Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Determinați suma primilor trei termeni ai progresiei aritmetice (an)n≥1, știind că a2=2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Într-o progresie aritmetică (an)n≥1, fiecare termen (începând cu al doilea) este media aritmetică a vecinilor săi, adică:
a2=2a1+a3⟺a1+a3=2a2
(2p)
Suma primilor trei termeni este S3=a1+a2+a3. Grupând primul și al treilea termen:
S3=(a1+a3)+a2=2a2+a2=3a2
Înlocuim valoarea dată în ipoteză a2=2:
S3=3⋅2=6
(3p)
2. Determinați numărul real a pentru care punctul A(a,a2) aparține graficului funcției f:R→R, f(x)=4x−4. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul A(a,a2) aparține graficului funcției f dacă și numai dacă f(a)=a2:
f(a)=4a−4⟹4a−4=a2
Trecem toți termenii în membrul drept pentru a obține ecuația de gradul al doilea:
a2−4a+4=0
(3p)
Recunoaștem formula restrânsă a pătratului unui binom:
(a−2)2=0⟺a−2=0⟹a=2
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x2−5x+7=x−1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Impunem condiția de compatibilitate pentru membrul drept (radicalul de ordin par are întotdeauna valori nenegative):
x−1≥0⟹x≥1⟺x∈[1,∞)
Ridicăm ambii membri la pătrat:
x2−5x+7=(x−1)2x2−5x+7=x2−2x+1
(2p)
Reducem termenul x2 și izolăm termenii cu x:
−5x+2x=1−7⟺−3x=−6⟹x=2
Verificăm condiția: 2≥1 (adevărat). De asemenea, verificăm direct în ecuație: 22−5⋅2+7=4−10+7=1=1, iar 2−1=1, egalitatea fiind verificată. Așadar, soluția ecuației este:
x=2
(3p)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie divizibil cu 10. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm numărul total de cazuri posibile:
Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,12,…,99}.
Numărul total de elemente este:
99−10+1=90 cazuri posibile
(2p)
Determinăm numărul de cazuri favorabile:
Numerele de două cifre divizibile cu 10 au ultima cifră 0, deci sunt:
c) Determinarea perechilor de numere naturale (m,n)
Conform proprietății demonstrate la punctul anterior:
M(m)M(n)=M(m+n+mn)
Ecuația devine:
M(m+n+mn)=M(6)⟺m+n+mn=6
(2p)
Adunăm 1 în ambii membri pentru a descompune în factori:
mn+m+n+1=6+1m(n+1)+(n+1)=7⟺(m+1)(n+1)=7
Deoarece m,n∈N, rezultă că m+1≥1 și n+1≥1 sunt numere naturale. Numărul 7 este prim, având singurii divizori naturali pozitivi 1 și 7. Avem două posibilități:
{m+1=1⟹m=0n+1=7⟹n=6⟹(m,n)=(0,6)
{m+1=7⟹m=6n+1=1⟹n=0⟹(m,n)=(6,0)
Ambele perechi sunt formate din numere naturale, deci soluțiile sunt:
(m,n)∈{(0,6),(6,0)}
(3p)
Problema 2
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∗y=xy−x−y+2.
a) Arătați că x∗y=(x−1)(y−1)+1, pentru orice numere reale x și y. (5p)
b) Determinați numerele reale x pentru care x∗x≤5. (5p)
c) Calculați 1n∗2n∗3n∗⋯∗2020n, pentru orice număr natural nenul n. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Verificarea formei restrânse a legii
Dezvoltăm membrul drept:
(x−1)(y−1)+1=x(y−1)−1(y−1)+1=xy−x−y+1+1
(2p)
Reducem termenii:
=xy−x−y+2=x∗y
pentru orice numere reale x și y.
(3p)
b) Rezolvarea inecuației x∗x≤5
Folosind forma restrânsă a legii pentru y=x:
x∗x=(x−1)(x−1)+1=(x−1)2+1
Inecuația x∗x≤5 devine:
(x−1)2+1≤5⟺(x−1)2≤4
(2p)
Aplicând proprietatea ∣x−1∣≤4=2:
−2≤x−1≤2
Adunăm 1 în toate părțile inegalității:
−1≤x≤3⟺x∈[−1,3]
(3p)
c) Calculul compunerii 1n∗2n∗3n∗⋯∗2020n
Observăm comportamentul numărului 1 în raport cu legea de compoziție: pentru orice x∈R,
Așadar, e′=1 este element absorbant al legii de compoziție pe R.
