Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Determinați termenul b7 al progresiei geometrice (bn)n≥1, știind că b5=3 și b6=6. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Metoda 1 (Folosind rația progresiei):
Aflăm rația q a progresiei geometrice împărțind doi termeni consecutivi:
q=b5b6=36=2
Termenul b7 este dat de:
b7=b6⋅q=6⋅2=12
(3p)
Metoda 2 (Proprietatea termenilor consecutivi):
Într-o progresie geometrică cu termeni nenuli, pătratul oricărui termen este media geometrică a vecinilor săi:
b62=b5⋅b7⟹62=3⋅b7⟹36=3b7⟹b7=12
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x2−20. Determinați numerele reale a, știind că f(a)=a. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scriem ecuația dată de condiția f(a)=a:
a2−20=a⟺a2−a−20=0
(3p)
Calculăm discriminantul ecuației de gradul al doilea:
Δ=(−1)2−4⋅1⋅(−20)=1+80=81=92
Determinăm soluțiile reale:
a1=21−9=−4,a2=21+9=5
Numerele reale căutate sunt a=−4 sau a=5.
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 5x=(51)3x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aducem ambele părți ale ecuației la aceeași bază, utilizând proprietatea (51)3x=(5−1)3x=5−3x:
5x=5−3x
(3p)
Datorită injectivității funcției exponențiale de bază 5>0,5=1, egalăm exponenții:
x=−3x⟺4x=0⟺x=0
Soluția ecuației este x=0.
(2p)
4. Determinați câte numere naturale impare, de două cifre distincte, au cifrele elemente ale mulțimii {1,2,3,4,5,6}. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie numărul căutat de forma ab, cu a,b∈{1,2,3,4,5,6} și a=b.
Numărul este impar dacă și numai dacă cifra unităților b este impară. Elementele impare din mulțimea dată sunt {1,3,5}, deci cifra b poate fi aleasă în 3 moduri.
(2p)
Pentru fiecare alegere a cifrei b, cifra zecilor a trebuie să fie distinctă de b (a=b). Mulțimea având 6 elemente și neconținând cifra 0, oricare dintre cele 6−1=5 elemente rămase poate fi cifra zecilor.
Conform regulii produsului, numărul total de astfel de numere este:
5⋅3=15
(3p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(−1,0), B(0,1) și C(1,0). Determinați coordonatele ortocentrului triunghiului ABC. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Metoda 1 (Identificarea naturii triunghiului):
Punctele A(−1,0) și C(1,0) sunt situate pe axa Ox, iar originea O(0,0) este mijlocul segmentului [AC], cu OA=OC=1, deci AC=2.
Punctul B(0,1) este situat pe axa Oy, deci OB=1.
Segmentul [BO] este mediana corespunzătoare laturii [AC] în triunghiul ABC, iar lungimea sa este BO=1=2AC.
Conform reciprocei teoremei medianei, triunghiul ABC este dreptunghic în B (m(∠B)=90∘).
(2p)
Metoda 2 (Verificare cu pante):
Calculăm pantele laturilor AB și BC:
1. Se consideră matricele A=(1010), B=(0101) și M(x)=A+xB, unde x este număr real.
a) Arătați că det(M(1))=0. (5p) b) Demonstrați că M(x)M(y)=M(y)M(x) dacă și numai dacă x=y. (5p) c) Determinați perechile de numere întregi (m,n) pentru care M(m2+1)M(n2)=M(n2)M(m2+1). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Pentru x=1, determinăm matricea M(1):
M(1)=A+1⋅B=(1010)+(0101)=(1111)
(3p)
Calculăm determinantul matricei M(1):
det(M(1))=1111=1⋅1−1⋅1=1−1=0
(2p)
b)
Pentru un număr real oarecare x, matricea M(x) are forma:
M(x)=(1010)+(0x0x)=(1x1x)
Calculăm produsele matriciale M(x)M(y) și M(y)M(x):
Egalitatea M(x)M(y)=M(y)M(x) are loc dacă și numai dacă toate elementele corespunzătoare coincid:
{1+y=1+x⟺x=yx+xy=y+yx⟺x=y
Astfel, M(x)M(y)=M(y)M(x) dacă și numai dacă x=y.
(3p)
c)
Conform proprietății demonstrate la punctul b), două matrice din familia dată comută dacă și numai dacă parametrii lor sunt egali:
M(u)M(v)=M(v)M(u)⟺u=v
Aplicăm proprietatea pentru u=m2+1 și v=n2:
M(m2+1)M(n2)=M(n2)M(m2+1)⟺m2+1=n2
(2p)
Rescriem ecuația sub formă de diferență de pătrate:
n2−m2=1⟺(n−m)(n+m)=1
Deoarece m și n sunt numere întregi, factorii (n−m) și (n+m) sunt de asemenea întregi și trebuie să fie divizori ai lui 1:
Cazul 1:{n−m=1n+m=1⟹2n=2⟹n=1⟹m=0.
Cazul 2:{n−m=−1n+m=−1⟹2n=−2⟹n=−1⟹m=0.
Perechile căutate de numere întregi sunt (m,n)=(0,−1) și (m,n)=(0,1).
(3p)
2. Pe mulţimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∗y=7xy+x+y.
a) Arătați că x∗y=7(x+71)(y+71)−71, pentru orice numere reale x și y. (5p) b) Determinați numerele reale x, pentru care x∗x=5. (5p) c) Dați exemplu de numere distincte a,b∈Q∖Z pentru care numărul a∗b este natural. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Dezvoltăm membrul drept:
7(x+71)(y+71)−71=7(xy+71x+71y+491)−71
(3p)
Desfăcând paranteza, obținem:
=7xy+x+y+497−71=7xy+x+y+71−71=7xy+x+y=x∗y
pentru orice numere reale x și y.
(2p)
b)
Folosind forma restrânsă demonstrată la punctul a), ecuația devine:
x∗x=5⟺7(x+71)2−71=5
(3p)
Izolăm pătratul:
7(x+71)2=5+71=736⟺(x+71)2=4936
Extragem radicalul:
x+71=−76⟹x=−77=−1x+71=76⟹x=75
Numerele reale căutate sunt x=−1 și x=75.
(2p)
c)
Căutăm două numere distincte a,b∈Q∖Z astfel încât:
(Notă: Un alt exemplu valid este a=71 și b=710, pentru care a∗b=7⋅72⋅711−71=722−1=3∈N.)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcţia f:(0,+∞)→R, f(x)=lnx−x2(x−1).
a) Arătaţi că f′(x)=x2x−2, x∈(0,+∞). (5p) b) Determinați abscisa punctului situat pe graficul funcției f în care tangenta la graficul funcţiei f este paralelă cu dreapta de ecuație y=−x. (5p) c) Demonstrați că f(2π)<0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Funcția f este derivabilă pe (0,+∞) ca diferență de funcții derivabile. Calculăm derivata:
f′(x)=(lnx)′−(x2x−2)′=x1−x2(2x−2)′⋅x−(2x−2)⋅x′
(3p)
Efectuăm calculele:
f′(x)=x1−x22x−(2x−2)=x1−x22=x2x−2
pentru orice x∈(0,+∞).
(2p)
b)
Panta tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă a este m=f′(a).
Dreapta y=−x are panta md=−1. Două drepte sunt paralele dacă și numai dacă au pantele egale:
f′(a)=−1⟺a2a−2=−1
(3p)
Rezolvăm ecuația pentru a>0:
a−2=−a2⟺a2+a−2=0
Discriminantul este Δ=12−4⋅1⋅(−2)=1+8=9. Rădăcinile sunt: