=(2∘1)∗(2∘3)2 \circ (1 * 3) = (2 \circ 1) * (2 \circ 3). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm membrul stâng:
1∗3=1+3−1=31 * 3 = 1 + 3 - 1 = 3 2∘(1∗3)=2∘3=2⋅3−2−3+2=6−2−3+2=32 \circ (1 * 3) = 2 \circ 3 = 2 \cdot 3 - 2 - 3 + 2 = 6 - 2 - 3 + 2 = 3

(2p)

  • Calculăm termenii din membrul drept:
2∘1=2⋅1−2−1+2=2−2−1+2=12 \circ 1 = 2 \cdot 1 - 2 - 1 + 2 = 2 - 2 - 1 + 2 = 1 2∘3=32 \circ 3 = 3

Efectuăm compunerea lor prin prima lege:

(2∘1)∗(2∘3)=1∗3=1+3−1=3(2 \circ 1) * (2 \circ 3) = 1 * 3 = 1 + 3 - 1 = 3

Cum ambele expresii sunt egale cu 33, egalitatea este demonstrată:

2∘(1∗3)=(2∘1)∗(2∘3)2 \circ (1 * 3) = (2 \circ 1) * (2 \circ 3)

(3p)


b) Determinați numerele reale xx pentru care 3x∘x=(19)x∗x3^{x \circ x} = \left(\frac{1}{9}\right)^{x * x}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm compunerile x∘xx \circ x și x∗xx * x:
x∘x=x⋅x−x−x+2=x2−2x+2x \circ x = x \cdot x - x - x + 2 = x^2 - 2x + 2 x∗x=x+x−1=2x−1x * x = x + x - 1 = 2x - 1

(2p)

  • Scriem membrul drept ca putere cu baza 33:
(19)x∗x=(3−2)2x−1=3−2(2x−1)=3−4x+2\left(\frac{1}{9}\right)^{x * x} = (3^{-2})^{2x - 1} = 3^{-2(2x - 1)} = 3^{-4x + 2}

Ecuația exponențială devine:

3x2−2x+2=3−4x+23^{x^2 - 2x + 2} = 3^{-4x + 2}

Datorită injectivității funcției exponențiale cu baza 3>13 > 1, egalăm exponenții:

x2−2x+2=−4x+2  ⟺  x2+2x=0  ⟺  x(x+2)=0x^2 - 2x + 2 = -4x + 2 \iff x^2 + 2x = 0 \iff x(x + 2) = 0
  • Rădăcinile ecuației sunt:
x=0saux=−2x = 0 \quad \text{sau} \quad x = -2

(3p)


c) Determinați numerele reale xx și yy pentru care (x−1)∗(2y+1)=2(x - 1) * (2y + 1) = 2 și (x+y)∘4=10(x + y) \circ 4 = 10. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm definiția legii ∗* pentru prima relație:
(x−1)∗(2y+1)=(x−1)+(2y+1)−1=x+2y−1(x - 1) * (2y + 1) = (x - 1) + (2y + 1) - 1 = x + 2y - 1

Egalăm cu 22:

x+2y−1=2  ⟺  x+2y=3x + 2y - 1 = 2 \iff x + 2y = 3
  • Observăm că legea ∘\circ poate fi scrisă sub forma restrânsă u∘v=(u−1)(v−1)+1u \circ v = (u - 1)(v - 1) + 1, deci:
(x+y)∘4=((x+y)−1)(4−1)+1=3(x+y−1)+1=3(x+y)−2(x + y) \circ 4 = ((x + y) - 1)(4 - 1) + 1 = 3(x + y - 1) + 1 = 3(x + y) - 2

Egalăm cu 1010:

3(x+y)−2=10  ⟺  3(x+y)=12  ⟺  x+y=43(x + y) - 2 = 10 \iff 3(x + y) = 12 \iff x + y = 4

(3p)

  • Rezolvăm sistemul liniar format din cele două ecuații:
{x+2y=3x+y=4\begin{cases} x + 2y = 3 \\ x + y = 4 \end{cases}

Scăzând a doua ecuație din prima ecuație, obținem:

(x+2y)−(x+y)=3−4  ⟹  y=−1(x + 2y) - (x + y) = 3 - 4 \implies y = -1

Înlocuim în x+y=4x + y = 4:

x+(−1)=4  ⟹  x=5x + (-1) = 4 \implies x = 5

Așadar, soluția sistemului este x=5x = 5 și y=−1y = -1.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R},

f(x)={5x−3,x∈(−∞,1)x2−x+x2+3,x∈[1,+∞)f(x) = \begin{cases} 5x - 3, & x \in (-\infty, 1) \\ x^2 - x + \sqrt{x^2 + 3}, & x \in [1, +\infty) \end{cases}

a) Arătaţi că funcția ff este continuă pe R\mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pe intervalul (−∞,1)(-\infty, 1), f(x)=5x−3f(x) = 5x - 3 este o funcție polinomială, deci este continuă.
  • Pe intervalul (1,+∞)(1, +\infty), f(x)=x2−x+x2+3f(x) = x^2 - x + \sqrt{x^2 + 3} este obținută prin operații și compuneri de funcții elementare continue, unde x2+3>0x^2 + 3 > 0, deci este continuă.
  • Studiem continuitatea în punctul de racordare x=1x = 1 prin calcularea limitelor laterale și a valorii funcției:
lim⁡x↗1f(x)=lim⁡x→1,x<1(5x−3)=5⋅1−3=2\lim_{x \nearrow 1} f(x) = \lim_{x \to 1, x < 1} (5x - 3) = 5 \cdot 1 - 3 = 2 lim⁡x↘1f(x)=lim⁡x→1,x>1(x2−x+x2+3)=12−1+12+3=4=2\lim_{x \searrow 1} f(x) = \lim_{x \to 1, x > 1} \left(x^2 - x + \sqrt{x^2 + 3}\right) = 1^2 - 1 + \sqrt{1^2 + 3} = \sqrt{4} = 2

Valoarea funcției în punct este:

f(1)=12−1+12+3=2f(1) = 1^2 - 1 + \sqrt{1^2 + 3} = 2

(3p)

  • Deoarece limitele laterale există, sunt finite și egale cu valoarea funcției în punct:
lim⁡x↗1f(x)=lim⁡x↘1f(x)=f(1)=2\lim_{x \nearrow 1} f(x) = \lim_{x \searrow 1} f(x) = f(1) = 2

rezultă că funcția ff este continuă în punctul x=1x = 1. Cum funcția este continuă pe (−∞,1)(-\infty, 1), pe (1,+∞)(1, +\infty) și în x=1x = 1, conchidem că ff este continuă pe R\mathbb{R}.

(2p)


b) Arătaţi că, pentru orice număr real aa, a>1a > 1, tangenta la graficul funcției ff în punctul A(a,f(a))A(a, f(a)) nu este paralelă cu axa OxOx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), funcția este derivabilă și calculăm derivata f′(x)f'(x):
f′(x)=(x2−x+x2+3)′=2x−1+(x2+3)′2x2+3=2x−1+2x2x2+3=2x−1+xx2+3f'(x) = \left(x^2 - x + \sqrt{x^2 + 3}\right)' = 2x - 1 + \frac{(x^2 + 3)'}{2\sqrt{x^2 + 3}} = 2x - 1 + \frac{2x}{2\sqrt{x^2 + 3}} = 2x - 1 + \frac{x}{\sqrt{x^2 + 3}}

(2p)

  • Panta tangentei la graficul funcției ff în punctul A(a,f(a))A(a, f(a)) este egală cu f′(a)f'(a).
  • Pentru orice a>1a > 1:
2a−1>2⋅1−1=1>02a - 1 > 2 \cdot 1 - 1 = 1 > 0

și

aa2+3>0\frac{a}{\sqrt{a^2 + 3}} > 0

Prin urmare:

f′(a)=2a−1+aa2+3>1+0=1>0f'(a) = 2a - 1 + \frac{a}{\sqrt{a^2 + 3}} > 1 + 0 = 1 > 0
  • Cum f′(a)≠0f'(a) \neq 0 pentru orice a>1a > 1, panta tangentei nu este nulă, ceea ce demonstrează că tangenta la graficul funcției ff în punctul AA nu este paralelă cu axa OxOx.

(3p)


c) Demonstraţi că funcția ff este convexă pe (1,+∞)(1, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm derivata a doua f′′(x)f''(x) pentru x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty):
f′′(x)=(2x−1+xx2+3)′=2+x′⋅x2+3−x⋅(x2+3)′(x2+3)2=2+x2+3−x⋅xx2+3x2+3=2+(x2+3)−x2x2+3x2+3=2+3(x2+3)x2+3\begin{aligned} f''(x) &= \left(2x - 1 + \frac{x}{\sqrt{x^2 + 3}}\right)' \\ &= 2 + \frac{x' \cdot \sqrt{x^2 + 3} - x \cdot (\sqrt{x^2 + 3})'}{(\sqrt{x^2 + 3})^2} \\ &= 2 + \frac{\sqrt{x^2 + 3} - x \cdot \frac{x}{\sqrt{x^2 + 3}}}{x^2 + 3} \\ &= 2 + \frac{\frac{(x^2 + 3) - x^2}{\sqrt{x^2 + 3}}}{x^2 + 3} \\ &= 2 + \frac{3}{(x^2 + 3)\sqrt{x^2 + 3}} \end{aligned}

(2p)

  • Pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), avem x2+3>0x^2 + 3 > 0, deci:
3(x2+3)x2+3>0  ⟹  f′′(x)>2>0\frac{3}{(x^2 + 3)\sqrt{x^2 + 3}} > 0 \implies f''(x) > 2 > 0

Deoarece derivata a doua este strict pozitivă pe (1,+∞)(1, +\infty), funcția ff este convexă pe (1,+∞)(1, +\infty).

(3p)


2. Se consideră funcţiile f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x+x+1f(x) = \sqrt{x} + x + 1 și g:(0,+∞)→Rg: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, g(x)=x+2x2xg(x) = \frac{\sqrt{x} + 2x}{2x}.

a) Demonstraţi că funcţia ff este o primitivă a funcţiei gg. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Funcția ff este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty) și derivata sa este:
f′(x)=(x+x+1)′=12x+1=1+2x2xf'(x) = (\sqrt{x} + x + 1)' = \frac{1}{2\sqrt{x}} + 1 = \frac{1 + 2\sqrt{x}}{2\sqrt{x}}

(3p)

  • Amplificăm fracția cu x\sqrt{x} la numărător și numitor:
f′(x)=x(1+2x)2x⋅x=x+2x2x=g(x)f'(x) = \frac{\sqrt{x}(1 + 2\sqrt{x})}{2\sqrt{x} \cdot \sqrt{x}} = \frac{\sqrt{x} + 2x}{2x} = g(x)

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). Cum f′(x)=g(x)f'(x) = g(x) pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty), rezultă că funcția ff este o primitivă a funcţiei gg.

(2p)


b) Calculaţi ∫14g(x) dx\int_1^4 g(x)\,dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece ff este o primitivă a funcției gg pe (0,+∞)(0, +\infty), aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫14g(x) dx=[f(x)]14=f(4)−f(1)\int_1^4 g(x)\,dx = \left[ f(x) \right]_1^4 = f(4) - f(1)

(3p)

  • Calculăm valorile funcției ff:
f(4)=4+4+1=2+4+1=7f(4) = \sqrt{4} + 4 + 1 = 2 + 4 + 1 = 7 f(1)=1+1+1=1+1+1=3f(1) = \sqrt{1} + 1 + 1 = 1 + 1 + 1 = 3

Efectuăm scăderea:

∫14g(x) dx=7−3=4\int_1^4 g(x)\,dx = 7 - 3 = 4

(2p)


c) Determinaţi numărul real mm, m>1m > 1, pentru care ∫1mf(x)⋅g(x) dx=20\int_1^m f(x) \cdot g(x)\,dx = 20. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim faptul că g(x)=f′(x)g(x) = f'(x), deci integrala devine:
∫1mf(x)⋅g(x) dx=∫1mf(x)⋅f′(x) dx=[f2(x)2]1m=f2(m)−f2(1)2\int_1^m f(x) \cdot g(x)\,dx = \int_1^m f(x) \cdot f'(x)\,dx = \left[ \frac{f^2(x)}{2} \right]_1^m = \frac{f^2(m) - f^2(1)}{2}

(3p)

  • Știm din subpunctul anterior că f(1)=3f(1) = 3, deci f2(1)=9f^2(1) = 9. Ecuația se scrie:
f2(m)−92=20  ⟺  f2(m)−9=40  ⟺  f2(m)=49\frac{f^2(m) - 9}{2} = 20 \iff f^2(m) - 9 = 40 \iff f^2(m) = 49

Cum m>1m > 1, avem f(m)=m+m+1>0f(m) = \sqrt{m} + m + 1 > 0, prin urmare:

f(m)=7f(m) = 7
  • Rezolvăm ecuația irațională:
m+m+1=7  ⟺  m+m−6=0\sqrt{m} + m + 1 = 7 \iff m + \sqrt{m} - 6 = 0

Notăm t=m>1t = \sqrt{m} > 1. Ecuația devine:

t2+t−6=0  ⟺  (t+3)(t−2)=0t^2 + t - 6 = 0 \iff (t + 3)(t - 2) = 0

Soluția t=−3t = -3 nu convine (t>0t > 0). Rămâne t=2t = 2, adică:

m=2  ⟹  m=4\sqrt{m} = 2 \implies m = 4

care verifică cerința m>1m > 1.

(2p)