BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Test Antrenament 5

BAC Științele Naturii (M2) 2020 — Test de Antrenament 5

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (0,2⋅10−1)(0,2⋅10+1)=3(0{,}2 \cdot 10 - 1)(0{,}2 \cdot 10 + 1) = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul 0,2⋅100{,}2 \cdot 10:
0,2⋅10=210⋅10=20{,}2 \cdot 10 = \frac{2}{10} \cdot 10 = 2
  • Înlocuim în expresie și efectuăm calculele:
(0,2⋅10−1)(0,2⋅10+1)=(2−1)(2+1)=1⋅3=3(0{,}2 \cdot 10 - 1)(0{,}2 \cdot 10 + 1) = (2 - 1)(2 + 1) = 1 \cdot 3 = 3

(3p)

  • Alternativ, aplicând formula diferenței de pătrate (a−b)(a+b)=a2−b2(a - b)(a + b) = a^2 - b^2:
(2−1)(2+1)=22−12=4−1=3(2 - 1)(2 + 1) = 2^2 - 1^2 = 4 - 1 = 3

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−2f(x) = x^2 - 2. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația f(x)=xf(x) = x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem ecuația f(x)=xf(x) = x:
x2−2=x  ⟺  x2−x−2=0x^2 - 2 = x \iff x^2 - x - 2 = 0

(3p)

  • Calculăm discriminantul Δ\Delta:
Δ=(−1)2−4⋅1⋅(−2)=1+8=9=32\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-2) = 1 + 8 = 9 = 3^2
  • Găsim rădăcinile ecuației:
x1=1−32=−1,x2=1+32=2x_1 = \frac{1 - 3}{2} = -1, \quad x_2 = \frac{1 + 3}{2} = 2

Soluțiile reale ale ecuației sunt x=−1x = -1 și x=2x = 2.

(2p)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 26−x=x+142\sqrt{6 - x} = \sqrt{x + 14}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Condiții de existență: Cantitățile de sub radicali trebuie să fie nenegative:
{6−x≥0  ⟹  x≤6x+14≥0  ⟹  x≥−14  ⟹  x∈[−14,6]\begin{cases} 6 - x \ge 0 \implies x \le 6 \\ x + 14 \ge 0 \implies x \ge -14 \end{cases} \implies x \in [-14, 6]

(1p)

  • Ridicăm ambele părți ale ecuației la pătrat:
(26−x)2=(x+14)2  ⟹  4(6−x)=x+14(2\sqrt{6 - x})^2 = (\sqrt{x + 14})^2 \implies 4(6 - x) = x + 14

(2p)

  • Rezolvăm ecuația liniară obținută:
24−4x=x+14  ⟺  5x=10  ⟺  x=224 - 4x = x + 14 \iff 5x = 10 \iff x = 2
  • Verificăm apartenența la domeniul de existență: 2∈[−14,6]2 \in [-14, 6], deci soluția este validă.

(2p)


4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă cifra zecilor cu 2 mai mică decât cifra unităților. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul cazurilor posibile: Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,…,99}\{10, 11, \dots, 99\}. Numărul de cazuri posibile este:
99−10+1=9099 - 10 + 1 = 90

(1p)

  • Numărul cazurilor favorabile: Fie numărul ab‾\overline{ab}, cu a,b∈{0,1,…,9}a, b \in \{0, 1, \dots, 9\} și a≠0a \neq 0. Condiția din enunț este ca cifra zecilor să fie cu 22 mai mică decât cifra unităților: a=b−2a = b - 2, echivalent cu b=a+2b = a + 2. Deoarece a∈{1,2,3,4,5,6,7}a \in \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7\}, avem următoarele perechi (a,b)(a, b):
(1,3),(2,4),(3,5),(4,6),(5,7),(6,8),(7,9)(1, 3), (2, 4), (3, 5), (4, 6), (5, 7), (6, 8), (7, 9)

Numerele corespunzătoare sunt: 13,24,35,46,57,68,7913, 24, 35, 46, 57, 68, 79. Deci sunt 77 cazuri favorabile.

(2p)

  • Calculul probabilității:
P=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=790P = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{7}{90}

(2p)


5. Determinaţi numărul real aa, pentru care u⃗+v⃗=0⃗\vec{u} + \vec{v} = \vec{0}, unde u⃗=ai⃗+(a−1)j⃗\vec{u} = a\vec{i} + (a - 1)\vec{j} și v⃗=2i⃗+3j⃗\vec{v} = 2\vec{i} + 3\vec{j}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Adunăm vectorii pe componente:
u⃗+v⃗=[ai⃗+(a−1)j⃗]+(2i⃗+3j⃗)=(a+2)i⃗+(a−1+3)j⃗=(a+2)i⃗+(a+2)j⃗\vec{u} + \vec{v} = \left[a\vec{i} + (a - 1)\vec{j}\right] + \left(2\vec{i} + 3\vec{j}\right) = (a + 2)\vec{i} + (a - 1 + 3)\vec{j} = (a + 2)\vec{i} + (a + 2)\vec{j}

(3p)

  • Condiția ca vectorul sumă să fie vectorul nul 0⃗=0i⃗+0j⃗\vec{0} = 0\vec{i} + 0\vec{j} este:
a+2=0  ⟺  a=−2a + 2 = 0 \iff a = -2

Numărul real căutat este a=−2a = -2.

(2p)


6. Arătaţi că tg⁡x=34\operatorname{tg} x = \frac{3}{4}, știind că sin⁡x=35\sin x = \frac{3}{5} și x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula fundamentală a trigonometriei sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1:
cos⁡2x=1−sin⁡2x=1−(35)2=1−925=1625\cos^2 x = 1 - \sin^2 x = 1 - \left(\frac{3}{5}\right)^2 = 1 - \frac{9}{25} = \frac{16}{25}
  • Deoarece x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) (cadranul I), funcția cosinus ia valori strict pozitive, deci:
cos⁡x=1625=45\cos x = \sqrt{\frac{16}{25}} = \frac{4}{5}

(3p)

  • Calculăm tangenta unghiului:
tg⁡x=sin⁡xcos⁡x=3545=35⋅54=34\operatorname{tg} x = \frac{\sin x}{\cos x} = \frac{\frac{3}{5}}{\frac{4}{5}} = \frac{3}{5} \cdot \frac{5}{4} = \frac{3}{4}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră sistemul de ecuații:

{x+ay=12x+y+az=4−3x−y+z=1\begin{cases} x + ay = 1 \\ 2x + y + az = 4 \\ -3x - y + z = 1 \end{cases}

unde aa este număr real și A(a)A(a) matricea coeficienților sistemului.

a) Arătați că det⁡(A(0))=1\det(A(0)) = 1. (5p)
b) Pentru a=−1a = -1, determinați soluția sistemului de ecuații. (5p)
c) Demonstrați că, pentru orice număr rațional pp, matricea A(p)A(p) este inversabilă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Matricea coeficienților sistemului este:
A(a)=(1a021a−3−11)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & a & 0 \\ 2 & 1 & a \\ -3 & -1 & 1 \end{pmatrix}
  • Pentru a=0a = 0, obținem:
A(0)=(100210−3−11)A(0) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 2 & 1 & 0 \\ -3 & -1 & 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul matricei A(0)A(0) dezvoltând după prima linie:
det⁡(A(0))=∣100210−3−11∣=1⋅(1⋅1−0⋅(−1))−0+0=1\det(A(0)) = \begin{vmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 2 & 1 & 0 \\ -3 & -1 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot (1 \cdot 1 - 0 \cdot (-1)) - 0 + 0 = 1

(2p)


b)

  • Pentru a=−1a = -1, sistemul devine:
{x−y=12x+y−z=4−3x−y+z=1\begin{cases} x - y = 1 \\ 2x + y - z = 4 \\ -3x - y + z = 1 \end{cases}
  • Matricea asociată este A(−1)=(1−1021−1−3−11)A(-1) = \begin{pmatrix} 1 & -1 & 0 \\ 2 & 1 & -1 \\ -3 & -1 & 1 \end{pmatrix}. Calculăm determinantul său:
det⁡(A(−1))=1⋅(1−1)−(−1)⋅(2−3)+0=0+1⋅(−1)=−1≠0\det(A(-1)) = 1 \cdot (1 - 1) - (-1) \cdot (2 - 3) + 0 = 0 + 1 \cdot (-1) = -1 \neq 0

Deoarece det⁡(A(−1))≠0\det(A(-1)) \neq 0, sistemul este de tip Cramer și admite soluție unică.

(2p)

  • Metoda reducerii: Adunăm ecuația a doua cu ecuația a treia:
(2x+y−z)+(−3x−y+z)=4+1  ⟹  −x=5  ⟹  x=−5(2x + y - z) + (-3x - y + z) = 4 + 1 \implies -x = 5 \implies x = -5

Din prima ecuație aflăm yy:

x−y=1  ⟹  −5−y=1  ⟹  y=−6x - y = 1 \implies -5 - y = 1 \implies y = -6

Înlocuim xx și yy în a treia ecuație pentru a determina zz:

−3(−5)−(−6)+z=1  ⟹  15+6+z=1  ⟹  21+z=1  ⟹  z=−20-3(-5) - (-6) + z = 1 \implies 15 + 6 + z = 1 \implies 21 + z = 1 \implies z = -20

Soluția unică a sistemului este (x,y,z)=(−5,−6,−20)(x, y, z) = (-5, -6, -20).

(3p)


c)

  • Calculăm determinantul matricei A(p)A(p) pentru un parametru oarecare pp:
det⁡(A(p))=∣1p021p−3−11∣\det(A(p)) = \begin{vmatrix} 1 & p & 0 \\ 2 & 1 & p \\ -3 & -1 & 1 \end{vmatrix}

Dezvoltăm după prima linie:

det⁡(A(p))=1⋅∣1p−11∣−p⋅∣2p−31∣+0\det(A(p)) = 1 \cdot \begin{vmatrix} 1 & p \\ -1 & 1 \end{vmatrix} - p \cdot \begin{vmatrix} 2 & p \\ -3 & 1 \end{vmatrix} + 0 =(1+p)−p(2+3p)=1+p−2p−3p2=−3p2−p+1= (1 + p) - p(2 + 3p) = 1 + p - 2p - 3p^2 = -3p^2 - p + 1

(2p)

  • Matricea A(p)A(p) este inversabilă dacă și numai dacă det⁡(A(p))≠0\det(A(p)) \neq 0. Cercetăm când determinantul se anulează:
−3p2−p+1=0  ⟺  3p2+p−1=0-3p^2 - p + 1 = 0 \iff 3p^2 + p - 1 = 0

Discriminantul ecuației este:

Δ=12−4⋅3⋅(−1)=1+12=13\Delta = 1^2 - 4 \cdot 3 \cdot (-1) = 1 + 12 = 13

Deoarece 1313 nu este pătrat perfect, rădăcinile ecuației sunt iraționale:

p1,2=−1±136∉Qp_{1, 2} = \frac{-1 \pm \sqrt{13}}{6} \notin \mathbb{Q}
  • Rezultă că nu există niciun număr rațional pp pentru care det⁡(A(p))=0\det(A(p)) = 0. Prin urmare, pentru orice număr rațional pp, avem det⁡(A(p))≠0\det(A(p)) \neq 0, ceea ce demonstrează că matricea A(p)A(p) este inversabilă.

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziţie asociativă și cu element neutru x∗y=xy−101x−101y+10302x * y = xy - 101x - 101y + 10302.

a) Arătaţi că x∗y=(x−101)(y−101)+101x * y = (x - 101)(y - 101) + 101, pentru orice numere reale xx şi yy. (5p)
b) Determinaţi numerele reale care sunt egale cu simetricul lor în raport cu legea „∗*”. (5p)
c) Determinaţi numerele întregi xx și yy, cu x<yx < y, pentru care x∗y=202x * y = 202. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Dezvoltăm expresia din membrul drept:
(x−101)(y−101)+101=xy−101x−101y+1012+101(x - 101)(y - 101) + 101 = xy - 101x - 101y + 101^2 + 101

(3p)

  • Calculăm termenul liber:
1012+101=10201+101=10302101^2 + 101 = 10201 + 101 = 10302

Deci:

(x−101)(y−101)+101=xy−101x−101y+10302=x∗y(x - 101)(y - 101) + 101 = xy - 101x - 101y + 10302 = x * y

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)


b)

  • Aflarea elementului neutru: Elementul neutru ee verifică x∗e=xx * e = x, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
(x−101)(e−101)+101=x  ⟺  (x−101)(e−101)−(x−101)=0(x - 101)(e - 101) + 101 = x \iff (x - 101)(e - 101) - (x - 101) = 0   ⟺  (x−101)(e−102)=0,∀x∈R  ⟹  e=102\iff (x - 101)(e - 102) = 0, \quad \forall x \in \mathbb{R} \implies e = 102

(2p)

  • Elemente simetrice egale cu ele însele: Un element xx este egal cu simetricul său (x′=xx' = x) dacă și numai dacă:
x∗x=e  ⟺  (x−101)2+101=102  ⟺  (x−101)2=1x * x = e \iff (x - 101)^2 + 101 = 102 \iff (x - 101)^2 = 1
  • Rezolvăm ecuația:
x−101=−1  ⟹  x=100x - 101 = -1 \implies x = 100 x−101=1  ⟹  x=102x - 101 = 1 \implies x = 102

Numerele reale căutate sunt x=100x = 100 și x=102x = 102.

(3p)


c)

  • Înlocuim expresia legii în ecuația x∗y=202x * y = 202:
(x−101)(y−101)+101=202  ⟺  (x−101)(y−101)=101(x - 101)(y - 101) + 101 = 202 \iff (x - 101)(y - 101) = 101

(2p)

  • Deoarece x,y∈Zx, y \in \mathbb{Z}, factorii x−101x - 101 și y−101y - 101 sunt numere întregi.

  • Numărul 101101 este prim, având doar divizorii întregi ±1\pm 1 și ±101\pm 101.

  • Știind că x<yx < y, avem x−101<y−101x - 101 < y - 101, ceea ce conduce la două cazuri:

    • Cazul 1:

      {x−101=−101  ⟹  x=0y−101=−1  ⟹  y=100\begin{cases} x - 101 = -101 \implies x = 0 \\ y - 101 = -1 \implies y = 100 \end{cases}

      Verificare: 0<1000 < 100, soluție validă.

    • Cazul 2:

      {x−101=1  ⟹  x=102y−101=101  ⟹  y=202\begin{cases} x - 101 = 1 \implies x = 102 \\ y - 101 = 101 \implies y = 202 \end{cases}

      Verificare: 102<202102 < 202, soluție validă.

Perechile de numere întregi sunt (x,y)=(0,100)(x, y) = (0, 100) și (x,y)=(102,202)(x, y) = (102, 202).

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=ex−x−5f(x) = e^x - x - 5.

a) Determinați panta tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=0x = 0, situat pe graficul funcției ff. (5p)
b) Demonstrați că funcția ff este convexă pe R\mathbb{R}. (5p)
c) Demonstrați că ex(1−x)≤1e^x(1 - x) \le 1, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}. Calculăm prima derivată:
f′(x)=(ex−x−5)′=ex−1,x∈Rf'(x) = (e^x - x - 5)' = e^x - 1, \quad x \in \mathbb{R}

(3p)

  • Panta tangentei la grafic în punctul de abscisă x=0x = 0 este dată de valoarea derivatei în acest punct:
m=f′(0)=e0−1=1−1=0m = f'(0) = e^0 - 1 = 1 - 1 = 0

(2p)


b)

  • Calculăm derivata a doua a funcției ff:
f′′(x)=(ex−1)′=ex,x∈Rf''(x) = (e^x - 1)' = e^x, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)

  • Deoarece funcția exponențială este strict pozitivă pe întreg domeniul real, avem:
f′′(x)=ex>0,∀x∈Rf''(x) = e^x > 0, \quad \forall x \in \mathbb{R}

Prin urmare, derivata a doua fiind strict pozitivă pe R\mathbb{R}, funcția ff este convexă pe R\mathbb{R}.

(3p)


c)

  • Metoda 1 (Monotonia și minimul global al funcției): Studiem semnul derivatei f′(x)=ex−1f'(x) = e^x - 1:
f′(x)=0  ⟺  ex=1  ⟺  x=0f'(x) = 0 \iff e^x = 1 \iff x = 0

(1p)

  • Pentru x∈(−∞,0)x \in (-\infty, 0), ex<1  ⟹  f′(x)<0e^x < 1 \implies f'(x) < 0, deci ff este strict descrescătoare pe (−∞,0](-\infty, 0].
  • Pentru x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), ex>1  ⟹  f′(x)>0e^x > 1 \implies f'(x) > 0, deci ff este strict crescătoare pe [0,+∞)[0, +\infty).
  • Rezultă că x=0x = 0 este punct de minim global pe R\mathbb{R}, de unde:
f(x)≥f(0),∀x∈Rf(x) \ge f(0), \quad \forall x \in \mathbb{R}

Calculăm valoarea minimă:

f(0)=e0−0−5=1−5=−4  ⟹  f(x)≥−4,∀x∈Rf(0) = e^0 - 0 - 5 = 1 - 5 = -4 \implies f(x) \ge -4, \quad \forall x \in \mathbb{R} ex−x−5≥−4  ⟺  ex≥x+1,∀x∈Re^x - x - 5 \ge -4 \iff e^x \ge x + 1, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)

  • În inegalitatea et≥t+1e^t \ge t + 1, înlocuim t=−xt = -x (adevărată pentru orice număr real xx):
e−x≥−x+1  ⟺  e−x≥1−xe^{-x} \ge -x + 1 \iff e^{-x} \ge 1 - x
  • Înmulțind ambii membri cu numărul strict pozitiv ex>0e^x > 0, sensul inegalității se păstrează:
e−x⋅ex≥ex(1−x)  ⟺  1≥ex(1−x)e^{-x} \cdot e^x \ge e^x(1 - x) \iff 1 \ge e^x(1 - x)

adică:

ex(1−x)≤1,∀x∈Re^x(1 - x) \le 1, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)


2. Se consideră funcţia f:(0,+∞)→(0,+∞)f: (0, +\infty) \to (0, +\infty), f(x)=x2+4xf(x) = \frac{x^2 + 4}{x}.

a) Arătați că ∫13(f(x)−4x) dx=4\int_1^3 \left(f(x) - \frac{4}{x}\right) \, dx = 4. (5p)
b) Calculați ∫262f(x) dx\int_2^6 \frac{2}{f(x)} \, dx. (5p)
c) Determinați numărul real nenul aa, știind că ∫1e(f(x)−4x)ln⁡x dx=e2+1a\int_1^e \left(f(x) - \frac{4}{x}\right) \ln x \, dx = \frac{e^2 + 1}{a}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Observăm că:
f(x)−4x=x2+4x−4x=x2x=xf(x) - \frac{4}{x} = \frac{x^2 + 4}{x} - \frac{4}{x} = \frac{x^2}{x} = x

(3p)

  • Calculăm integrala definită:
∫13(f(x)−4x) dx=∫13x dx=x22∣13=322−122=9−12=82=4\int_1^3 \left(f(x) - \frac{4}{x}\right) \, dx = \int_1^3 x \, dx = \left.\frac{x^2}{2}\right|_1^3 = \frac{3^2}{2} - \frac{1^2}{2} = \frac{9 - 1}{2} = \frac{8}{2} = 4

(2p)


b)

  • Exprimăm funcția de integrat:
2f(x)=2x2+4x=2xx2+4\frac{2}{f(x)} = \frac{2}{\frac{x^2 + 4}{x}} = \frac{2x}{x^2 + 4}

(2p)

  • Observăm că la numărător se află derivata numitorului: (x2+4)′=2x(x^2 + 4)' = 2x. Calculăm integrala:
∫262f(x) dx=∫262xx2+4 dx=ln⁡(x2+4)∣26\int_2^6 \frac{2}{f(x)} \, dx = \int_2^6 \frac{2x}{x^2 + 4} \, dx = \left.\ln(x^2 + 4)\right|_2^6

(2p)

  • Aplicăm limitele de integrare:
=ln⁡(62+4)−ln⁡(22+4)=ln⁡(40)−ln⁡(8)=ln⁡(408)=ln⁡5= \ln(6^2 + 4) - \ln(2^2 + 4) = \ln(40) - \ln(8) = \ln\left(\frac{40}{8}\right) = \ln 5

(1p)


c)

  • Înlocuind f(x)−4x=xf(x) - \frac{4}{x} = x, integrala devine:
I=∫1exln⁡x dxI = \int_1^e x \ln x \, dx
  • Calculăm prin părți, alegând:
u(x)=ln⁡x  ⟹  u′(x)=1xu(x) = \ln x \implies u'(x) = \frac{1}{x} v′(x)=x  ⟹  v(x)=x22v'(x) = x \implies v(x) = \frac{x^2}{2}

(2p)

  • Aplicăm formula de integrare prin părți:
I=x22ln⁡x∣1e−∫1ex22⋅1x dx=(e22ln⁡e−0)−12∫1ex dxI = \left.\frac{x^2}{2} \ln x\right|_1^e - \int_1^e \frac{x^2}{2} \cdot \frac{1}{x} \, dx = \left(\frac{e^2}{2} \ln e - 0\right) - \frac{1}{2} \int_1^e x \, dx =e22−12x22∣1e=e22−e2−14=2e2−(e2−1)4=e2+14= \frac{e^2}{2} - \frac{1}{2} \left.\frac{x^2}{2}\right|_1^e = \frac{e^2}{2} - \frac{e^2 - 1}{4} = \frac{2e^2 - (e^2 - 1)}{4} = \frac{e^2 + 1}{4}

(2p)

  • Egalăm cu membrul drept din enunț:
e2+14=e2+1a  ⟺  a=4\frac{e^2 + 1}{4} = \frac{e^2 + 1}{a} \iff a = 4

Numărul real nenul căutat este a=4a = 4.

(1p)