BACEduHub
matematicaȘtiințele Naturii (M2)Anul 2020Model Oficial

Bacalaureat 2020 - Matematică Științele Naturii - Model Oficial

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (0,3⋅10−1)(0,3⋅10+1)=8(0{,}3 \cdot 10 - 1)(0{,}3 \cdot 10 + 1) = 8. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul 0,3⋅10=30{,}3 \cdot 10 = 3 și înlocuim în expresie:
(0,3⋅10−1)(0,3⋅10+1)=(3−1)(3+1)(0{,}3 \cdot 10 - 1)(0{,}3 \cdot 10 + 1) = (3 - 1)(3 + 1)

(3p)

  • Efectuăm calculele:
(3−1)(3+1)=2⋅4=8(3 - 1)(3 + 1) = 2 \cdot 4 = 8

(2p)


2. Se consideră x1x_1 și x2x_2 soluțiile ecuației x2−6x+m=0x^2 - 6x + m = 0, unde mm este număr real. Determinați numărul real mm pentru care (x1+x2)x1x2=12(x_1 + x_2)x_1 x_2 = 12. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din relațiile lui Viète pentru ecuația de gradul al doilea x2−6x+m=0x^2 - 6x + m = 0, avem:
x1+x2=−−61=6x_1 + x_2 = -\frac{-6}{1} = 6 x1x2=m1=mx_1 x_2 = \frac{m}{1} = m

(2p)

  • Înlocuim aceste sume și produse în relația din ipoteză:
(x1+x2)x1x2=12  ⟺  6⋅m=12(x_1 + x_2)x_1 x_2 = 12 \iff 6 \cdot m = 12 m=2m = 2

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 25−x=x+102\sqrt{5 - x} = \sqrt{x + 10}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm condițiile de existență ale radicalilor de ordin par:
{5−x≥0  ⟹  x≤5x+10≥0  ⟹  x≥−10  ⟹  x∈[−10,5]\begin{cases} 5 - x \ge 0 \implies x \le 5 \\ x + 10 \ge 0 \implies x \ge -10 \end{cases} \implies x \in [-10, 5]
  • Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
(25−x)2=(x+10)2  ⟺  4(5−x)=x+10(2\sqrt{5 - x})^2 = (\sqrt{x + 10})^2 \iff 4(5 - x) = x + 10 20−4x=x+10  ⟺  5x=1020 - 4x = x + 10 \iff 5x = 10

(3p)

  • Obținem:
x=2x = 2
  • Deoarece 2∈[−10,5]2 \in [-10, 5], soluția convine. Așadar, mulțimea soluțiilor este S={2}S = \{2\}.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă cifra zecilor cu 3 mai mare decât cifra unităților. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele naturale de două cifre sunt {10,11,…,99}\{10, 11, \dots, 99\}, așadar numărul total de cazuri posibile este:
Nposibile=99−10+1=90N_{\text{posibile}} = 99 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Fie numerele căutate de forma ab‾\overline{ab}, cu a,b∈{0,1,…,9}a, b \in \{0, 1, \dots, 9\} și a≠0a \neq 0.
  • Condiția ca cifra zecilor să fie cu 3 mai mare decât cifra unităților este a=b+3a = b + 3.
  • Cum a≤9a \le 9, avem b+3≤9  ⟹  b∈{0,1,2,3,4,5,6}b + 3 \le 9 \implies b \in \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6\}.
  • Pentru fiecare cifră bb, obținem o singură cifră a zecilor a∈{3,4,5,6,7,8,9}a \in \{3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}:
    • b=0  ⟹  ab‾=30b = 0 \implies \overline{ab} = 30
    • b=1  ⟹  ab‾=41b = 1 \implies \overline{ab} = 41
    • b=2  ⟹  ab‾=52b = 2 \implies \overline{ab} = 52
    • b=3  ⟹  ab‾=63b = 3 \implies \overline{ab} = 63
    • b=4  ⟹  ab‾=74b = 4 \implies \overline{ab} = 74
    • b=5  ⟹  ab‾=85b = 5 \implies \overline{ab} = 85
    • b=6  ⟹  ab‾=96b = 6 \implies \overline{ab} = 96

Deci există 77 numere favorabile (Nfavorabile=7N_{\text{favorabile}} = 7).

(2p)

  • Probabilitatea este:
p=NfavorabileNposibile=790p = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{7}{90}

(1p)


5. Determinați numărul real aa pentru care vectorii u⃗=ai⃗+(a−1)j⃗\vec{u} = a\vec{i} + (a - 1)\vec{j} și v⃗=3i⃗+4j⃗\vec{v} = 3\vec{i} + 4\vec{j} sunt coliniari. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Doi vectori sunt coliniari dacă și numai dacă coordonatele lor sunt proporționale:
a3=a−14\frac{a}{3} = \frac{a - 1}{4}

(3p)

  • Înmulțim pe diagonală:
4a=3(a−1)  ⟺  4a=3a−3  ⟺  a=−34a = 3(a - 1) \iff 4a = 3a - 3 \iff a = -3

(2p)


6. Arătați că, dacă xx este număr real pentru care sin⁡x=cos⁡x\sin x = \cos x, atunci cos⁡2x=0\cos 2x = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula trigonometrică pentru cosinusul unghiului dublu:
cos⁡2x=cos⁡2x−sin⁡2x\cos 2x = \cos^2 x - \sin^2 x

(2p)

  • Descompunem expresia ca diferență de pătrate:
cos⁡2x=(cos⁡x−sin⁡x)(cos⁡x+sin⁡x)\cos 2x = (\cos x - \sin x)(\cos x + \sin x)
  • Deoarece prin ipoteză sin⁡x=cos⁡x\sin x = \cos x, rezultă că cos⁡x−sin⁡x=0\cos x - \sin x = 0. Înlocuind:
cos⁡2x=0⋅(cos⁡x+sin⁡x)=0\cos 2x = 0 \cdot (\cos x + \sin x) = 0

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a,b)=(a2b−ba)A(a, b) = \begin{pmatrix} a & 2b \\ -b & a \end{pmatrix}, unde aa și bb sunt numere reale.

a) Arătați că det⁡(A(1,1))=3\det(A(1, 1)) = 3. (5p)

b) Demonstrați că A(a,b)⋅A(b,a)=A(−ab,a2+b2)A(a, b) \cdot A(b, a) = A(-ab, a^2 + b^2), pentru orice numere reale aa și bb. (5p)

c) Determinați perechile de numere întregi mm și nn pentru care det⁡(A(m,n))=1\det(A(m, n)) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim a=1a = 1 și b=1b = 1 în definiția matricei A(a,b)A(a, b):
A(1,1)=(12−11)A(1, 1) = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ -1 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul:
det⁡(A(1,1))=∣12−11∣=1⋅1−2⋅(−1)\det(A(1, 1)) = \begin{vmatrix} 1 & 2 \\ -1 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 - 2 \cdot (-1)

(3p)

=1−(−2)=1+2=3= 1 - (-2) = 1 + 2 = 3

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Scriem matricele A(a,b)A(a, b) și A(b,a)A(b, a):
A(a,b)=(a2b−ba),A(b,a)=(b2a−ab)A(a, b) = \begin{pmatrix} a & 2b \\ -b & a \end{pmatrix}, \quad A(b, a) = \begin{pmatrix} b & 2a \\ -a & b \end{pmatrix}
  • Efectuăm produsul matricelor:
A(a,b)⋅A(b,a)=(a2b−ba)(b2a−ab)=(a⋅b+2b⋅(−a)a⋅2a+2b⋅b−b⋅b+a⋅(−a)−b⋅2a+a⋅b)A(a, b) \cdot A(b, a) = \begin{pmatrix} a & 2b \\ -b & a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} b & 2a \\ -a & b \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a \cdot b + 2b \cdot (-a) & a \cdot 2a + 2b \cdot b \\ -b \cdot b + a \cdot (-a) & -b \cdot 2a + a \cdot b \end{pmatrix} =(ab−2ab2a2+2b2−b2−a2−2ab+ab)=(−ab2(a2+b2)−(a2+b2)−ab)= \begin{pmatrix} ab - 2ab & 2a^2 + 2b^2 \\ -b^2 - a^2 & -2ab + ab \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -ab & 2(a^2 + b^2) \\ -(a^2 + b^2) & -ab \end{pmatrix}

(3p)

  • Conform definiției matricei A(x,y)=(x2y−yx)A(x, y) = \begin{pmatrix} x & 2y \\ -y & x \end{pmatrix}, pentru x=−abx = -ab și y=a2+b2y = a^2 + b^2 avem:
A(−ab,a2+b2)=(−ab2(a2+b2)−(a2+b2)−ab)A(-ab, a^2 + b^2) = \begin{pmatrix} -ab & 2(a^2 + b^2) \\ -(a^2 + b^2) & -ab \end{pmatrix}

Prin urmare, A(a,b)⋅A(b,a)=A(−ab,a2+b2)A(a, b) \cdot A(b, a) = A(-ab, a^2 + b^2), pentru orice numere reale aa și bb.

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Calculăm determinantul matricei A(m,n)A(m, n):
det⁡(A(m,n))=∣m2n−nm∣=m⋅m−2n⋅(−n)=m2+2n2\det(A(m, n)) = \begin{vmatrix} m & 2n \\ -n & m \end{vmatrix} = m \cdot m - 2n \cdot (-n) = m^2 + 2n^2

(2p)

  • Ecuația det⁡(A(m,n))=1\det(A(m, n)) = 1 devine:
m2+2n2=1,cu m,n∈Zm^2 + 2n^2 = 1, \quad \text{cu } m, n \in \mathbb{Z}
  • Deoarece m,n∈Zm, n \in \mathbb{Z}, avem n2∈{0,1,4,… }n^2 \in \{0, 1, 4, \dots\}:
    • Dacă n≠0n \neq 0, atunci n2≥1  ⟹  2n2≥2n^2 \ge 1 \implies 2n^2 \ge 2, ceea ce implică m2+2n2≥2>1m^2 + 2n^2 \ge 2 > 1 (deoarece m2≥0m^2 \ge 0), imposibil.
    • Rezultă n=0n = 0.
  • Pentru n=0n = 0, ecuația devine m2=1  ⟹  m=−1m^2 = 1 \implies m = -1 sau m=1m = 1.
  • Perechile de numere întregi căutate sunt:
(m,n)∈{(−1,0),(1,0)}(m, n) \in \{(-1, 0), (1, 0)\}

(3p)


2. Se consideră polinomul f=X3−15X2+mX−80f = X^3 - 15X^2 + mX - 80, unde mm este număr real.

a) Pentru m=95m = 95, arătați că f(1)=1f(1) = 1. (5p)

b) Determinați numărul real mm pentru care x1(x1−x2)+x2(x2−x3)+x3(x3−x1)=0x_1(x_1 - x_2) + x_2(x_2 - x_3) + x_3(x_3 - x_1) = 0, unde x1,x2,x3x_1, x_2, x_3 sunt rădăcinile polinomului ff. (5p)

c) Determinați rădăcinile polinomului ff, știind că acestea sunt numere reale în progresie aritmetică. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Pentru m=95m = 95, polinomul devine f=X3−15X2+95X−80f = X^3 - 15X^2 + 95X - 80.
  • Calculăm f(1)f(1):
f(1)=13−15⋅12+95⋅1−80f(1) = 1^3 - 15 \cdot 1^2 + 95 \cdot 1 - 80

(2p)

=1−15+95−80=96−95=1= 1 - 15 + 95 - 80 = 96 - 95 = 1

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Scriem relațiile lui Viète pentru polinomul ff:
x1+x2+x3=−−151=15x_1 + x_2 + x_3 = -\frac{-15}{1} = 15 x1x2+x2x3+x3x1=m1=mx_1 x_2 + x_2 x_3 + x_3 x_1 = \frac{m}{1} = m

(2p)

  • Dezvoltăm relația dată în ipoteză:
x1(x1−x2)+x2(x2−x3)+x3(x3−x1)=0x_1(x_1 - x_2) + x_2(x_2 - x_3) + x_3(x_3 - x_1) = 0   ⟺  x12−x1x2+x22−x2x3+x32−x3x1=0\iff x_1^2 - x_1 x_2 + x_2^2 - x_2 x_3 + x_3^2 - x_3 x_1 = 0   ⟺  x12+x22+x32−(x1x2+x2x3+x3x1)=0\iff x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 - (x_1 x_2 + x_2 x_3 + x_3 x_1) = 0
  • Exprimăm suma pătratelor în funcție de sumele simetrice fundamentale:
x12+x22+x32=(x1+x2+x3)2−2(x1x2+x2x3+x3x1)x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = (x_1 + x_2 + x_3)^2 - 2(x_1 x_2 + x_2 x_3 + x_3 x_1)
  • Relația devine:
(x1+x2+x3)2−3(x1x2+x2x3+x3x1)=0(x_1 + x_2 + x_3)^2 - 3(x_1 x_2 + x_2 x_3 + x_3 x_1) = 0
  • Înlocuind valorile din Viète:
152−3m=0  ⟺  225−3m=0  ⟺  3m=22515^2 - 3m = 0 \iff 225 - 3m = 0 \iff 3m = 225 m=75m = 75

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Fie x1,x2,x3x_1, x_2, x_3 rădăcinile polinomului ff în progresie aritmetică. Atunci termenul din mijloc verifică:
x1+x3=2x2x_1 + x_3 = 2x_2
  • Din prima relație a lui Viète avem x1+x2+x3=15x_1 + x_2 + x_3 = 15. Înlocuind x1+x3=2x2x_1 + x_3 = 2x_2:
2x2+x2=15  ⟺  3x2=15  ⟺  x2=52x_2 + x_2 = 15 \iff 3x_2 = 15 \iff x_2 = 5

(2p)

  • Din a treia relație a lui Viète, produsul tuturor rădăcinilor este:
x1x2x3=80  ⟹  5x1x3=80  ⟹  x1x3=16x_1 x_2 x_3 = 80 \implies 5 x_1 x_3 = 80 \implies x_1 x_3 = 16
  • De asemenea, x1+x3=2x2=10x_1 + x_3 = 2x_2 = 10.
  • Numerele x1x_1 și x3x_3 sunt soluțiile ecuației de gradul al doilea:
t2−(x1+x3)t+x1x3=0  ⟺  t2−10t+16=0t^2 - (x_1 + x_3)t + x_1 x_3 = 0 \iff t^2 - 10t + 16 = 0 (t−2)(t−8)=0  ⟹  t1=2,t2=8(t - 2)(t - 8) = 0 \implies t_1 = 2, \quad t_2 = 8
  • Prin urmare, rădăcinile polinomului ff sunt:
x1=2,x2=5,x3=8x_1 = 2, \quad x_2 = 5, \quad x_3 = 8

(sau, în ordinea inversă a rației, 8,5,28, 5, 2).

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=ex−x−10f(x) = e^x - x - 10.

a) Arătaţi că f′(0)=0f'(0) = 0. (5p)

b) Demonstrați că oricare două tangente la graficul funcției ff sunt concurente. (5p)

c) Demonstrați că ex3≥(x+1)(x2−x+1)e^{x^3} \ge (x + 1)(x^2 - x + 1), pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}. Calculăm derivata funcției:
f′(x)=(ex)′−(x)′−(10)′=ex−1,x∈Rf'(x) = (e^x)' - (x)' - (10)' = e^x - 1, \quad x \in \mathbb{R}

(3p)

  • Calculăm valoarea derivatei în punctul x=0x = 0:
f′(0)=e0−1=1−1=0f'(0) = e^0 - 1 = 1 - 1 = 0

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Fie x1,x2∈Rx_1, x_2 \in \mathbb{R} două abscise distincte (x1≠x2x_1 \neq x_2) ale punctelor de pe graficul funcției ff.
  • Tangentele la graficul funcției ff în punctele de coordonate (x1,f(x1))(x_1, f(x_1)) și (x2,f(x2))(x_2, f(x_2)) au pantele m1=f′(x1)m_1 = f'(x_1) și m2=f′(x2)m_2 = f'(x_2).
  • Calculăm derivata a doua a funcției ff:
f′′(x)=(ex−1)′=ex>0,pentru orice x∈Rf''(x) = (e^x - 1)' = e^x > 0, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}
  • Deoarece f′′(x)>0f''(x) > 0, derivata f′f' este strict crescătoare pe R\mathbb{R}, deci este injectivă.

(2p)

  • Din x1≠x2x_1 \neq x_2, injectivitatea lui f′f' garantează că:
f′(x1)≠f′(x2)  ⟹  m1≠m2f'(x_1) \neq f'(x_2) \implies m_1 \neq m_2
  • Două drepte coplanare cu pante distincte nu sunt paralele și nici confundate, așadar ele sunt concurente. Prin urmare, oricare două tangente la graficul funcției ff sunt concurente.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Determinăm semnul derivatei f′(x)=ex−1f'(x) = e^x - 1:
    • f′(x)=0  ⟺  ex=1  ⟺  x=0f'(x) = 0 \iff e^x = 1 \iff x = 0

(1p)

  • Pentru x∈(−∞,0]x \in (-\infty, 0], ex≤1  ⟹  f′(x)≤0e^x \le 1 \implies f'(x) \le 0, deci ff este descrescătoare pe (−∞,0](-\infty, 0].
  • Pentru x∈[0,+∞)x \in [0, +\infty), ex≥1  ⟹  f′(x)≥0e^x \ge 1 \implies f'(x) \ge 0, deci ff este crescătoare pe [0,+∞)[0, +\infty).
  • Rezultă că x=0x = 0 este punct de minim global pe R\mathbb{R}, iar valoarea minimă a funcției este:
f(0)=e0−0−10=1−10=−9f(0) = e^0 - 0 - 10 = 1 - 10 = -9
  • Prin urmare, pentru orice număr real t∈Rt \in \mathbb{R}, avem f(t)≥−9f(t) \ge -9.

(2p)

  • Înlocuind t=x3t = x^3 (deoarece x∈R  ⟹  x3∈Rx \in \mathbb{R} \implies x^3 \in \mathbb{R}):
f(x3)≥−9  ⟺  ex3−x3−10≥−9  ⟺  ex3≥x3+1f(x^3) \ge -9 \iff e^{x^3} - x^3 - 10 \ge -9 \iff e^{x^3} \ge x^3 + 1
  • Folosind formula sumei de cuburi x3+1=(x+1)(x2−x+1)x^3 + 1 = (x + 1)(x^2 - x + 1), obținem:
ex3≥(x+1)(x2−x+1)e^{x^3} \ge (x + 1)(x^2 - x + 1)

pentru orice număr real xx.

(2p)


2. Se consideră funcţia f:(0,+∞)→(0,+∞)f: (0, +\infty) \to (0, +\infty), f(x)=x+9xf(x) = x + \frac{9}{x}.

a) Arătați că ∫13(f(x)−9x) dx=4\int_1^3 \left(f(x) - \frac{9}{x}\right) \, dx = 4. (5p)

b) Demonstrați că suprafața plană delimitată de graficul funcției g:(0,+∞)→Rg: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, g(x)=2f(x)g(x) = \frac{2}{f(x)}, axa OxOx și dreptele de ecuații x=1x = 1 și x=9x = 9 are aria egală cu 2ln⁡32\ln 3. (5p)

c) Determinați numărul real aa, știind că ∫13(f(x)−9x)arctg⁡x dx=5π12−3+3−a2\int_1^{\sqrt{3}} \left(f(x) - \frac{9}{x}\right) \operatorname{arctg} x \, dx = \frac{5\pi}{12} - \frac{\sqrt{3} + 3 - a}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim f(x)=x+9xf(x) = x + \frac{9}{x} în expresia din integrală:
f(x)−9x=(x+9x)−9x=xf(x) - \frac{9}{x} = \left(x + \frac{9}{x}\right) - \frac{9}{x} = x
  • Calculăm integrala:
∫13(f(x)−9x) dx=∫13x dx=x22∣13\int_1^3 \left(f(x) - \frac{9}{x}\right) \, dx = \int_1^3 x \, dx = \left. \frac{x^2}{2} \right|_1^3

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=322−122=9−12=82=4= \frac{3^2}{2} - \frac{1^2}{2} = \frac{9 - 1}{2} = \frac{8}{2} = 4

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm funcția g(x)g(x) sub formă simplificată:
g(x)=2f(x)=2x+9x=2x2+9x=2xx2+9g(x) = \frac{2}{f(x)} = \frac{2}{x + \frac{9}{x}} = \frac{2}{\frac{x^2 + 9}{x}} = \frac{2x}{x^2 + 9}
  • Deoarece g(x)>0g(x) > 0 pentru orice x∈[1,9]x \in [1, 9], aria suprafeței este:
A=∫19g(x) dx=∫192xx2+9 dx\mathcal{A} = \int_1^9 g(x) \, dx = \int_1^9 \frac{2x}{x^2 + 9} \, dx
  • Observăm că (x2+9)′=2x(x^2 + 9)' = 2x, deci integrala este de forma ∫u′(x)u(x) dx=ln⁡∣u(x)∣\int \frac{u'(x)}{u(x)} \, dx = \ln|u(x)|:
A=ln⁡(x2+9)∣19\mathcal{A} = \left. \ln(x^2 + 9) \right|_1^9

(3p)

  • Calculăm valorile la capete:
A=ln⁡(92+9)−ln⁡(12+9)=ln⁡(81+9)−ln⁡(1+9)=ln⁡90−ln⁡10\mathcal{A} = \ln(9^2 + 9) - \ln(1^2 + 9) = \ln(81 + 9) - \ln(1 + 9) = \ln 90 - \ln 10 =ln⁡(9010)=ln⁡9=ln⁡(32)=2ln⁡3= \ln\left(\frac{90}{10}\right) = \ln 9 = \ln(3^2) = 2\ln 3

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Deoarece f(x)−9x=xf(x) - \frac{9}{x} = x, integrala devine:
I=∫13xarctg⁡x dxI = \int_1^{\sqrt{3}} x \operatorname{arctg} x \, dx
  • Aplicăm metoda integrării prin părți alegând:
u(x)=arctg⁡x  ⟹  u′(x)=1x2+1u(x) = \operatorname{arctg} x \implies u'(x) = \frac{1}{x^2 + 1} v′(x)=x  ⟹  v(x)=x2+12v'(x) = x \implies v(x) = \frac{x^2 + 1}{2}

(alegem primitiva v(x)=x2+12v(x) = \frac{x^2 + 1}{2} pentru a simplifica direct la numitor).

I=(x2+12arctg⁡x)∣13−∫13x2+12⋅1x2+1 dxI = \left. \left( \frac{x^2 + 1}{2} \operatorname{arctg} x \right) \right|_1^{\sqrt{3}} - \int_1^{\sqrt{3}} \frac{x^2 + 1}{2} \cdot \frac{1}{x^2 + 1} \, dx =((3)2+12arctg⁡3−12+12arctg⁡1)−12∫131 dx= \left( \frac{(\sqrt{3})^2 + 1}{2} \operatorname{arctg}\sqrt{3} - \frac{1^2 + 1}{2} \operatorname{arctg} 1 \right) - \frac{1}{2} \int_1^{\sqrt{3}} 1 \, dx
  • Știind că arctg⁡3=π3\operatorname{arctg}\sqrt{3} = \frac{\pi}{3} și arctg⁡1=π4\operatorname{arctg} 1 = \frac{\pi}{4}:
=(42⋅π3−22⋅π4)−x2∣13=(2π3−π4)−3−12= \left( \frac{4}{2} \cdot \frac{\pi}{3} - \frac{2}{2} \cdot \frac{\pi}{4} \right) - \left. \frac{x}{2} \right|_1^{\sqrt{3}} = \left( \frac{2\pi}{3} - \frac{\pi}{4} \right) - \frac{\sqrt{3} - 1}{2} =8π−3π12−3−12=5π12−3−12= \frac{8\pi - 3\pi}{12} - \frac{\sqrt{3} - 1}{2} = \frac{5\pi}{12} - \frac{\sqrt{3} - 1}{2}

(3p)

  • Din enunț avem egalitatea:
5π12−3−12=5π12−3+3−a2\frac{5\pi}{12} - \frac{\sqrt{3} - 1}{2} = \frac{5\pi}{12} - \frac{\sqrt{3} + 3 - a}{2}   ⟺  3−12=3+3−a2  ⟺  −1=3−a  ⟺  a=4\iff \frac{\sqrt{3} - 1}{2} = \frac{\sqrt{3} + 3 - a}{2} \iff -1 = 3 - a \iff a = 4

Așadar, valoarea numărului real aa este a=4a = 4.

(2p)