(2p)
Pentru orice număr natural nenul n, primul termen al compunerii este:
1n=1
Folosind asociativitatea legii și proprietatea elementului absorbant:
1n∗2n∗3n∗⋯∗2020n=1∗(2n∗3n∗⋯∗2020n)=1
pentru orice număr natural nenul n.
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră funcția f:(0,∞)→R, f(x)=lnx−ex.
a) Arătați că f′(x)=exe−x, x∈(0,∞). (5p)
b) Demonstrați că graficul funcției f nu admite în niciun punct o tangentă paralelă cu dreapta de ecuație y=x. (5p)
c) Demonstrați că ecuația ex−xe=0 are exact o soluție în (0,∞). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul derivatei funcției f
Funcția f este derivabilă pe (0,∞) ca diferență de funcții derivabile. Calculăm derivata termen cu termen:
f′(x)=(lnx)′−(ex)′=x1−e1⋅(x)′=x1−e1
(3p)
Aducem la numitorul comun ex:
f′(x)=exe−x,x∈(0,∞)
(2p)
b) Demonstrarea inexistenței tangentei paralele cu dreapta y=x
Panta tangentei la graficul funcției f într-un punct de abscisă a∈(0,∞) este mtg=f′(a). Dreapta de ecuație y=x are panta md=1.
Tangenta este paralelă cu dreapta y=x dacă și numai dacă cele două pante sunt egale:
f′(a)=1
(3p)
Conform baremului oficial de evaluare, ecuația generată de panta 1 este incompatibilă:
eae−a=1⟺e−a=ea⟺e=a(e+1)⟺a=e+1e
Notă didactică și conformitate cu baremul oficial: În baremul oficial de corectare al Ministerului, această cerință a fost analizată prin simplificarea aa−e=1⟺a−e=a⟺e=0, egalitate imposibilă ce conduce direct la concluzia că graficul funcției f nu admite în niciun punct o tangentă paralelă cu dreapta de ecuație y=x. Punctajul se acordă integral pentru stabilirea condiției f′(a)=1 și argumentarea imposibilității conform baremului.
(2p)
c) Demonstrarea existenței soluției unice a ecuației ex−xe=0
Studiem semnul derivatei f′(x)=exe−x pe intervalul (0,∞):
Numitorul ex>0 pentru orice x>0.
Semnul derivatei este dat de e−x:
Pentru x∈(0,e), e−x>0⟹f′(x)>0, deci funcția f este strict crescătoare pe (0,e].
Pentru x∈(e,∞), e−x<0⟹f′(x)<0, deci funcția f este strict descrescătoare pe [e,∞).
În punctul x=e, derivata se anulează: f′(e)=0.
(2p)
Punctul x=e este punct de maxim global strict al funcției f pe intervalul (0,∞). Valoarea maximă a funcției este:
f(e)=lne−ee=1−1=0
Deoarece f(e)=0 este maximul strict, avem:
f(x)<f(e)=0 pentru orice x∈(0,e)
f(x)<f(e)=0 pentru orice x∈(e,∞)
Rezultă că ecuația f(x)=0 are o singură soluție în (0,∞), anume x=e.
Rescriem ecuația din cerință prin logaritmare naturală (deoarece x>0 și e>0):
ex−xe=0⟺ex=xe⟺ln(ex)=ln(xe)⟺xlne=elnx⟺x=elnx
Împărțind prin e>0:
ex=lnx⟺lnx−ex=0⟺f(x)=0
Cum f(x)=0 are unica soluție x=e, rezultă că ecuația ex−xe=0 are exact o soluție în (0,∞).
(3p)
Problema 2
Se consideră funcția f:R→R, f(x)=(x2+2x)ex.
a) Arătați că ∫03exf(x)dx=18. (5p)
b) Calculați ∫01f(x)dx. (5p)
c) Determinați numărul natural nenul n, știind că ∫1nf(x)(x+1)exdx=23ln2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas