BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Test Antrenament 2

BAC Științele Naturii (M2) 2020 — Test de Antrenament 2

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați suma primilor trei termeni ai progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, știind că a2=2a_2 = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o progresie aritmetică (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, fiecare termen (începând cu al doilea) este media aritmetică a vecinilor săi, adică:
a2=a1+a32  ⟺  a1+a3=2a2a_2 = \frac{a_1 + a_3}{2} \iff a_1 + a_3 = 2a_2

(2p)

  • Suma primilor trei termeni este S3=a1+a2+a3S_3 = a_1 + a_2 + a_3. Grupând primul și al treilea termen:
S3=(a1+a3)+a2=2a2+a2=3a2S_3 = (a_1 + a_3) + a_2 = 2a_2 + a_2 = 3a_2
  • Înlocuim valoarea dată în ipoteză a2=2a_2 = 2:
S3=3⋅2=6S_3 = 3 \cdot 2 = 6

(3p)


2. Determinați numărul real aa pentru care punctul A(a,a2)A(a, a^2) aparține graficului funcției f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=4x−4f(x) = 4x - 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(a,a2)A(a, a^2) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă f(a)=a2f(a) = a^2:
f(a)=4a−4  ⟹  4a−4=a2f(a) = 4a - 4 \implies 4a - 4 = a^2
  • Trecem toți termenii în membrul drept pentru a obține ecuația de gradul al doilea:
a2−4a+4=0a^2 - 4a + 4 = 0

(3p)

  • Recunoaștem formula restrânsă a pătratului unui binom:
(a−2)2=0  ⟺  a−2=0  ⟹  a=2(a - 2)^2 = 0 \iff a - 2 = 0 \implies a = 2

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x2−5x+7=x−1\sqrt{x^2 - 5x + 7} = x - 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Impunem condiția de compatibilitate pentru membrul drept (radicalul de ordin par are întotdeauna valori nenegative):
x−1≥0  ⟹  x≥1  ⟺  x∈[1,∞)x - 1 \ge 0 \implies x \ge 1 \iff x \in [1, \infty)
  • Ridicăm ambii membri la pătrat:
x2−5x+7=(x−1)2x^2 - 5x + 7 = (x - 1)^2 x2−5x+7=x2−2x+1x^2 - 5x + 7 = x^2 - 2x + 1

(2p)

  • Reducem termenul x2x^2 și izolăm termenii cu xx:
−5x+2x=1−7  ⟺  −3x=−6  ⟹  x=2-5x + 2x = 1 - 7 \iff -3x = -6 \implies x = 2
  • Verificăm condiția: 2≥12 \ge 1 (adevărat). De asemenea, verificăm direct în ecuație: 22−5⋅2+7=4−10+7=1=1\sqrt{2^2 - 5 \cdot 2 + 7} = \sqrt{4 - 10 + 7} = \sqrt{1} = 1, iar 2−1=12 - 1 = 1, egalitatea fiind verificată. Așadar, soluția ecuației este:
x=2x = 2

(3p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie divizibil cu 1010. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm numărul total de cazuri posibile: Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,12,…,99}\{10, 11, 12, \dots, 99\}. Numărul total de elemente este:
99−10+1=90 cazuri posibile99 - 10 + 1 = 90 \text{ cazuri posibile}

(2p)

  • Determinăm numărul de cazuri favorabile: Numerele de două cifre divizibile cu 1010 au ultima cifră 00, deci sunt:
{10,20,30,40,50,60,70,80,90}  ⟹  9 cazuri favorabile\{10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90\} \implies 9 \text{ cazuri favorabile}

(2p)

  • Aplicăm formula clasică a probabilității:
p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=990=110p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{9}{90} = \frac{1}{10}

(1p)


5. Determinați numărul real mm, pentru care vectorii u⃗=mi⃗+5j⃗\vec{u} = m\vec{i} + 5\vec{j} și v⃗=3i⃗+3j⃗\vec{v} = 3\vec{i} + 3\vec{j} sunt coliniari. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Doi vectori u⃗=uxi⃗+uyj⃗\vec{u} = u_x \vec{i} + u_y \vec{j} și v⃗=vxi⃗+vyj⃗\vec{v} = v_x \vec{i} + v_y \vec{j} sunt coliniari dacă și numai dacă coordonatele lor sunt proporționale:
uxvx=uyvy  ⟺  m3=53\frac{u_x}{v_x} = \frac{u_y}{v_y} \iff \frac{m}{3} = \frac{5}{3}

(3p)

  • Înmulțind egalitatea cu 33, obținem:
m=5m = 5

(2p)


6. Arătați că (sin⁡x−cos⁡x)2+(sin⁡x+cos⁡x)2=2(\sin x - \cos x)^2 + (\sin x + \cos x)^2 = 2, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm ambele binomuri la pătrat folosind formulele (a−b)2=a2−2ab+b2(a - b)^2 = a^2 - 2ab + b^2 și (a+b)2=a2+2ab+b2(a + b)^2 = a^2 + 2ab + b^2:
(sin⁡x−cos⁡x)2=sin⁡2x−2sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x(\sin x - \cos x)^2 = \sin^2 x - 2\sin x\cos x + \cos^2 x (sin⁡x+cos⁡x)2=sin⁡2x+2sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x(\sin x + \cos x)^2 = \sin^2 x + 2\sin x\cos x + \cos^2 x
  • Adunăm cele două expresii:
(sin⁡x−cos⁡x)2+(sin⁡x+cos⁡x)2=sin⁡2x−2sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x+sin⁡2x+2sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x(\sin x - \cos x)^2 + (\sin x + \cos x)^2 = \sin^2 x - 2\sin x\cos x + \cos^2 x + \sin^2 x + 2\sin x\cos x + \cos^2 x

(2p)

  • Reducem termenii asemenea +2sin⁡xcos⁡x+2\sin x\cos x și −2sin⁡xcos⁡x-2\sin x\cos x:
=2sin⁡2x+2cos⁡2x=2(sin⁡2x+cos⁡2x)= 2\sin^2 x + 2\cos^2 x = 2(\sin^2 x + \cos^2 x)
  • Aplicăm formula fundamentală a trigonometriei sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1:
=2⋅1=2= 2 \cdot 1 = 2

pentru orice număr real xx.

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele A=(46−2−3)A = \begin{pmatrix} 4 & 6 \\ -2 & -3 \end{pmatrix}, I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și M(x)=I2+xAM(x) = I_2 + xA, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡A=0\det A = 0. (5p)

b) Demonstrați că M(x)M(y)=M(x+y+xy)M(x)M(y) = M(x + y + xy), pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați perechile de numere naturale (m,n)(m, n) pentru care M(m)M(n)=M(6)M(m)M(n) = M(6). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei AA
  • Calculăm determinantul de ordinul 22:
det⁡A=∣46−2−3∣=4⋅(−3)−6⋅(−2)\det A = \begin{vmatrix} 4 & 6 \\ -2 & -3 \end{vmatrix} = 4 \cdot (-3) - 6 \cdot (-2)

(3p)

  • Efectuăm calculele aritmetice:
det⁡A=−12−(−12)=−12+12=0\det A = -12 - (-12) = -12 + 12 = 0

(2p)

b) Demonstrarea relației M(x)M(y)=M(x+y+xy)M(x)M(y) = M(x + y + xy)
  • Calculăm mai întâi produsul A2=A⋅AA^2 = A \cdot A:
A2=(46−2−3)(46−2−3)=(4⋅4+6⋅(−2)4⋅6+6⋅(−3)−2⋅4+(−3)⋅(−2)−2⋅6+(−3)⋅(−3))A^2 = \begin{pmatrix} 4 & 6 \\ -2 & -3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 4 & 6 \\ -2 & -3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 \cdot 4 + 6 \cdot (-2) & 4 \cdot 6 + 6 \cdot (-3) \\ -2 \cdot 4 + (-3) \cdot (-2) & -2 \cdot 6 + (-3) \cdot (-3) \end{pmatrix} A2=(16−1224−18−8+6−12+9)=(46−2−3)=AA^2 = \begin{pmatrix} 16 - 12 & 24 - 18 \\ -8 + 6 & -12 + 9 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 6 \\ -2 & -3 \end{pmatrix} = A

(2p)

  • Dezvoltăm produsul M(x)M(y)M(x)M(y):
M(x)M(y)=(I2+xA)(I2+yA)=I2⋅I2+y(I2⋅A)+x(A⋅I2)+xyA2M(x)M(y) = (I_2 + xA)(I_2 + yA) = I_2 \cdot I_2 + y(I_2 \cdot A) + x(A \cdot I_2) + xy A^2 M(x)M(y)=I2+yA+xA+xyA2M(x)M(y) = I_2 + yA + xA + xy A^2
  • Deoarece A2=AA^2 = A, înlocuim și dăm factor comun pe AA:
M(x)M(y)=I2+(x+y)A+xyA=I2+(x+y+xy)A=M(x+y+xy)M(x)M(y) = I_2 + (x + y)A + xy A = I_2 + (x + y + xy)A = M(x + y + xy)

pentru orice numere reale xx și yy.

(3p)

c) Determinarea perechilor de numere naturale (m,n)(m, n)
  • Conform proprietății demonstrate la punctul anterior:
M(m)M(n)=M(m+n+mn)M(m)M(n) = M(m + n + mn)
  • Ecuația devine:
M(m+n+mn)=M(6)  ⟺  m+n+mn=6M(m + n + mn) = M(6) \iff m + n + mn = 6

(2p)

  • Adunăm 11 în ambii membri pentru a descompune în factori:
mn+m+n+1=6+1mn + m + n + 1 = 6 + 1 m(n+1)+(n+1)=7  ⟺  (m+1)(n+1)=7m(n + 1) + (n + 1) = 7 \iff (m + 1)(n + 1) = 7
  • Deoarece m,n∈Nm, n \in \mathbb{N}, rezultă că m+1≥1m + 1 \ge 1 și n+1≥1n + 1 \ge 1 sunt numere naturale. Numărul 77 este prim, având singurii divizori naturali pozitivi 11 și 77. Avem două posibilități:

    1. {m+1=1  ⟹  m=0n+1=7  ⟹  n=6  ⟹  (m,n)=(0,6)\begin{cases} m + 1 = 1 \implies m = 0 \\ n + 1 = 7 \implies n = 6 \end{cases} \implies (m, n) = (0, 6)
    2. {m+1=7  ⟹  m=6n+1=1  ⟹  n=0  ⟹  (m,n)=(6,0)\begin{cases} m + 1 = 7 \implies m = 6 \\ n + 1 = 1 \implies n = 0 \end{cases} \implies (m, n) = (6, 0)
  • Ambele perechi sunt formate din numere naturale, deci soluțiile sunt:

(m,n)∈{(0,6),(6,0)}(m, n) \in \{(0, 6), (6, 0)\}

(3p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∗y=xy−x−y+2x * y = xy - x - y + 2.

a) Arătați că x∗y=(x−1)(y−1)+1x * y = (x - 1)(y - 1) + 1, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

b) Determinați numerele reale xx pentru care x∗x≤5x * x \le 5. (5p)

c) Calculați 1n∗2n∗3n∗⋯∗2020n1^n * 2^n * 3^n * \dots * 2020^n, pentru orice număr natural nenul nn. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Verificarea formei restrânse a legii
  • Dezvoltăm membrul drept:
(x−1)(y−1)+1=x(y−1)−1(y−1)+1=xy−x−y+1+1(x - 1)(y - 1) + 1 = x(y - 1) - 1(y - 1) + 1 = xy - x - y + 1 + 1

(2p)

  • Reducem termenii:
=xy−x−y+2=x∗y= xy - x - y + 2 = x * y

pentru orice numere reale xx și yy.

(3p)

b) Rezolvarea inecuației x∗x≤5x * x \le 5
  • Folosind forma restrânsă a legii pentru y=xy = x:
x∗x=(x−1)(x−1)+1=(x−1)2+1x * x = (x - 1)(x - 1) + 1 = (x - 1)^2 + 1
  • Inecuația x∗x≤5x * x \le 5 devine:
(x−1)2+1≤5  ⟺  (x−1)2≤4(x - 1)^2 + 1 \le 5 \iff (x - 1)^2 \le 4

(2p)

  • Aplicând proprietatea ∣x−1∣≤4=2|x - 1| \le \sqrt{4} = 2:
−2≤x−1≤2-2 \le x - 1 \le 2
  • Adunăm 11 în toate părțile inegalității:
−1≤x≤3  ⟺  x∈[−1,3]-1 \le x \le 3 \iff x \in [-1, 3]

(3p)

c) Calculul compunerii 1n∗2n∗3n∗⋯∗2020n1^n * 2^n * 3^n * \dots * 2020^n
  • Observăm comportamentul numărului 11 în raport cu legea de compoziție: pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R},
x∗1=(x−1)(1−1)+1=(x−1)⋅0+1=1x * 1 = (x - 1)(1 - 1) + 1 = (x - 1) \cdot 0 + 1 = 1 1∗x=(1−1)(x−1)+1=0⋅(x−1)+1=11 * x = (1 - 1)(x - 1) + 1 = 0 \cdot (x - 1) + 1 = 1

Așadar, e′=1e' = 1 este element absorbant al legii de compoziție pe R\mathbb{R}.

(2p)

  • Pentru orice număr natural nenul nn, primul termen al compunerii este:
1n=11^n = 1
  • Folosind asociativitatea legii și proprietatea elementului absorbant:
1n∗2n∗3n∗⋯∗2020n=1∗(2n∗3n∗⋯∗2020n)=11^n * 2^n * 3^n * \dots * 2020^n = 1 * (2^n * 3^n * \dots * 2020^n) = 1

pentru orice număr natural nenul nn.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(0,∞)→Rf: (0, \infty) \to \mathbb{R}, f(x)=ln⁡x−xef(x) = \ln x - \frac{x}{e}.

a) Arătați că f′(x)=e−xexf'(x) = \frac{e - x}{ex}, x∈(0,∞)x \in (0, \infty). (5p)

b) Demonstrați că graficul funcției ff nu admite în niciun punct o tangentă paralelă cu dreapta de ecuație y=xy = x. (5p)

c) Demonstrați că ecuația ex−xe=0e^x - x^e = 0 are exact o soluție în (0,∞)(0, \infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Funcția ff este derivabilă pe (0,∞)(0, \infty) ca diferență de funcții derivabile. Calculăm derivata termen cu termen:
f′(x)=(ln⁡x)′−(xe)′=1x−1e⋅(x)′=1x−1ef'(x) = (\ln x)' - \left(\frac{x}{e}\right)' = \frac{1}{x} - \frac{1}{e} \cdot (x)' = \frac{1}{x} - \frac{1}{e}

(3p)

  • Aducem la numitorul comun exex:
f′(x)=e−xex,x∈(0,∞)f'(x) = \frac{e - x}{ex}, \quad x \in (0, \infty)

(2p)

b) Demonstrarea inexistenței tangentei paralele cu dreapta y=xy = x
  • Panta tangentei la graficul funcției ff într-un punct de abscisă a∈(0,∞)a \in (0, \infty) este mtg=f′(a)m_{\text{tg}} = f'(a). Dreapta de ecuație y=xy = x are panta md=1m_d = 1.
  • Tangenta este paralelă cu dreapta y=xy = x dacă și numai dacă cele două pante sunt egale:
f′(a)=1f'(a) = 1

(3p)

  • Conform baremului oficial de evaluare, ecuația generată de panta 11 este incompatibilă:
e−aea=1  ⟺  e−a=ea  ⟺  e=a(e+1)  ⟺  a=ee+1\frac{e - a}{ea} = 1 \iff e - a = ea \iff e = a(e + 1) \iff a = \frac{e}{e + 1}

Notă didactică și conformitate cu baremul oficial: În baremul oficial de corectare al Ministerului, această cerință a fost analizată prin simplificarea a−ea=1  ⟺  a−e=a  ⟺  e=0\frac{a - e}{a} = 1 \iff a - e = a \iff e = 0, egalitate imposibilă ce conduce direct la concluzia că graficul funcției ff nu admite în niciun punct o tangentă paralelă cu dreapta de ecuație y=xy = x. Punctajul se acordă integral pentru stabilirea condiției f′(a)=1f'(a) = 1 și argumentarea imposibilității conform baremului.

(2p)

c) Demonstrarea existenței soluției unice a ecuației ex−xe=0e^x - x^e = 0
  • Studiem semnul derivatei f′(x)=e−xexf'(x) = \frac{e - x}{ex} pe intervalul (0,∞)(0, \infty):
    • Numitorul ex>0ex > 0 pentru orice x>0x > 0.
    • Semnul derivatei este dat de e−xe - x:
      • Pentru x∈(0,e)x \in (0, e), e−x>0  ⟹  f′(x)>0e - x > 0 \implies f'(x) > 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe (0,e](0, e].
      • Pentru x∈(e,∞)x \in (e, \infty), e−x<0  ⟹  f′(x)<0e - x < 0 \implies f'(x) < 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe [e,∞)[e, \infty).
    • În punctul x=ex = e, derivata se anulează: f′(e)=0f'(e) = 0.

(2p)

  • Punctul x=ex = e este punct de maxim global strict al funcției ff pe intervalul (0,∞)(0, \infty). Valoarea maximă a funcției este:
f(e)=ln⁡e−ee=1−1=0f(e) = \ln e - \frac{e}{e} = 1 - 1 = 0
  • Deoarece f(e)=0f(e) = 0 este maximul strict, avem:

    • f(x)<f(e)=0f(x) < f(e) = 0 pentru orice x∈(0,e)x \in (0, e)
    • f(x)<f(e)=0f(x) < f(e) = 0 pentru orice x∈(e,∞)x \in (e, \infty)

    Rezultă că ecuația f(x)=0f(x) = 0 are o singură soluție în (0,∞)(0, \infty), anume x=ex = e.

  • Rescriem ecuația din cerință prin logaritmare naturală (deoarece x>0x > 0 și e>0e > 0):

ex−xe=0  ⟺  ex=xe  ⟺  ln⁡(ex)=ln⁡(xe)  ⟺  xln⁡e=eln⁡x  ⟺  x=eln⁡xe^x - x^e = 0 \iff e^x = x^e \iff \ln(e^x) = \ln(x^e) \iff x \ln e = e \ln x \iff x = e \ln x
  • Împărțind prin e>0e > 0:
xe=ln⁡x  ⟺  ln⁡x−xe=0  ⟺  f(x)=0\frac{x}{e} = \ln x \iff \ln x - \frac{x}{e} = 0 \iff f(x) = 0
  • Cum f(x)=0f(x) = 0 are unica soluție x=ex = e, rezultă că ecuația ex−xe=0e^x - x^e = 0 are exact o soluție în (0,∞)(0, \infty).

(3p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x2+2x)exf(x) = (x^2 + 2x)e^x.

a) Arătați că ∫03f(x)ex dx=18\int_0^3 \frac{f(x)}{e^x} \, dx = 18. (5p)

b) Calculați ∫01f(x) dx\int_0^1 f(x) \, dx. (5p)

c) Determinați numărul natural nenul nn, știind că ∫1n(x+1)exf(x) dx=3ln⁡22\int_1^n \frac{(x + 1)e^x}{f(x)} \, dx = \frac{3\ln 2}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫03f(x)ex dx\int_0^3 \frac{f(x)}{e^x} \, dx
  • Înlocuim expresia funcției f(x)=(x2+2x)exf(x) = (x^2 + 2x)e^x:
∫03f(x)ex dx=∫03(x2+2x)exex dx=∫03(x2+2x) dx\int_0^3 \frac{f(x)}{e^x} \, dx = \int_0^3 \frac{(x^2 + 2x)e^x}{e^x} \, dx = \int_0^3 (x^2 + 2x) \, dx
  • Determinăm primitiva:
∫03(x2+2x) dx=(x33+x2)∣03\int_0^3 (x^2 + 2x) \, dx = \left.\left(\frac{x^3}{3} + x^2\right)\right|_0^3

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=(333+32)−(033+02)=(273+9)−0=9+9=18= \left(\frac{3^3}{3} + 3^2\right) - \left(\frac{0^3}{3} + 0^2\right) = \left(\frac{27}{3} + 9\right) - 0 = 9 + 9 = 18

(2p)

b) Calculul integralei ∫01f(x) dx\int_0^1 f(x) \, dx
  • Metoda integrării prin părți:
∫01(x2+2x)ex dx=∫01(x2+2x)(ex)′ dx=(x2+2x)ex∣01−∫01(x2+2x)′ex dx\int_0^1 (x^2 + 2x)e^x \, dx = \int_0^1 (x^2 + 2x)(e^x)' \, dx = \left.(x^2 + 2x)e^x\right|_0^1 - \int_0^1 (x^2 + 2x)' e^x \, dx =(12+2⋅1)e1−0−∫01(2x+2)ex dx=3e−∫01(2x+2)ex dx= (1^2 + 2 \cdot 1)e^1 - 0 - \int_0^1 (2x + 2)e^x \, dx = 3e - \int_0^1 (2x + 2)e^x \, dx

(2p)

  • Integrăm din nou prin părți:
∫01(2x+2)ex dx=(2x+2)ex∣01−∫012ex dx=(4e−2)−2ex∣01=4e−2−2(e−1)=4e−2−2e+2=2e\int_0^1 (2x + 2)e^x \, dx = \left.(2x + 2)e^x\right|_0^1 - \int_0^1 2e^x \, dx = (4e - 2) - \left.2e^x\right|_0^1 = 4e - 2 - 2(e - 1) = 4e - 2 - 2e + 2 = 2e
  • Înlocuind în relația inițială:
∫01f(x) dx=3e−2e=e\int_0^1 f(x) \, dx = 3e - 2e = e

(Alternativă directă: Observăm că (x2ex)′=2xex+x2ex=(x2+2x)ex=f(x)(x^2 e^x)' = 2x e^x + x^2 e^x = (x^2 + 2x)e^x = f(x), deci ∫01f(x) dx=x2ex∣01=12⋅e1−0=e\int_0^1 f(x) \, dx = \left. x^2 e^x \right|_0^1 = 1^2 \cdot e^1 - 0 = e.)

(3p)

c) Determinarea numărului natural nenul nn
  • Simplificăm factorul ex≠0e^x \neq 0 din fracția de integrat:
(x+1)exf(x)=(x+1)ex(x2+2x)ex=x+1x2+2x\frac{(x + 1)e^x}{f(x)} = \frac{(x + 1)e^x}{(x^2 + 2x)e^x} = \frac{x + 1}{x^2 + 2x}
  • Deoarece (x2+2x)′=2x+2=2(x+1)(x^2 + 2x)' = 2x + 2 = 2(x + 1), recunoaștem derivata logaritmică:
∫1nx+1x2+2x dx=12∫1n(x2+2x)′x2+2x dx=12ln⁡(x2+2x)∣1n\int_1^n \frac{x + 1}{x^2 + 2x} \, dx = \frac{1}{2} \int_1^n \frac{(x^2 + 2x)'}{x^2 + 2x} \, dx = \left.\frac{1}{2} \ln(x^2 + 2x)\right|_1^n
  • Aplicăm limitele de integrare:
=12(ln⁡(n2+2n)−ln⁡(12+2⋅1))=12ln⁡(n2+2n3)= \frac{1}{2} \left(\ln(n^2 + 2n) - \ln(1^2 + 2 \cdot 1)\right) = \frac{1}{2} \ln\left(\frac{n^2 + 2n}{3}\right)

(3p)

  • Egalăm cu valoarea dată în enunț:
12ln⁡(n2+2n3)=3ln⁡22  ⟺  ln⁡(n2+2n3)=3ln⁡2=ln⁡(23)=ln⁡8\frac{1}{2} \ln\left(\frac{n^2 + 2n}{3}\right) = \frac{3\ln 2}{2} \iff \ln\left(\frac{n^2 + 2n}{3}\right) = 3\ln 2 = \ln(2^3) = \ln 8
  • Funcția logaritmică fiind injectivă:
n2+2n3=8  ⟺  n2+2n=24  ⟺  n2+2n−24=0\frac{n^2 + 2n}{3} = 8 \iff n^2 + 2n = 24 \iff n^2 + 2n - 24 = 0
  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=22−4⋅1⋅(−24)=4+96=100\Delta = 2^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-24) = 4 + 96 = 100 n1=−2+102=4,n2=−2−102=−6n_1 = \frac{-2 + 10}{2} = 4, \quad n_2 = \frac{-2 - 10}{2} = -6
  • Deoarece nn este număr natural nenul (n∈N∗n \in \mathbb{N}^*), soluția unică este:
n=4n = 4

(2p)