BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Test Antrenament 1

BAC Științele Naturii (M2) 2020 — Test de Antrenament 1

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinaţi suma primilor trei termeni ai progresiei geometrice (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1}, știind că primul termen este b1=2b_1 = 2 și rația este q=3q = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm termenii al doilea și al treilea ai progresiei geometrice:
b2=b1⋅q=2⋅3=6b_2 = b_1 \cdot q = 2 \cdot 3 = 6 b3=b2⋅q=6⋅3=18b_3 = b_2 \cdot q = 6 \cdot 3 = 18

(3p)

  • Calculăm suma primilor trei termeni S3S_3:
S3=b1+b2+b3=2+6+18=26S_3 = b_1 + b_2 + b_3 = 2 + 6 + 18 = 26

(Alternativ, aplicăm formula sumei S3=b1⋅q3−1q−1=2⋅27−12=26S_3 = b_1 \cdot \frac{q^3 - 1}{q - 1} = 2 \cdot \frac{27 - 1}{2} = 26.)

(2p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−3x+2f(x) = x^2 - 3x + 2 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=2x−4g(x) = 2x - 4. Calculați suma dintre abscisele punctelor de intersecție a graficelor celor două funcții. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Abscisele punctelor de intersecție ale graficelor sunt soluțiile ecuației f(x)=g(x)f(x) = g(x):
x2−3x+2=2x−4  ⟺  x2−5x+6=0x^2 - 3x + 2 = 2x - 4 \iff x^2 - 5x + 6 = 0

(3p)

  • Conform relațiilor lui Viète pentru ecuația de gradul al doilea ax2+bx+c=0ax^2 + bx + c = 0, suma soluțiilor este:
S=x1+x2=−ba=−−51=5S = x_1 + x_2 = -\frac{b}{a} = -\frac{-5}{1} = 5

(Alternativ, rezolvând ecuația obținem (x−2)(x−3)=0  ⟹  x1=2,x2=3(x - 2)(x - 3) = 0 \implies x_1 = 2, x_2 = 3, de unde x1+x2=2+3=5x_1 + x_2 = 2 + 3 = 5.)

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2x=3−x2\sqrt{x} = 3 - x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punem condițiile de existență pentru radical și pentru membrul drept:
x≥0și3−x≥0  ⟹  x∈[0,3]x \ge 0 \quad \text{și} \quad 3 - x \ge 0 \implies x \in [0, 3]

(1p)

  • Ridicăm ambii membri la pătrat:
(2x)2=(3−x)2  ⟺  4x=9−6x+x2(2\sqrt{x})^2 = (3 - x)^2 \iff 4x = 9 - 6x + x^2 x2−10x+9=0x^2 - 10x + 9 = 0

(2p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
(x−1)(x−9)=0  ⟺  x1=1saux2=9(x - 1)(x - 9) = 0 \iff x_1 = 1 \quad \text{sau} \quad x_2 = 9

(1p)

  • Verificăm apartenența la intervalul [0,3][0, 3]:
    • x=1∈[0,3]x = 1 \in [0, 3], soluție convenabilă (21=2=3−12\sqrt{1} = 2 = 3 - 1);
    • x=9∉[0,3]x = 9 \notin [0, 3], soluție străină.

Soluția unică a ecuației este x=1x = 1.

(1p)


4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A={1,2,3,…,50}A = \{\sqrt{1}, \sqrt{2}, \sqrt{3}, \dots, \sqrt{50}\}, acesta să nu fie număr natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul cazurilor posibile este egal cu numărul elementelor mulțimii AA:
n=50n = 50

(2p)

  • Un număr k∈A\sqrt{k} \in A este natural dacă și numai dacă kk este pătrat perfect, unde k∈{1,2,…,50}k \in \{1, 2, \dots, 50\}. Pătratele perfecte din acest interval sunt:
12=1,  22=4,  32=9,  42=16,  52=25,  62=36,  72=491^2 = 1, \; 2^2 = 4, \; 3^2 = 9, \; 4^2 = 16, \; 5^2 = 25, \; 6^2 = 36, \; 7^2 = 49

Deci există 77 numere naturale în mulțimea AA.

(1p)

  • Numărul cazurilor favorabile (numere din AA care nu sunt naturale) este:
m=50−7=43m = 50 - 7 = 43

(1p)

  • Probabilitatea cerută este:
p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=4350=0,86p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{43}{50} = 0{,}86

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,3)A(2, 3), B(−2,1)B(-2, 1) și C(−2,5)C(-2, 5). Determinați ecuația medianei din AA a triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mediana din AA trece prin vârful AA și prin mijlocul MM al laturii opuse BCBC. Calculăm coordonatele punctului MM:
xM=xB+xC2=−2+(−2)2=−2x_M = \frac{x_B + x_C}{2} = \frac{-2 + (-2)}{2} = -2 yM=yB+yC2=1+52=62=3y_M = \frac{y_B + y_C}{2} = \frac{1 + 5}{2} = \frac{6}{2} = 3

Așadar, M(−2,3)M(-2, 3).

(2p)

  • Scriem ecuația dreptei AMAM: Punctele sunt A(2,3)A(2, 3) și M(−2,3)M(-2, 3). Deoarece ambele puncte au aceeași ordonată yA=yM=3y_A = y_M = 3, dreapta AMAM este o dreaptă orizontală:
y=3  ⟺  y−3=0y = 3 \iff y - 3 = 0

(Alternativ, folosind formula dreptei prin două puncte: y−33−3=x−2−2−2  ⟺  y−3=0\frac{y - 3}{3 - 3} = \frac{x - 2}{-2 - 2} \iff y - 3 = 0.)

(3p)


6. Determinați x∈(0,π)x \in (0, \pi), știind că (2sin⁡x+cos⁡x)2−4cos⁡x(sin⁡x−cos⁡x)=4(2\sin x + \cos x)^2 - 4\cos x(\sin x - \cos x) = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm expresia din membrul stâng:
(2sin⁡x+cos⁡x)2=4sin⁡2x+4sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x(2\sin x + \cos x)^2 = 4\sin^2 x + 4\sin x\cos x + \cos^2 x −4cos⁡x(sin⁡x−cos⁡x)=−4sin⁡xcos⁡x+4cos⁡2x-4\cos x(\sin x - \cos x) = -4\sin x\cos x + 4\cos^2 x

(2p)

  • Însumăm termenii:
4sin⁡2x+4sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x−4sin⁡xcos⁡x+4cos⁡2x=4sin⁡2x+5cos⁡2x4\sin^2 x + 4\sin x\cos x + \cos^2 x - 4\sin x\cos x + 4\cos^2 x = 4\sin^2 x + 5\cos^2 x

Folosind formula fundamentală a trigonometriei 4sin⁡2x+4cos⁡2x=44\sin^2 x + 4\cos^2 x = 4:

4(sin⁡2x+cos⁡2x)+cos⁡2x=4+cos⁡2x4(\sin^2 x + \cos^2 x) + \cos^2 x = 4 + \cos^2 x

(2p)

  • Înlocuim în ecuația inițială:
4+cos⁡2x=4  ⟺  cos⁡2x=0  ⟺  cos⁡x=04 + \cos^2 x = 4 \iff \cos^2 x = 0 \iff \cos x = 0

Deoarece x∈(0,π)x \in (0, \pi), valoarea unică este:

x=π2x = \frac{\pi}{2}

(1p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A(x)=(x3−3x)A(x) = \begin{pmatrix} x & 3 \\ -3 & x \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(x))=x2+9\det(A(x)) = x^2 + 9, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei de ordinul 2:
det⁡(A(x))=∣x3−3x∣\det(A(x)) = \begin{vmatrix} x & 3 \\ -3 & x \end{vmatrix} det⁡(A(x))=x⋅x−3⋅(−3)\det(A(x)) = x \cdot x - 3 \cdot (-3)

(3p)

  • Efectuăm calculele:
det⁡(A(x))=x2−(−9)=x2+9\det(A(x)) = x^2 - (-9) = x^2 + 9

pentru orice număr real xx.

(2p)


b) Demonstrați că A(2020−x)+A(2020+x)=2A(2020)A(2020 - x) + A(2020 + x) = 2 A(2020), pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem matricele A(2020−x)A(2020 - x) și A(2020+x)A(2020 + x):
A(2020−x)=(2020−x3−32020−x)A(2020 - x) = \begin{pmatrix} 2020 - x & 3 \\ -3 & 2020 - x \end{pmatrix} A(2020+x)=(2020+x3−32020+x)A(2020 + x) = \begin{pmatrix} 2020 + x & 3 \\ -3 & 2020 + x \end{pmatrix}

(2p)

  • Adunăm cele două matrice:
A(2020−x)+A(2020+x)=((2020−x)+(2020+x)3+3−3+(−3)(2020−x)+(2020+x))A(2020 - x) + A(2020 + x) = \begin{pmatrix} (2020 - x) + (2020 + x) & 3 + 3 \\ -3 + (-3) & (2020 - x) + (2020 + x) \end{pmatrix} =(40406−64040)= \begin{pmatrix} 4040 & 6 \\ -6 & 4040 \end{pmatrix}

(2p)

  • Dăm factor comun scalarul 22:
(40406−64040)=2(20203−32020)=2A(2020)\begin{pmatrix} 4040 & 6 \\ -6 & 4040 \end{pmatrix} = 2 \begin{pmatrix} 2020 & 3 \\ -3 & 2020 \end{pmatrix} = 2 A(2020)

pentru orice număr real xx.

(1p)


c) Determinați numărul natural nn, pentru care A(n)⋅A(2−n)=2A(−6)A(n) \cdot A(2 - n) = 2 A(-6). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul matricelor A(n)A(n) și A(2−n)A(2 - n):
A(n)⋅A(2−n)=(n3−3n)(2−n3−32−n)A(n) \cdot A(2 - n) = \begin{pmatrix} n & 3 \\ -3 & n \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 - n & 3 \\ -3 & 2 - n \end{pmatrix} =(n(2−n)−93n+3(2−n)−3(2−n)−3n−9+n(2−n))= \begin{pmatrix} n(2 - n) - 9 & 3n + 3(2 - n) \\ -3(2 - n) - 3n & -9 + n(2 - n) \end{pmatrix} =(−n2+2n−96−6−n2+2n−9)= \begin{pmatrix} -n^2 + 2n - 9 & 6 \\ -6 & -n^2 + 2n - 9 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm membrul drept:
2A(−6)=2(−63−3−6)=(−126−6−12)2 A(-6) = 2 \begin{pmatrix} -6 & 3 \\ -3 & -6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -12 & 6 \\ -6 & -12 \end{pmatrix}

(1p)

  • Egalăm matricele:
−n2+2n−9=−12  ⟺  −n2+2n+3=0  ⟺  n2−2n−3=0-n^2 + 2n - 9 = -12 \iff -n^2 + 2n + 3 = 0 \iff n^2 - 2n - 3 = 0

(1p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
(n−3)(n+1)=0  ⟺  n1=3saun2=−1(n - 3)(n + 1) = 0 \iff n_1 = 3 \quad \text{sau} \quad n_2 = -1

Deoarece n∈Nn \in \mathbb{N}, numărul căutat este n=3n = 3.

(1p)


2. Pe mulțimea M=[0,+∞)M = [0, +\infty) se definește legea de compoziție asociativă x∗y=x2+y2x * y = \sqrt{x^2 + y^2}.

a) Arătați că N=33∗31N = \sqrt{33} * \sqrt{31} este un număr natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm definiția legii de compoziție pentru x=33x = \sqrt{33} și y=31y = \sqrt{31}:
N=33∗31=(33)2+(31)2N = \sqrt{33} * \sqrt{31} = \sqrt{(\sqrt{33})^2 + (\sqrt{31})^2}

(3p)

  • Efectuăm calculele:
N=33+31=64=8N = \sqrt{33 + 31} = \sqrt{64} = 8

Deoarece 8∈N8 \in \mathbb{N}, numărul NN este natural.

(2p)


b) Determinați numărul x∈Mx \in M pentru care (x∗x∗x)2=300(x * x * x)^2 = 300. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm x∗xx * x:
x∗x=x2+x2=2x2x * x = \sqrt{x^2 + x^2} = \sqrt{2x^2}
  • Calculăm x∗x∗xx * x * x:
x∗x∗x=(x∗x)∗x=(2x2)2+x2=2x2+x2=3x2x * x * x = (x * x) * x = \sqrt{(\sqrt{2x^2})^2 + x^2} = \sqrt{2x^2 + x^2} = \sqrt{3x^2}

(2p)

  • Ridicăm la pătrat conform ecuației date:
(x∗x∗x)2=(3x2)2=3x2(x * x * x)^2 = (\sqrt{3x^2})^2 = 3x^2

(1p)

  • Rezolvăm ecuația în MM:
3x2=300  ⟺  x2=100  ⟺  x=±103x^2 = 300 \iff x^2 = 100 \iff x = \pm 10

Deoarece x∈M=[0,+∞)x \in M = [0, +\infty), obținem x=10x = 10.

(2p)


c) Se consideră funcția f:(−∞,0]→[0,+∞)f: (-\infty, 0] \to [0, +\infty), f(x)=−2020xf(x) = \sqrt{-2020x}. Arătați că f(x+y)=f(x)∗f(y)f(x + y) = f(x) * f(y), pentru orice x,y∈(−∞,0]x, y \in (-\infty, 0]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece x,y∈(−∞,0]x, y \in (-\infty, 0], avem x+y≤0x + y \le 0, deci f(x+y)f(x + y) este bine definită:
f(x+y)=−2020(x+y)=−2020x−2020yf(x + y) = \sqrt{-2020(x + y)} = \sqrt{-2020x - 2020y}

(2p)

  • Calculăm membrul drept f(x)∗f(y)f(x) * f(y) folosind definiția legii:
f(x)∗f(y)=(f(x))2+(f(y))2f(x) * f(y) = \sqrt{(f(x))^2 + (f(y))^2}

Cum f(x)=−2020xf(x) = \sqrt{-2020x} și f(y)=−2020yf(y) = \sqrt{-2020y}, avem (f(x))2=−2020x(f(x))^2 = -2020x și (f(y))2=−2020y(f(y))^2 = -2020y:

f(x)∗f(y)=−2020x+(−2020y)=−2020(x+y)f(x) * f(y) = \sqrt{-2020x + (-2020y)} = \sqrt{-2020(x + y)}

(2p)

  • Din cele două egalități rezultă:
f(x+y)=f(x)∗f(y)f(x + y) = f(x) * f(y)

pentru orice x,y∈(−∞,0]x, y \in (-\infty, 0].

(1p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−2x2+5f(x) = \frac{x - 2}{x^2 + 5}.

a) Arătaţi că f′(x)=(5−x)(x+1)(x2+5)2f'(x) = \frac{(5 - x)(x + 1)}{(x^2 + 5)^2}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula de derivare a unui cât (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u' v - u v'}{v^2}:
f′(x)=(x−2)′(x2+5)−(x−2)(x2+5)′(x2+5)2f'(x) = \frac{(x - 2)'(x^2 + 5) - (x - 2)(x^2 + 5)'}{(x^2 + 5)^2} f′(x)=1⋅(x2+5)−(x−2)⋅2x(x2+5)2f'(x) = \frac{1 \cdot (x^2 + 5) - (x - 2) \cdot 2x}{(x^2 + 5)^2}

(2p)

  • Efectuăm calculele la numărător:
f′(x)=x2+5−2x2+4x(x2+5)2=−x2+4x+5(x2+5)2f'(x) = \frac{x^2 + 5 - 2x^2 + 4x}{(x^2 + 5)^2} = \frac{-x^2 + 4x + 5}{(x^2 + 5)^2}

(2p)

  • Descompunem numărătorul −x2+4x+5=−(x2−4x−5)=−(x−5)(x+1)=(5−x)(x+1)-x^2 + 4x + 5 = -(x^2 - 4x - 5) = -(x - 5)(x + 1) = (5 - x)(x + 1):
f′(x)=(5−x)(x+1)(x2+5)2f'(x) = \frac{(5 - x)(x + 1)}{(x^2 + 5)^2}

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(1p)


b) Determinaţi ecuaţia asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcţiei ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm limita funcției spre +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞x−2x2+5\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x - 2}{x^2 + 5}

(2p)

  • Dăm factor forțat pe xx la numărător și x2x^2 la numitor:
lim⁡x→+∞x(1−2x)x2(1+5x2)=lim⁡x→+∞1x⋅1−2x1+5x2=0⋅11=0\lim_{x \to +\infty} \frac{x\left(1 - \frac{2}{x}\right)}{x^2\left(1 + \frac{5}{x^2}\right)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{x} \cdot \frac{1 - \frac{2}{x}}{1 + \frac{5}{x^2}} = 0 \cdot \frac{1}{1} = 0

(2p)

  • Deoarece limita este finită și egală cu 00, dreapta de ecuație y=0y = 0 (axa OxOx) este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(1p)


c) Demonstraţi că −12≤f(x)≤110-\frac{1}{2} \le f(x) \le \frac{1}{10}, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele critice ale funcției sunt soluțiile ecuației f′(x)=0f'(x) = 0:
(5−x)(x+1)=0  ⟺  x1=−1șix2=5(5 - x)(x + 1) = 0 \iff x_1 = -1 \quad \text{și} \quad x_2 = 5

(1p)

  • Stabilim semnul derivatei f′(x)f'(x):
    • Pentru x∈(−∞,−1)x \in (-\infty, -1), f′(x)<0  ⟹  ff'(x) < 0 \implies f este strict descrescătoare;
    • Pentru x∈(−1,5)x \in (-1, 5), f′(x)>0  ⟹  ff'(x) > 0 \implies f este strict crescătoare;
    • Pentru x∈(5,+∞)x \in (5, +\infty), f′(x)<0  ⟹  ff'(x) < 0 \implies f este strict descrescătoare.

(1p)

  • Calculăm valorile funcției în punctele de extrem:
f(−1)=−1−2(−1)2+5=−36=−12(punct de minim global)f(-1) = \frac{-1 - 2}{(-1)^2 + 5} = \frac{-3}{6} = -\frac{1}{2} \quad (\text{punct de minim global}) f(5)=5−252+5=330=110(punct de maxim global)f(5) = \frac{5 - 2}{5^2 + 5} = \frac{3}{30} = \frac{1}{10} \quad (\text{punct de maxim global})

(2p)

  • Deoarece lim⁡x→−∞f(x)=0\lim_{x \to -\infty} f(x) = 0 și lim⁡x→+∞f(x)=0\lim_{x \to +\infty} f(x) = 0, iar ff este continuă pe R\mathbb{R}, rezultă că:
f(−1)≤f(x)≤f(5)  ⟺  −12≤f(x)≤110f(-1) \le f(x) \le f(5) \iff -\frac{1}{2} \le f(x) \le \frac{1}{10}

pentru orice număr real xx.

(1p)


2. Se consideră funcţiile f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=1−3ln⁡xx4f(x) = \frac{1 - 3\ln x}{x^4} și F:(0,+∞)→RF: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, F(x)=ln⁡xx3F(x) = \frac{\ln x}{x^3}.

a) Arătați că funcția FF este o primitivă a funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Funcția FF este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty) ca raport de funcții derivabile. Calculăm derivata F′(x)F'(x):
F′(x)=(ln⁡xx3)′=(ln⁡x)′⋅x3−ln⁡x⋅(x3)′(x3)2F'(x) = \left(\frac{\ln x}{x^3}\right)' = \frac{(\ln x)' \cdot x^3 - \ln x \cdot (x^3)'}{(x^3)^2}

(2p)

  • Efectuăm calculele:
F′(x)=1x⋅x3−ln⁡x⋅3x2x6=x2−3x2ln⁡xx6=x2(1−3ln⁡x)x6=1−3ln⁡xx4F'(x) = \frac{\frac{1}{x} \cdot x^3 - \ln x \cdot 3x^2}{x^6} = \frac{x^2 - 3x^2 \ln x}{x^6} = \frac{x^2(1 - 3\ln x)}{x^6} = \frac{1 - 3\ln x}{x^4}

(2p)

  • Deoarece F′(x)=f(x)F'(x) = f(x) pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), rezultă că funcția FF este o primitivă a funcției ff.

(1p)


b) Calculați ∫1ef(x) dx\int_1^e f(x) \, dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece FF este o primitivă a funcției ff pe (0,+∞)(0, +\infty), aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫1ef(x) dx=F(x)∣1e=F(e)−F(1)\int_1^e f(x) \, dx = \left. F(x) \right|_1^e = F(e) - F(1)

(2p)

  • Calculăm valorile F(e)F(e) și F(1)F(1):
F(e)=ln⁡ee3=1e3F(e) = \frac{\ln e}{e^3} = \frac{1}{e^3} F(1)=ln⁡113=01=0F(1) = \frac{\ln 1}{1^3} = \frac{0}{1} = 0

(2p)

  • Finalizăm calculul integralei:
∫1ef(x) dx=1e3−0=1e3=e−3\int_1^e f(x) \, dx = \frac{1}{e^3} - 0 = \frac{1}{e^3} = e^{-3}

(1p)


c) Arătați că ∫ee2x2F(x) dx=32\int_e^{e^2} x^2 F(x) \, dx = \frac{3}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresia funcției F(x)F(x):
x2F(x)=x2⋅ln⁡xx3=ln⁡xxx^2 F(x) = x^2 \cdot \frac{\ln x}{x^3} = \frac{\ln x}{x}

Integrala devine:

∫ee2x2F(x) dx=∫ee2ln⁡xx dx\int_e^{e^2} x^2 F(x) \, dx = \int_e^{e^2} \frac{\ln x}{x} \, dx

(2p)

  • Folosim metoda schimbării de variabilă cu t=ln⁡xt = \ln x, având dt=1x dxdt = \frac{1}{x} \, dx:
    • Pentru x=ex = e, obținem t=ln⁡e=1t = \ln e = 1;
    • Pentru x=e2x = e^2, obținem t=ln⁡(e2)=2t = \ln(e^2) = 2.

(2p)

  • Calculăm integrala obținută:
∫12t dt=t22∣12=222−122=4−12=32\int_1^2 t \, dt = \left. \frac{t^2}{2} \right|_1^2 = \frac{2^2}{2} - \frac{1^2}{2} = \frac{4 - 1}{2} = \frac{3}{2}

(1p)