Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că (0,2⋅10−1)(0,2⋅10+1)=3. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm produsul 0,2⋅10:
0,2⋅10=102⋅10=2
Înlocuim în expresie și efectuăm calculele:
(0,2⋅10−1)(0,2⋅10+1)=(2−1)(2+1)=1⋅3=3
(3p)
Alternativ, aplicând formula diferenței de pătrate (a−b)(a+b)=a2−b2:
(2−1)(2+1)=22−12=4−1=3
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x2−2. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația f(x)=x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scriem ecuația f(x)=x:
x2−2=x⟺x2−x−2=0
(3p)
Calculăm discriminantul Δ:
Δ=(−1)2−4⋅1⋅(−2)=1+8=9=32
Găsim rădăcinile ecuației:
x1=21−3=−1,x2=21+3=2
Soluțiile reale ale ecuației sunt x=−1 și x=2.
(2p)
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 26−x=x+14. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Condiții de existență:
Cantitățile de sub radicali trebuie să fie nenegative:
{6−x≥0⟹x≤6x+14≥0⟹x≥−14⟹x∈[−14,6]
(1p)
Ridicăm ambele părți ale ecuației la pătrat:
(26−x)2=(x+14)2⟹4(6−x)=x+14
(2p)
Rezolvăm ecuația liniară obținută:
24−4x=x+14⟺5x=10⟺x=2
Verificăm apartenența la domeniul de existență: 2∈[−14,6], deci soluția este validă.
(2p)
4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă cifra zecilor cu 2 mai mică decât cifra unităților. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numărul cazurilor posibile:
Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,…,99}.
Numărul de cazuri posibile este:
99−10+1=90
(1p)
Numărul cazurilor favorabile:
Fie numărul ab, cu a,b∈{0,1,…,9} și a=0.
Condiția din enunț este ca cifra zecilor să fie cu 2 mai mică decât cifra unităților: a=b−2, echivalent cu b=a+2.
Deoarece a∈{1,2,3,4,5,6,7}, avem următoarele perechi (a,b):
(1,3),(2,4),(3,5),(4,6),(5,7),(6,8),(7,9)
Numerele corespunzătoare sunt: 13,24,35,46,57,68,79.
Deci sunt 7 cazuri favorabile.
Condiția ca vectorul sumă să fie vectorul nul 0=0i+0j este:
a+2=0⟺a=−2
Numărul real căutat este a=−2.
(2p)
6. Arătaţi că tgx=43, știind că sinx=53 și x∈(0,2π). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm formula fundamentală a trigonometriei sin2x+cos2x=1:
cos2x=1−sin2x=1−(53)2=1−259=2516
Deoarece x∈(0,2π) (cadranul I), funcția cosinus ia valori strict pozitive, deci:
cosx=2516=54
(3p)
Calculăm tangenta unghiului:
tgx=cosxsinx=5453=53⋅45=43
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră sistemul de ecuații:
⎩⎨⎧x+ay=12x+y+az=4−3x−y+z=1
unde a este număr real și A(a) matricea coeficienților sistemului.
a) Arătați că det(A(0))=1. (5p) b) Pentru a=−1, determinați soluția sistemului de ecuații. (5p) c) Demonstrați că, pentru orice număr rațional p, matricea A(p) este inversabilă. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Matricea coeficienților sistemului este:
A(a)=12−3a1−10a1
Pentru a=0, obținem:
A(0)=12−301−1001
(3p)
Calculăm determinantul matricei A(0) dezvoltând după prima linie:
det(A(0))=12−301−1001=1⋅(1⋅1−0⋅(−1))−0+0=1
(2p)
b)
Pentru a=−1, sistemul devine:
⎩⎨⎧x−y=12x+y−z=4−3x−y+z=1
Matricea asociată este A(−1)=12−3−11−10−11. Calculăm determinantul său:
det(A(−1))=1⋅(1−1)−(−1)⋅(2−3)+0=0+1⋅(−1)=−1=0
Deoarece det(A(−1))=0, sistemul este de tip Cramer și admite soluție unică.
(2p)
Metoda reducerii:
Adunăm ecuația a doua cu ecuația a treia:
(2x+y−z)+(−3x−y+z)=4+1⟹−x=5⟹x=−5
Din prima ecuație aflăm y:
x−y=1⟹−5−y=1⟹y=−6
Înlocuim x și y în a treia ecuație pentru a determina z:
−3(−5)−(−6)+z=1⟹15+6+z=1⟹21+z=1⟹z=−20
Soluția unică a sistemului este (x,y,z)=(−5,−6,−20).
(3p)
c)
Calculăm determinantul matricei A(p) pentru un parametru oarecare p:
Matricea A(p) este inversabilă dacă și numai dacă det(A(p))=0. Cercetăm când determinantul se anulează:
−3p2−p+1=0⟺3p2+p−1=0
Discriminantul ecuației este:
Δ=12−4⋅3⋅(−1)=1+12=13
Deoarece 13 nu este pătrat perfect, rădăcinile ecuației sunt iraționale:
p1,2=6−1±13∈/Q
Rezultă că nu există niciun număr rațional p pentru care det(A(p))=0.
Prin urmare, pentru orice număr rațional p, avem det(A(p))=0, ceea ce demonstrează că matricea A(p) este inversabilă.
(3p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziţie asociativă și cu element neutru x∗y=xy−101x−101y+10302.
a) Arătaţi că x∗y=(x−101)(y−101)+101, pentru orice numere reale x şi y. (5p) b) Determinaţi numerele reale care sunt egale cu simetricul lor în raport cu legea „∗”. (5p) c) Determinaţi numerele întregi x și y, cu x<y, pentru care x∗y=202. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Dezvoltăm expresia din membrul drept:
(x−101)(y−101)+101=xy−101x−101y+1012+101
(3p)
Calculăm termenul liber:
1012+101=10201+101=10302
Deci:
(x−101)(y−101)+101=xy−101x−101y+10302=x∗y
pentru orice numere reale x și y.
(2p)
b)
Aflarea elementului neutru:
Elementul neutru e verifică x∗e=x, pentru orice x∈R:
Elemente simetrice egale cu ele însele:
Un element x este egal cu simetricul său (x′=x) dacă și numai dacă:
x∗x=e⟺(x−101)2+101=102⟺(x−101)2=1
Rezolvăm ecuația:
x−101=−1⟹x=100x−101=1⟹x=102
Numerele reale căutate sunt x=100 și x=102.
(3p)
c)
Înlocuim expresia legii în ecuația x∗y=202:
(x−101)(y−101)+101=202⟺(x−101)(y−101)=101
(2p)
Deoarece x,y∈Z, factorii x−101 și y−101 sunt numere întregi.
Numărul 101 este prim, având doar divizorii întregi ±1 și ±101.
Știind că x<y, avem x−101<y−101, ceea ce conduce la două cazuri:
Cazul 1:
{x−101=−101⟹x=0y−101=−1⟹y=100
Verificare: 0<100, soluție validă.
Cazul 2:
{x−101=1⟹x=102y−101=101⟹y=202
Verificare: 102<202, soluție validă.
Perechile de numere întregi sunt (x,y)=(0,100) și (x,y)=(102,202).
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcţia f:R→R, f(x)=ex−x−5.
a) Determinați panta tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x=0, situat pe graficul funcției f. (5p) b) Demonstrați că funcția f este convexă pe R. (5p) c) Demonstrați că ex(1−x)≤1, pentru orice număr real x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Funcția f este derivabilă pe R. Calculăm prima derivată:
f′(x)=(ex−x−5)′=ex−1,x∈R
(3p)
Panta tangentei la grafic în punctul de abscisă x=0 este dată de valoarea derivatei în acest punct:
m=f′(0)=e0−1=1−1=0
(2p)
b)
Calculăm derivata a doua a funcției f:
f′′(x)=(ex−1)′=ex,x∈R
(2p)
Deoarece funcția exponențială este strict pozitivă pe întreg domeniul real, avem:
f′′(x)=ex>0,∀x∈R
Prin urmare, derivata a doua fiind strict pozitivă pe R, funcția f este convexă pe R.
(3p)
c)
Metoda 1 (Monotonia și minimul global al funcției):
Studiem semnul derivatei f′(x)=ex−1:
f′(x)=0⟺ex=1⟺x=0
(1p)
Pentru x∈(−∞,0), ex<1⟹f′(x)<0, deci f este strict descrescătoare pe (−∞,0].
Pentru x∈(0,+∞), ex>1⟹f′(x)>0, deci f este strict crescătoare pe [0,+∞).
Rezultă că x=0 este punct de minim global pe R, de unde: