BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Test Antrenament 4

BAC Științele Naturii (M2) 2020 — Test de Antrenament 4

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați termenul b7b_7 al progresiei geometrice (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1}, știind că b5=3b_5 = 3 și b6=6b_6 = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda 1 (Folosind rația progresiei): Aflăm rația qq a progresiei geometrice împărțind doi termeni consecutivi:
q=b6b5=63=2q = \frac{b_6}{b_5} = \frac{6}{3} = 2

Termenul b7b_7 este dat de:

b7=b6⋅q=6⋅2=12b_7 = b_6 \cdot q = 6 \cdot 2 = 12

(3p)

  • Metoda 2 (Proprietatea termenilor consecutivi): Într-o progresie geometrică cu termeni nenuli, pătratul oricărui termen este media geometrică a vecinilor săi:
b62=b5⋅b7  ⟹  62=3⋅b7  ⟹  36=3b7  ⟹  b7=12b_6^2 = b_5 \cdot b_7 \implies 6^2 = 3 \cdot b_7 \implies 36 = 3 b_7 \implies b_7 = 12

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−20f(x) = x^2 - 20. Determinați numerele reale aa, știind că f(a)=af(a) = a. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem ecuația dată de condiția f(a)=af(a) = a:
a2−20=a  ⟺  a2−a−20=0a^2 - 20 = a \iff a^2 - a - 20 = 0

(3p)

  • Calculăm discriminantul ecuației de gradul al doilea:
Δ=(−1)2−4⋅1⋅(−20)=1+80=81=92\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-20) = 1 + 80 = 81 = 9^2
  • Determinăm soluțiile reale:
a1=1−92=−4,a2=1+92=5a_1 = \frac{1 - 9}{2} = -4, \quad a_2 = \frac{1 + 9}{2} = 5

Numerele reale căutate sunt a=−4a = -4 sau a=5a = 5.

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 5x=(15)3x5^x = \left(\frac{1}{5}\right)^{3x}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem ambele părți ale ecuației la aceeași bază, utilizând proprietatea (15)3x=(5−1)3x=5−3x\left(\frac{1}{5}\right)^{3x} = \left(5^{-1}\right)^{3x} = 5^{-3x}:
5x=5−3x5^x = 5^{-3x}

(3p)

  • Datorită injectivității funcției exponențiale de bază 5>0,5≠15 > 0, 5 \neq 1, egalăm exponenții:
x=−3x  ⟺  4x=0  ⟺  x=0x = -3x \iff 4x = 0 \iff x = 0

Soluția ecuației este x=0x = 0.

(2p)


4. Determinați câte numere naturale impare, de două cifre distincte, au cifrele elemente ale mulțimii {1,2,3,4,5,6}\{1, 2, 3, 4, 5, 6\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie numărul căutat de forma ab‾\overline{ab}, cu a,b∈{1,2,3,4,5,6}a, b \in \{1, 2, 3, 4, 5, 6\} și a≠ba \neq b.
  • Numărul este impar dacă și numai dacă cifra unităților bb este impară. Elementele impare din mulțimea dată sunt {1,3,5}\{1, 3, 5\}, deci cifra bb poate fi aleasă în 33 moduri.

(2p)

  • Pentru fiecare alegere a cifrei bb, cifra zecilor aa trebuie să fie distinctă de bb (a≠ba \neq b). Mulțimea având 66 elemente și neconținând cifra 00, oricare dintre cele 6−1=56 - 1 = 5 elemente rămase poate fi cifra zecilor.
  • Conform regulii produsului, numărul total de astfel de numere este:
5⋅3=155 \cdot 3 = 15

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−1,0)A(-1, 0), B(0,1)B(0, 1) și C(1,0)C(1, 0). Determinați coordonatele ortocentrului triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda 1 (Identificarea naturii triunghiului): Punctele A(−1,0)A(-1, 0) și C(1,0)C(1, 0) sunt situate pe axa OxOx, iar originea O(0,0)O(0, 0) este mijlocul segmentului [AC][AC], cu OA=OC=1OA = OC = 1, deci AC=2AC = 2. Punctul B(0,1)B(0, 1) este situat pe axa OyOy, deci OB=1OB = 1. Segmentul [BO][BO] este mediana corespunzătoare laturii [AC][AC] în triunghiul ABCABC, iar lungimea sa este BO=1=AC2BO = 1 = \frac{AC}{2}. Conform reciprocei teoremei medianei, triunghiul ABCABC este dreptunghic în BB (m(∠B)=90∘m(\angle B) = 90^\circ).

(2p)

  • Metoda 2 (Verificare cu pante): Calculăm pantele laturilor ABAB și BCBC:
mAB=yB−yAxB−xA=1−00−(−1)=1,mBC=yC−yBxC−xB=0−11−0=−1m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{1 - 0}{0 - (-1)} = 1, \quad m_{BC} = \frac{y_C - y_B}{x_C - x_B} = \frac{0 - 1}{1 - 0} = -1

Deoarece mAB⋅mBC=1⋅(−1)=−1m_{AB} \cdot m_{BC} = 1 \cdot (-1) = -1, dreptele ABAB și BCBC sunt perpendiculare, deci △ABC\triangle ABC este dreptunghic în BB.

  • Într-un triunghi dreptunghic, înălțimile corespunzătoare catetelor sunt chiar catetele, astfel că ortocentrul HH coincide cu vârful unghiului drept:
H=B(0,1)  ⟹  xH=0,yH=1H = B(0, 1) \implies x_H = 0, \quad y_H = 1

(3p)


6. Calculați cos⁡2x\cos 2x, știind că tg⁡x=3\operatorname{tg} x = \sqrt{3} și x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda 1 (Determinarea unghiului xx): Deoarece tg⁡x=3\operatorname{tg} x = \sqrt{3} și x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) (cadranul I), obținem:
x=π3x = \frac{\pi}{3}

(2p)

  • Calculăm cos⁡2x\cos 2x:
cos⁡2x=cos⁡(2⋅π3)=cos⁡(2π3)=−cos⁡(π3)=−12\cos 2x = \cos\left(2 \cdot \frac{\pi}{3}\right) = \cos\left(\frac{2\pi}{3}\right) = -\cos\left(\frac{\pi}{3}\right) = -\frac{1}{2}

(3p)

  • Metoda 2 (Formula trigonometrică directă): Aplicăm formula de exprimare a lui cos⁡2x\cos 2x în funcție de tg⁡x\operatorname{tg} x:
cos⁡2x=1−tg⁡2x1+tg⁡2x=1−(3)21+(3)2=1−31+3=−24=−12\cos 2x = \frac{1 - \operatorname{tg}^2 x}{1 + \operatorname{tg}^2 x} = \frac{1 - (\sqrt{3})^2}{1 + (\sqrt{3})^2} = \frac{1 - 3}{1 + 3} = \frac{-2}{4} = -\frac{1}{2}

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(1100)A = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 0 \end{pmatrix}, B=(0011)B = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} și M(x)=A+xBM(x) = A + xB, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(M(1))=0\det(M(1)) = 0. (5p)
b) Demonstrați că M(x)M(y)=M(y)M(x)M(x)M(y) = M(y)M(x) dacă și numai dacă x=yx = y. (5p)
c) Determinați perechile de numere întregi (m,n)(m, n) pentru care M(m2+1)M(n2)=M(n2)M(m2+1)M(m^2 + 1)M(n^2) = M(n^2)M(m^2 + 1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru x=1x = 1, determinăm matricea M(1)M(1):
M(1)=A+1⋅B=(1100)+(0011)=(1111)M(1) = A + 1 \cdot B = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul matricei M(1)M(1):
det⁡(M(1))=∣1111∣=1⋅1−1⋅1=1−1=0\det(M(1)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 - 1 \cdot 1 = 1 - 1 = 0

(2p)


b)

  • Pentru un număr real oarecare xx, matricea M(x)M(x) are forma:
M(x)=(1100)+(00xx)=(11xx)M(x) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ x & x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ x & x \end{pmatrix}
  • Calculăm produsele matriciale M(x)M(y)M(x)M(y) și M(y)M(x)M(y)M(x):
M(x)M(y)=(11xx)(11yy)=(1+y1+yx+xyx+xy)M(x)M(y) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ x & x \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ y & y \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + y & 1 + y \\ x + xy & x + xy \end{pmatrix} M(y)M(x)=(11yy)(11xx)=(1+x1+xy+yxy+yx)M(y)M(x) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ y & y \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ x & x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + x & 1 + x \\ y + yx & y + yx \end{pmatrix}

(2p)

  • Egalitatea M(x)M(y)=M(y)M(x)M(x)M(y) = M(y)M(x) are loc dacă și numai dacă toate elementele corespunzătoare coincid:
{1+y=1+x  ⟺  x=yx+xy=y+yx  ⟺  x=y\begin{cases} 1 + y = 1 + x \iff x = y \\ x + xy = y + yx \iff x = y \end{cases}

Astfel, M(x)M(y)=M(y)M(x)M(x)M(y) = M(y)M(x) dacă și numai dacă x=yx = y.

(3p)


c)

  • Conform proprietății demonstrate la punctul b), două matrice din familia dată comută dacă și numai dacă parametrii lor sunt egali:
M(u)M(v)=M(v)M(u)  ⟺  u=vM(u)M(v) = M(v)M(u) \iff u = v
  • Aplicăm proprietatea pentru u=m2+1u = m^2 + 1 și v=n2v = n^2:
M(m2+1)M(n2)=M(n2)M(m2+1)  ⟺  m2+1=n2M(m^2 + 1)M(n^2) = M(n^2)M(m^2 + 1) \iff m^2 + 1 = n^2

(2p)

  • Rescriem ecuația sub formă de diferență de pătrate:
n2−m2=1  ⟺  (n−m)(n+m)=1n^2 - m^2 = 1 \iff (n - m)(n + m) = 1
  • Deoarece mm și nn sunt numere întregi, factorii (n−m)(n - m) și (n+m)(n + m) sunt de asemenea întregi și trebuie să fie divizori ai lui 11:

    • Cazul 1: {n−m=1n+m=1  ⟹  2n=2  ⟹  n=1  ⟹  m=0\begin{cases} n - m = 1 \\ n + m = 1 \end{cases} \implies 2n = 2 \implies n = 1 \implies m = 0.
    • Cazul 2: {n−m=−1n+m=−1  ⟹  2n=−2  ⟹  n=−1  ⟹  m=0\begin{cases} n - m = -1 \\ n + m = -1 \end{cases} \implies 2n = -2 \implies n = -1 \implies m = 0.

Perechile căutate de numere întregi sunt (m,n)=(0,−1)(m, n) = (0, -1) și (m,n)=(0,1)(m, n) = (0, 1).

(3p)


2. Pe mulţimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∗y=7xy+x+yx * y = 7xy + x + y.

a) Arătați că x∗y=7(x+17)(y+17)−17x * y = 7\left(x + \frac{1}{7}\right)\left(y + \frac{1}{7}\right) - \frac{1}{7}, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)
b) Determinați numerele reale xx, pentru care x∗x=5x * x = 5. (5p)
c) Dați exemplu de numere distincte a,b∈Q∖Za, b \in \mathbb{Q} \setminus \mathbb{Z} pentru care numărul a∗ba * b este natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Dezvoltăm membrul drept:
7(x+17)(y+17)−17=7(xy+17x+17y+149)−177\left(x + \frac{1}{7}\right)\left(y + \frac{1}{7}\right) - \frac{1}{7} = 7\left(xy + \frac{1}{7}x + \frac{1}{7}y + \frac{1}{49}\right) - \frac{1}{7}

(3p)

  • Desfăcând paranteza, obținem:
=7xy+x+y+749−17=7xy+x+y+17−17=7xy+x+y=x∗y= 7xy + x + y + \frac{7}{49} - \frac{1}{7} = 7xy + x + y + \frac{1}{7} - \frac{1}{7} = 7xy + x + y = x * y

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)


b)

  • Folosind forma restrânsă demonstrată la punctul a), ecuația devine:
x∗x=5  ⟺  7(x+17)2−17=5x * x = 5 \iff 7\left(x + \frac{1}{7}\right)^2 - \frac{1}{7} = 5

(3p)

  • Izolăm pătratul:
7(x+17)2=5+17=367  ⟺  (x+17)2=36497\left(x + \frac{1}{7}\right)^2 = 5 + \frac{1}{7} = \frac{36}{7} \iff \left(x + \frac{1}{7}\right)^2 = \frac{36}{49}
  • Extragem radicalul:
x+17=−67  ⟹  x=−77=−1x + \frac{1}{7} = -\frac{6}{7} \implies x = -\frac{7}{7} = -1 x+17=67  ⟹  x=57x + \frac{1}{7} = \frac{6}{7} \implies x = \frac{5}{7}

Numerele reale căutate sunt x=−1x = -1 și x=57x = \frac{5}{7}.

(2p)


c)

  • Căutăm două numere distincte a,b∈Q∖Za, b \in \mathbb{Q} \setminus \mathbb{Z} astfel încât:
a∗b=7(a+17)(b+17)−17∈Na * b = 7\left(a + \frac{1}{7}\right)\left(b + \frac{1}{7}\right) - \frac{1}{7} \in \mathbb{N}
  • Alegem, de exemplu:
a=17∈Q∖Zșib=37∈Q∖Z(a≠b)a = \frac{1}{7} \in \mathbb{Q} \setminus \mathbb{Z} \quad \text{și} \quad b = \frac{3}{7} \in \mathbb{Q} \setminus \mathbb{Z} \quad (a \neq b)

(2p)

  • Calculăm compunerea:
a+17=27,b+17=47a + \frac{1}{7} = \frac{2}{7}, \quad b + \frac{1}{7} = \frac{4}{7} a∗b=7⋅27⋅47−17=87−17=77=1a * b = 7 \cdot \frac{2}{7} \cdot \frac{4}{7} - \frac{1}{7} = \frac{8}{7} - \frac{1}{7} = \frac{7}{7} = 1

Cum 1∈N1 \in \mathbb{N}, exemplul este valid.

(3p)

(Notă: Un alt exemplu valid este a=17a = \frac{1}{7} și b=107b = \frac{10}{7}, pentru care a∗b=7⋅27⋅117−17=22−17=3∈Na * b = 7 \cdot \frac{2}{7} \cdot \frac{11}{7} - \frac{1}{7} = \frac{22 - 1}{7} = 3 \in \mathbb{N}.)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=ln⁡x−2(x−1)xf(x) = \ln x - \frac{2(x - 1)}{x}.

a) Arătaţi că f′(x)=x−2x2f'(x) = \frac{x - 2}{x^2}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)
b) Determinați abscisa punctului situat pe graficul funcției ff în care tangenta la graficul funcţiei ff este paralelă cu dreapta de ecuație y=−xy = -x. (5p)
c) Demonstrați că f(π2)<0f\left(\frac{\pi}{2}\right) < 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția ff este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty) ca diferență de funcții derivabile. Calculăm derivata:
f′(x)=(ln⁡x)′−(2x−2x)′=1x−(2x−2)′⋅x−(2x−2)⋅x′x2f'(x) = (\ln x)' - \left(\frac{2x - 2}{x}\right)' = \frac{1}{x} - \frac{(2x - 2)' \cdot x - (2x - 2) \cdot x'}{x^2}

(3p)

  • Efectuăm calculele:
f′(x)=1x−2x−(2x−2)x2=1x−2x2=x−2x2f'(x) = \frac{1}{x} - \frac{2x - (2x - 2)}{x^2} = \frac{1}{x} - \frac{2}{x^2} = \frac{x - 2}{x^2}

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)


b)

  • Panta tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă aa este m=f′(a)m = f'(a).
  • Dreapta y=−xy = -x are panta md=−1m_d = -1. Două drepte sunt paralele dacă și numai dacă au pantele egale:
f′(a)=−1  ⟺  a−2a2=−1f'(a) = -1 \iff \frac{a - 2}{a^2} = -1

(3p)

  • Rezolvăm ecuația pentru a>0a > 0:
a−2=−a2  ⟺  a2+a−2=0a - 2 = -a^2 \iff a^2 + a - 2 = 0

Discriminantul este Δ=12−4⋅1⋅(−2)=1+8=9\Delta = 1^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-2) = 1 + 8 = 9. Rădăcinile sunt:

a1=−1−32=−2∉(0,+∞)(nu convine)a_1 = \frac{-1 - 3}{2} = -2 \notin (0, +\infty) \quad \text{(nu convine)} a2=−1+32=1∈(0,+∞)(convine)a_2 = \frac{-1 + 3}{2} = 1 \in (0, +\infty) \quad \text{(convine)}

Abscisa punctului căutat este a=1a = 1.

(2p)


c)

  • Studiul semnului derivatei pe intervalul (0,2)(0, 2): Pentru orice x∈(0,2)x \in (0, 2), avem x−2<0x - 2 < 0 și x2>0x^2 > 0, deci:
f′(x)=x−2x2<0f'(x) = \frac{x - 2}{x^2} < 0

Rezultă că funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul (0,2)(0, 2).

(2p)

  • Comparăm punctele 11 și π2\frac{\pi}{2}: Cum 3,14<π<3,153{,}14 < \pi < 3{,}15, avem 1,57<π2<1,581{,}57 < \frac{\pi}{2} < 1{,}58, deci:
0<1<π2<20 < 1 < \frac{\pi}{2} < 2
  • Deoarece 1<π21 < \frac{\pi}{2} și funcția ff este strict descrescătoare pe (0,2)(0, 2), obținem:
f(π2)<f(1)f\left(\frac{\pi}{2}\right) < f(1)
  • Calculăm valoarea lui f(1)f(1):
f(1)=ln⁡1−2(1−1)1=0−0=0f(1) = \ln 1 - \frac{2(1 - 1)}{1} = 0 - 0 = 0

Prin urmare:

f(π2)<0f\left(\frac{\pi}{2}\right) < 0

(3p)


2. Se consideră funcţia f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=ln⁡xf(x) = \ln x.

a) Arătaţi că ∫1ef′(x) dx=1\int_1^e f'(x) \, dx = 1. (5p)
b) Calculați ∫1ef2(x)x dx\int_1^e \frac{f^2(x)}{x} \, dx. (5p)
c) Determinaţi numărul real pp, p>1p > 1, știind că ∫1pxf(x) dx=p2ln⁡p2−34\int_1^p x f(x) \, dx = \frac{p^2 \ln p}{2} - \frac{3}{4}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Conform formulei Leibniz-Newton:
∫1ef′(x) dx=f(x)∣1e=ln⁡x∣1e\int_1^e f'(x) \, dx = f(x)\Big|_1^e = \ln x\Big|_1^e

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
=ln⁡e−ln⁡1=1−0=1= \ln e - \ln 1 = 1 - 0 = 1

(2p)


b)

  • Exprimăm integrala:
∫1ef2(x)x dx=∫1eln⁡2xx dx=∫1eln⁡2x⋅(ln⁡x)′ dx\int_1^e \frac{f^2(x)}{x} \, dx = \int_1^e \frac{\ln^2 x}{x} \, dx = \int_1^e \ln^2 x \cdot (\ln x)' \, dx

(3p)

  • Folosim schimbarea de variabilă sau formula directă ∫u2(x)u′(x) dx=u3(x)3\int u^2(x) u'(x) \, dx = \frac{u^3(x)}{3}:
∫1eln⁡2xx dx=ln⁡3x3∣1e=ln⁡3e3−ln⁡313=133−0=13\int_1^e \frac{\ln^2 x}{x} \, dx = \left.\frac{\ln^3 x}{3}\right|_1^e = \frac{\ln^3 e}{3} - \frac{\ln^3 1}{3} = \frac{1^3}{3} - 0 = \frac{1}{3}

(2p)


c)

  • Calculăm integrala prin părți, alegând:
u(x)=ln⁡x  ⟹  u′(x)=1xu(x) = \ln x \implies u'(x) = \frac{1}{x} v′(x)=x  ⟹  v(x)=x22v'(x) = x \implies v(x) = \frac{x^2}{2}

(3p)

  • Aplicăm formula de integrare prin părți:
∫1pxln⁡x dx=x22ln⁡x∣1p−∫1px22⋅1x dx=p2ln⁡p2−0−12∫1px dx\int_1^p x \ln x \, dx = \left.\frac{x^2}{2} \ln x\right|_1^p - \int_1^p \frac{x^2}{2} \cdot \frac{1}{x} \, dx = \frac{p^2 \ln p}{2} - 0 - \frac{1}{2} \int_1^p x \, dx =p2ln⁡p2−12x22∣1p=p2ln⁡p2−p2−14= \frac{p^2 \ln p}{2} - \frac{1}{2} \left.\frac{x^2}{2}\right|_1^p = \frac{p^2 \ln p}{2} - \frac{p^2 - 1}{4}
  • Egalăm rezultatul obținut cu expresia din enunț:
p2ln⁡p2−p2−14=p2ln⁡p2−34  ⟺  p2−14=34\frac{p^2 \ln p}{2} - \frac{p^2 - 1}{4} = \frac{p^2 \ln p}{2} - \frac{3}{4} \iff \frac{p^2 - 1}{4} = \frac{3}{4} p2−1=3  ⟺  p2=4p^2 - 1 = 3 \iff p^2 = 4

Deoarece p>1p > 1, singura soluție convenabilă este:

p=2p = 2

(2p)