BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Test Antrenament 3

BAC Științele Naturii (M2) 2020 — Test de Antrenament 3

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați al treilea termen al progresiei geometrice (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1}, știind că b1=1b_1 = 1 și b2=2b_2 = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm rația qq a progresiei geometrice (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1}:
q=b2b1=21=2q = \frac{b_2}{b_1} = \frac{2}{1} = 2

(3p)

  • Aflăm al treilea termen b3b_3:
b3=b2⋅q=2⋅2=4b_3 = b_2 \cdot q = 2 \cdot 2 = 4

(Alternativ: b3=b1⋅q2=1⋅22=4b_3 = b_1 \cdot q^2 = 1 \cdot 2^2 = 4.)

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x+1f(x) = 3x + 1. Determinați numerele naturale xx, pentru care f(x)<7f(x) < 7. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem inecuația f(x)<7f(x) < 7:
3x+1<7  ⟺  3x<6  ⟺  x<23x + 1 < 7 \iff 3x < 6 \iff x < 2

(2p)

  • Deoarece se cere ca xx să fie număr natural (x∈Nx \in \mathbb{N}), avem condiția x∈{0,1,2,… }x \in \{0, 1, 2, \dots\} și x<2x < 2:
x∈{0,1}x \in \{0, 1\}

Așadar, numerele căutate sunt x=0x = 0 și x=1x = 1.

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x2+8=x+2\sqrt{x^2 + 8} = x + 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Impunem condiția de compatibilitate pentru membrul drept:
x+2≥0  ⟹  x≥−2  ⟺  x∈[−2,∞)x + 2 \ge 0 \implies x \ge -2 \iff x \in [-2, \infty)
  • Ridicăm ambii membri la pătrat:
x2+8=(x+2)2x^2 + 8 = (x + 2)^2 x2+8=x2+4x+4x^2 + 8 = x^2 + 4x + 4

(2p)

  • Reducem x2x^2 și rezolvăm ecuația de gradul întâi obținută:
4x+4=8  ⟺  4x=4  ⟹  x=14x + 4 = 8 \iff 4x = 4 \implies x = 1
  • Verificăm condiția impusă: 1≥−21 \ge -2 (adevărat). De asemenea, verificând în ecuația inițială: 12+8=9=3\sqrt{1^2 + 8} = \sqrt{9} = 3 și 1+2=31 + 2 = 3, egalitatea se verifică. Așadar:
x=1x = 1

(3p)


4. Determinați numărul submulțimilor cu două elemente ale mulțimii {0,1,2,3}\{0, 1, 2, 3\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea dată conține n=4n = 4 elemente distincte: 0,1,2,30, 1, 2, 3.
  • Numărul tuturor submulțimilor cu 22 elemente este dat de numărul de combinări de 44 elemente luate câte 22:
C42=4!2!(4−2)!=4!2!⋅2!C_4^2 = \frac{4!}{2!(4 - 2)!} = \frac{4!}{2! \cdot 2!}

(3p)

  • Calculăm valoarea numerică:
C42=4⋅3⋅2⋅1(2⋅1)⋅(2⋅1)=122=6C_4^2 = \frac{4 \cdot 3 \cdot 2 \cdot 1}{(2 \cdot 1) \cdot (2 \cdot 1)} = \frac{12}{2} = 6

(Submulțimile sunt: {0,1},{0,2},{0,3},{1,2},{1,3},{2,3}\{0, 1\}, \{0, 2\}, \{0, 3\}, \{1, 2\}, \{1, 3\}, \{2, 3\}.)

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,1)A(1, 1), B(4,4)B(4, 4), C(1,a)C(1, a) și D(2,1)D(2, 1), unde aa este număr real. Determinați numărul real aa, pentru care dreptele ABAB și CDCD sunt paralele. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm panta dreptei ABAB:
mAB=yB−yAxB−xA=4−14−1=33=1m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{4 - 1}{4 - 1} = \frac{3}{3} = 1
  • Calculăm panta dreptei CDCD:
mCD=yD−yCxD−xC=1−a2−1=1−a1=1−am_{CD} = \frac{y_D - y_C}{x_D - x_C} = \frac{1 - a}{2 - 1} = \frac{1 - a}{1} = 1 - a

(2p)

  • Dreptele ABAB și CDCD sunt paralele dacă și numai dacă au pantele egale:
mAB=mCD  ⟺  1=1−am_{AB} = m_{CD} \iff 1 = 1 - a
  • Rezolvăm ecuația:
a=1−1  ⟹  a=0a = 1 - 1 \implies a = 0

(3p)


6. Calculați lungimea ipotenuzei BCBC a triunghiului dreptunghic ABCABC, în care AB=10AB = 10 și cos⁡B=12\cos B = \frac{1}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic ABCABC cu ipotenuza BCBC, cateta alăturată unghiului BB este ABAB. Conform definiției cosinusului:
cos⁡B=cateta ala˘turata˘ipotenuza˘=ABBC\cos B = \frac{\text{cateta alăturată}}{\text{ipotenuză}} = \frac{AB}{BC}

(3p)

  • Înlocuim valorile date:
12=10BC  ⟹  BC=10⋅2=20\frac{1}{2} = \frac{10}{BC} \implies BC = 10 \cdot 2 = 20

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricea A(x)=(1+xx2x1+2x)A(x) = \begin{pmatrix} 1 + x & x \\ 2x & 1 + 2x \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=4\det(A(1)) = 4. (5p)

b) Demonstrați că A(x)A(y)=A(x+y+3xy)A(x)A(y) = A(x + y + 3xy), pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați numerele reale aa pentru care A(a)A(a)=A(5)A(a)A(a) = A(5). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(1)A(1)
  • Înlocuim x=1x = 1 în matricea A(x)A(x):
A(1)=(1+112⋅11+2⋅1)=(2123)A(1) = \begin{pmatrix} 1 + 1 & 1 \\ 2 \cdot 1 & 1 + 2 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 2 & 3 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei:
det⁡(A(1))=∣2123∣=2⋅3−1⋅2=6−2=4\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 2 & 1 \\ 2 & 3 \end{vmatrix} = 2 \cdot 3 - 1 \cdot 2 = 6 - 2 = 4

(3p)

b) Demonstrarea identității A(x)A(y)=A(x+y+3xy)A(x)A(y) = A(x + y + 3xy)
  • Efectuăm produsul matricelor A(x)A(x) și A(y)A(y):
A(x)A(y)=(1+xx2x1+2x)(1+yy2y1+2y)A(x)A(y) = \begin{pmatrix} 1 + x & x \\ 2x & 1 + 2x \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 + y & y \\ 2y & 1 + 2y \end{pmatrix}
  • Calculăm fiecare element al matricei produs:
    • Elementul de pe linia 1, coloana 1:
(1+x)(1+y)+x(2y)=1+y+x+xy+2xy=1+x+y+3xy=1+(x+y+3xy)(1 + x)(1 + y) + x(2y) = 1 + y + x + xy + 2xy = 1 + x + y + 3xy = 1 + (x + y + 3xy)
  • Elementul de pe linia 1, coloana 2:
(1+x)y+x(1+2y)=y+xy+x+2xy=x+y+3xy(1 + x)y + x(1 + 2y) = y + xy + x + 2xy = x + y + 3xy
  • Elementul de pe linia 2, coloana 1:
2x(1+y)+(1+2x)(2y)=2x+2xy+2y+4xy=2x+2y+6xy=2(x+y+3xy)2x(1 + y) + (1 + 2x)(2y) = 2x + 2xy + 2y + 4xy = 2x + 2y + 6xy = 2(x + y + 3xy)
  • Elementul de pe linia 2, coloana 2:
2x⋅y+(1+2x)(1+2y)=2xy+1+2y+2x+4xy=1+2x+2y+6xy=1+2(x+y+3xy)2x \cdot y + (1 + 2x)(1 + 2y) = 2xy + 1 + 2y + 2x + 4xy = 1 + 2x + 2y + 6xy = 1 + 2(x + y + 3xy)

(2p)

  • Reconstituind matricea rezultată:
A(x)A(y)=(1+(x+y+3xy)x+y+3xy2(x+y+3xy)1+2(x+y+3xy))=A(x+y+3xy)A(x)A(y) = \begin{pmatrix} 1 + (x + y + 3xy) & x + y + 3xy \\ 2(x + y + 3xy) & 1 + 2(x + y + 3xy) \end{pmatrix} = A(x + y + 3xy)

pentru orice numere reale xx și yy.

(3p)

c) Determinarea valorilor lui aa
  • Aplicăm proprietatea demonstrată la subpunctul precedent pentru x=y=ax = y = a:
A(a)A(a)=A(a+a+3a2)=A(2a+3a2)A(a)A(a) = A(a + a + 3a^2) = A(2a + 3a^2)
  • Ecuația A(a)A(a)=A(5)A(a)A(a) = A(5) devine:
A(3a2+2a)=A(5)  ⟺  3a2+2a=5A(3a^2 + 2a) = A(5) \iff 3a^2 + 2a = 5

(2p)

  • Aducem ecuația la forma standard:
3a2+2a−5=03a^2 + 2a - 5 = 0
  • Calculăm discriminantul Δ\Delta:
Δ=22−4⋅3⋅(−5)=4+60=64=82\Delta = 2^2 - 4 \cdot 3 \cdot (-5) = 4 + 60 = 64 = 8^2
  • Aflăm rădăcinile:
a1=−2+82⋅3=66=1a_1 = \frac{-2 + 8}{2 \cdot 3} = \frac{6}{6} = 1 a2=−2−82⋅3=−106=−53a_2 = \frac{-2 - 8}{2 \cdot 3} = \frac{-10}{6} = -\frac{5}{3}

Așadar, numerele reale căutate sunt:

a∈{−53,1}a \in \left\{-\frac{5}{3}, 1\right\}

(3p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∗y=−xy+5x+5y−20x * y = -xy + 5x + 5y - 20.

a) Arătați că x∗y=−(x−5)(y−5)+5x * y = -(x - 5)(y - 5) + 5, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

b) Determinați valorile reale ale lui xx pentru care x∗x≥xx * x \ge x. (5p)

c) Calculați 1∗(−2)∗3∗(−4)∗⋯∗2019∗(−2020)1 * (-2) * 3 * (-4) * \dots * 2019 * (-2020). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Verificarea formei restrânse a legii de compoziție
  • Dezvoltăm expresia din membrul drept:
−(x−5)(y−5)+5=−(xy−5x−5y+25)+5-(x - 5)(y - 5) + 5 = -(xy - 5x - 5y + 25) + 5

(3p)

  • Desfacem paranteza schimbând semnele și adunăm termenul liber:
=−xy+5x+5y−25+5=−xy+5x+5y−20=x∗y= -xy + 5x + 5y - 25 + 5 = -xy + 5x + 5y - 20 = x * y

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)

b) Rezolvarea inecuației x∗x≥xx * x \ge x
  • Folosind forma restrânsă a legii pentru y=xy = x:
x∗x=−(x−5)2+5x * x = -(x - 5)^2 + 5
  • Inecuația x∗x≥xx * x \ge x se scrie:
−(x−5)2+5≥x  ⟺  (x−5)2+x−5≤0-(x - 5)^2 + 5 \ge x \iff (x - 5)^2 + x - 5 \le 0
  • Dăm factor comun pe (x−5)(x - 5):
(x−5)(x−5+1)≤0  ⟺  (x−5)(x−4)≤0(x - 5)(x - 5 + 1) \le 0 \iff (x - 5)(x - 4) \le 0

(3p)

  • Rădăcinile expresiei sunt x1=4x_1 = 4 și x2=5x_2 = 5. Trinomul are coeficientul dominant pozitiv, deci este mai mic sau egal cu zero între rădăcini:
x∈[4,5]x \in [4, 5]

(2p)

c) Calculul compunerii 1∗(−2)∗3∗(−4)∗⋯∗2019∗(−2020)1 * (-2) * 3 * (-4) * \dots * 2019 * (-2020)
  • Căutăm elementul absorbant al legii de compoziție. Observăm că pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
x∗5=−(x−5)(5−5)+5=−(x−5)⋅0+5=5x * 5 = -(x - 5)(5 - 5) + 5 = -(x - 5) \cdot 0 + 5 = 5 5∗x=−(5−5)(x−5)+5=−0⋅(x−5)+5=55 * x = -(5 - 5)(x - 5) + 5 = -0 \cdot (x - 5) + 5 = 5

Așadar, numărul 55 este element absorbant pentru legea de compoziție pe R\mathbb{R}.

(2p)

  • În șirul de compunere 1∗(−2)∗3∗(−4)∗⋯∗2019∗(−2020)1 * (-2) * 3 * (-4) * \dots * 2019 * (-2020), termenii impari sunt numere pozitive, iar cel de-al cincilea termen este chiar numărul 55:
1∗(−2)∗3∗(−4)∗5∗(−6)∗⋯∗2019∗(−2020)1 * (-2) * 3 * (-4) * 5 * (-6) * \dots * 2019 * (-2020)
  • Deoarece legea de compoziție este asociativă și conține elementul absorbant 55:
=(… )∗5∗(… )=5= (\dots) * 5 * (\dots) = 5

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x+2)2e−xf(x) = (x + 2)^2 e^{-x}.

a) Arătați că f′(x)=−x(x+2)e−xf'(x) = -x(x + 2)e^{-x}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că 0≤(x+2)(y+2)e−x+y2≤40 \le (x + 2)(y + 2)e^{-\frac{x + y}{2}} \le 4, pentru orice x,y∈[−2,∞)x, y \in [-2, \infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R} ca produs de funcții derivabile. Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv':
f′(x)=((x+2)2)′e−x+(x+2)2(e−x)′f'(x) = \left((x + 2)^2\right)' e^{-x} + (x + 2)^2 \left(e^{-x}\right)' f′(x)=2(x+2)⋅1⋅e−x+(x+2)2⋅(−e−x)f'(x) = 2(x + 2) \cdot 1 \cdot e^{-x} + (x + 2)^2 \cdot (-e^{-x})

(3p)

  • Dăm factor comun termenul (x+2)e−x(x + 2)e^{-x}:
f′(x)=(x+2)e−x(2−(x+2))=(x+2)e−x(2−x−2)=−x(x+2)e−xf'(x) = (x + 2)e^{-x} \left(2 - (x + 2)\right) = (x + 2)e^{-x} (2 - x - 2) = -x(x + 2)e^{-x}

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)

b) Determinarea asimptotei orizontale spre +∞+\infty
  • Calculăm limita funcției spre +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(x+2)2e−x=lim⁡x→+∞(x+2)2ex\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} (x + 2)^2 e^{-x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{(x + 2)^2}{e^x}
  • Cazul de nedeterminare [∞∞]\left[\frac{\infty}{\infty}\right]. Aplicăm regula lui l’Hôpital:
lim⁡x→+∞((x+2)2)′(ex)′=lim⁡x→+∞2(x+2)ex\lim_{x \to +\infty} \frac{((x + 2)^2)'}{(e^x)'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2(x + 2)}{e^x}
  • Aplicăm încă o dată regula lui l’Hôpital:
=lim⁡x→+∞2ex=2+∞=0= \lim_{x \to +\infty} \frac{2}{e^x} = \frac{2}{+\infty} = 0

(3p)

  • Cum limita este finită și egală cu 00, dreapta de ecuație:
y=0y = 0

(axa OxOx) este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)

c) Demonstrarea inegalității 0≤(x+2)(y+2)e−x+y2≤40 \le (x + 2)(y + 2)e^{-\frac{x + y}{2}} \le 4
  • Determinăm punctele critice ale funcției rezolvând f′(x)=0f'(x) = 0:
−x(x+2)e−x=0  ⟺  x1=−2saux2=0-x(x + 2)e^{-x} = 0 \iff x_1 = -2 \quad \text{sau} \quad x_2 = 0
  • Studiem semnul derivatei pe [−2,∞)[-2, \infty), știind că e−x>0e^{-x} > 0:
    • Pentru x∈[−2,0]x \in [-2, 0]: x+2≥0x + 2 \ge 0 și −x≥0  ⟹  f′(x)≥0-x \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci funcția ff este crescătoare pe [−2,0][-2, 0].
    • Pentru x∈[0,∞)x \in [0, \infty): x+2>0x + 2 > 0 și −x≤0  ⟹  f′(x)≤0-x \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci funcția ff este descrescătoare pe [0,∞)[0, \infty).

(2p)

  • În x=0x = 0, funcția atinge valoarea maximă globală pe intervalul [−2,∞)[-2, \infty):
f(0)=(0+2)2e0=4f(0) = (0 + 2)^2 e^0 = 4
  • În x=−2x = -2, f(−2)=(−2+2)2e2=0f(-2) = (-2 + 2)^2 e^2 = 0, iar pentru orice x∈[−2,∞)x \in [-2, \infty), (x+2)2≥0(x + 2)^2 \ge 0 și e−x>0e^{-x} > 0, deci f(x)≥0f(x) \ge 0.
  • Prin urmare, pentru orice t∈[−2,∞)t \in [-2, \infty) avem:
0≤f(t)≤40 \le f(t) \le 4
  • Pentru x,y∈[−2,∞)x, y \in [-2, \infty), avem 0≤f(x)≤40 \le f(x) \le 4 și 0≤f(y)≤40 \le f(y) \le 4, de unde rezultă prin înmulțire:
0≤f(x)f(y)≤16  ⟹  0≤f(x)f(y)≤40 \le f(x)f(y) \le 16 \implies 0 \le \sqrt{f(x)f(y)} \le 4
  • Exprimăm produsul f(x)f(y)f(x)f(y):
f(x)f(y)=(x+2)2e−x⋅(y+2)2e−y=((x+2)(y+2))2e−(x+y)f(x)f(y) = (x + 2)^2 e^{-x} \cdot (y + 2)^2 e^{-y} = \left((x + 2)(y + 2)\right)^2 e^{-(x + y)}
  • Extrăgând radicalul (deoarece x≥−2x \ge -2 și y≥−2y \ge -2, avem x+2≥0x + 2 \ge 0 și y+2≥0y + 2 \ge 0):
f(x)f(y)=(x+2)(y+2)e−x+y2\sqrt{f(x)f(y)} = (x + 2)(y + 2) e^{-\frac{x + y}{2}}
  • Rezultă direct:
0≤(x+2)(y+2)e−x+y2≤40 \le (x + 2)(y + 2)e^{-\frac{x + y}{2}} \le 4

pentru orice x,y∈[−2,∞)x, y \in [-2, \infty).

(3p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x3exf(x) = x^3 e^x.

a) Arătați că ∫011exf(x) dx=14\int_0^1 \frac{1}{e^x} f(x) \, dx = \frac{1}{4}. (5p)

b) Calculați ∫121x2f(x) dx\int_1^2 \frac{1}{x^2} f(x) \, dx. (5p)

c) Demonstrați că orice primitivă a funcției ff are un singur punct de inflexiune. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫011exf(x) dx\int_0^1 \frac{1}{e^x} f(x) \, dx
  • Înlocuim expresia funcției f(x)=x3exf(x) = x^3 e^x:
∫011exf(x) dx=∫011ex⋅x3ex dx=∫01x3 dx\int_0^1 \frac{1}{e^x} f(x) \, dx = \int_0^1 \frac{1}{e^x} \cdot x^3 e^x \, dx = \int_0^1 x^3 \, dx

(3p)

  • Calculăm primitiva și aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫01x3 dx=x44∣01=144−044=14\int_0^1 x^3 \, dx = \left.\frac{x^4}{4}\right|_0^1 = \frac{1^4}{4} - \frac{0^4}{4} = \frac{1}{4}

(2p)

b) Calculul integralei ∫121x2f(x) dx\int_1^2 \frac{1}{x^2} f(x) \, dx
  • Înlocuim f(x)f(x):
∫121x2f(x) dx=∫121x2⋅x3ex dx=∫12xex dx\int_1^2 \frac{1}{x^2} f(x) \, dx = \int_1^2 \frac{1}{x^2} \cdot x^3 e^x \, dx = \int_1^2 x e^x \, dx
  • Integrăm prin părți luând u=x  ⟹  u′=1u = x \implies u' = 1 și v′=ex  ⟹  v=exv' = e^x \implies v = e^x:
∫12xex dx=xex∣12−∫12ex dx=xex∣12−ex∣12=(x−1)ex∣12\int_1^2 x e^x \, dx = \left.x e^x\right|_1^2 - \int_1^2 e^x \, dx = \left.x e^x\right|_1^2 - \left.e^x\right|_1^2 = \left.(x - 1)e^x\right|_1^2

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
=(2−1)e2−(1−1)e1=1⋅e2−0=e2= (2 - 1)e^2 - (1 - 1)e^1 = 1 \cdot e^2 - 0 = e^2

(2p)

c) Demonstrarea existenței unui singur punct de inflexiune
  • Fie F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} o primitivă oarecare a funcției continue ff. Prin definiție, FF este de două ori derivabilă și avem:
F′(x)=f(x)=x3exF'(x) = f(x) = x^3 e^x
  • Calculăm a doua derivată a primitivei:
F′′(x)=f′(x)=(x3ex)′=(x3)′ex+x3(ex)′=3x2ex+x3ex=x2(x+3)exF''(x) = f'(x) = (x^3 e^x)' = (x^3)' e^x + x^3 (e^x)' = 3x^2 e^x + x^3 e^x = x^2(x + 3)e^x

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)

  • Determinăm punctele în care a doua derivată se anulează:
F′′(x)=0  ⟺  x2(x+3)ex=0F''(x) = 0 \iff x^2(x + 3)e^x = 0

Deoarece ex>0e^x > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, soluțiile sunt:

x1=−3șix2=0x_1 = -3 \quad \text{și} \quad x_2 = 0
  • Analizăm schimbarea de semn a derivatei a doua F′′(x)F''(x):

    • Pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, x2≥0x^2 \ge 0 și ex>0e^x > 0. Semnul lui F′′(x)F''(x) depinde exclusiv de factorul (x+3)(x + 3):
      • Dacă x∈(−∞,−3)x \in (-\infty, -3), atunci x+3<0  ⟹  F′′(x)<0x + 3 < 0 \implies F''(x) < 0 (funcția FF este concavă).
      • Dacă x∈(−3,0)x \in (-3, 0), atunci x+3>0  ⟹  F′′(x)>0x + 3 > 0 \implies F''(x) > 0 (funcția FF este convexă).
      • Dacă x∈(0,∞)x \in (0, \infty), atunci x+3>0  ⟹  F′′(x)>0x + 3 > 0 \implies F''(x) > 0 (funcția FF este convexă).
    • În punctul x=−3x = -3, derivata F′′(x)F''(x) se anulează și își schimbă semnul (trece de la negativ la pozitiv), deci x=−3x = -3 este punct de inflexiune.
    • În punctul x=0x = 0, deși F′′(0)=0F''(0) = 0, expresia x2x^2 nu își schimbă semnul în vecinătatea originii, deci F′′(x)>0F''(x) > 0 atât la stânga cât și la dreapta lui 00. Astfel, x=0x = 0 nu este punct de inflexiune.
  • În concluzie, orice primitivă FF a funcției ff are un singur punct de inflexiune, anume x=−3x = -3.

(3p)