Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că (0,3⋅10−1)(0,3⋅10+1)=8. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm produsul 0,3⋅10=3 și înlocuim în expresie:
(0,3⋅10−1)(0,3⋅10+1)=(3−1)(3+1)
(3p)
Efectuăm calculele:
(3−1)(3+1)=2⋅4=8
(2p)
2. Se consideră x1 și x2 soluțiile ecuației x2−6x+m=0, unde m este număr real. Determinați numărul real m pentru care (x1+x2)x1x2=12. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Din relațiile lui Viète pentru ecuația de gradul al doilea x2−6x+m=0, avem:
x1+x2=−1−6=6x1x2=1m=m
(2p)
Înlocuim aceste sume și produse în relația din ipoteză:
(x1+x2)x1x2=12⟺6⋅m=12m=2
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 25−x=x+10. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm condițiile de existență ale radicalilor de ordin par:
{5−x≥0⟹x≤5x+10≥0⟹x≥−10⟹x∈[−10,5]
Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
(25−x)2=(x+10)2⟺4(5−x)=x+1020−4x=x+10⟺5x=10
(3p)
Obținem:
x=2
Deoarece 2∈[−10,5], soluția convine. Așadar, mulțimea soluțiilor este S={2}.
(2p)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă cifra zecilor cu 3 mai mare decât cifra unităților. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numerele naturale de două cifre sunt {10,11,…,99}, așadar numărul total de cazuri posibile este:
Nposibile=99−10+1=90
(2p)
Fie numerele căutate de forma ab, cu a,b∈{0,1,…,9} și a=0.
Condiția ca cifra zecilor să fie cu 3 mai mare decât cifra unităților este a=b+3.
Cum a≤9, avem b+3≤9⟹b∈{0,1,2,3,4,5,6}.
Pentru fiecare cifră b, obținem o singură cifră a zecilor a∈{3,4,5,6,7,8,9}:
b=0⟹ab=30
b=1⟹ab=41
b=2⟹ab=52
b=3⟹ab=63
b=4⟹ab=74
b=5⟹ab=85
b=6⟹ab=96
Deci există 7 numere favorabile (Nfavorabile=7).
(2p)
Probabilitatea este:
p=NposibileNfavorabile=907
(1p)
5. Determinați numărul real a pentru care vectorii u=ai+(a−1)j și v=3i+4j sunt coliniari. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Doi vectori sunt coliniari dacă și numai dacă coordonatele lor sunt proporționale:
3a=4a−1
(3p)
Înmulțim pe diagonală:
4a=3(a−1)⟺4a=3a−3⟺a=−3
(2p)
6. Arătați că, dacă x este număr real pentru care sinx=cosx, atunci cos2x=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim formula trigonometrică pentru cosinusul unghiului dublu:
cos2x=cos2x−sin2x
(2p)
Descompunem expresia ca diferență de pătrate:
cos2x=(cosx−sinx)(cosx+sinx)
Deoarece prin ipoteză sinx=cosx, rezultă că cosx−sinx=0. Înlocuind:
cos2x=0⋅(cosx+sinx)=0
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea A(a,b)=(a−b2ba), unde a și b sunt numere reale.
a) Arătați că det(A(1,1))=3. (5p)
b) Demonstrați că A(a,b)⋅A(b,a)=A(−ab,a2+b2), pentru orice numere reale a și b. (5p)
c) Determinați perechile de numere întregi m și n pentru care det(A(m,n))=1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
b) Demonstrați că oricare două tangente la graficul funcției f sunt concurente. (5p)
c) Demonstrați că ex3≥(x+1)(x2−x+1), pentru orice număr real x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Funcția f este derivabilă pe R. Calculăm derivata funcției:
f′(x)=(ex)′−(x)′−(10)′=ex−1,x∈R
(3p)
Calculăm valoarea derivatei în punctul x=0:
f′(0)=e0−1=1−1=0
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Fie x1,x2∈R două abscise distincte (x1=x2) ale punctelor de pe graficul funcției f.
Tangentele la graficul funcției f în punctele de coordonate (x1,f(x1)) și (x2,f(x2)) au pantele m1=f′(x1) și m2=f′(x2).
Calculăm derivata a doua a funcției f:
f′′(x)=(ex−1)′=ex>0,pentru orice x∈R
Deoarece f′′(x)>0, derivata f′ este strict crescătoare pe R, deci este injectivă.
(2p)
Din x1=x2, injectivitatea lui f′ garantează că:
f′(x1)=f′(x2)⟹m1=m2
Două drepte coplanare cu pante distincte nu sunt paralele și nici confundate, așadar ele sunt concurente. Prin urmare, oricare două tangente la graficul funcției f sunt concurente.
(3p)
Rezolvare Subpunctul c):
Determinăm semnul derivatei f′(x)=ex−1:
f′(x)=0⟺ex=1⟺x=0
(1p)
Pentru x∈(−∞,0], ex≤1⟹f′(x)≤0, deci f este descrescătoare pe (−∞,0].
Pentru x∈[0,+∞), ex≥1⟹f′(x)≥0, deci f este crescătoare pe [0,+∞).
Rezultă că x=0 este punct de minim global pe R, iar valoarea minimă a funcției este:
f(0)=e0−0−10=1−10=−9
Prin urmare, pentru orice număr real t∈R, avem f(t)≥−9.
(2p)
Înlocuind t=x3 (deoarece x∈R⟹x3∈R):
f(x3)≥−9⟺ex3−x3−10≥−9⟺ex3≥x3+1
Folosind formula sumei de cuburi x3+1=(x+1)(x2−x+1), obținem:
ex3≥(x+1)(x2−x+1)
pentru orice număr real x.
(2p)
2. Se consideră funcţia f:(0,+∞)→(0,+∞), f(x)=x+x9.
a) Arătați că ∫13(f(x)−x9)dx=4. (5p)
b) Demonstrați că suprafața plană delimitată de graficul funcției g:(0,+∞)→R, g(x)=f(x)2, axa Ox și dreptele de ecuații x=1 și x=9 are aria egală cu 2ln3. (5p)
c) Determinați numărul real a, știind că ∫13(f(x)−x9)arctgxdx=125π−23+3−a. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Înlocuim f(x)=x+x9 în expresia din integrală:
f(x)−x9=(x+x9)−x9=x
Calculăm integrala:
∫13(f(x)−x9)dx=∫13xdx=2x213
(3p)
Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=232−212=29−1=28=4
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Exprimăm funcția g(x) sub formă simplificată:
g(x)=f(x)2=x+x92=xx2+92=x2+92x
Deoarece g(x)>0 pentru orice x∈[1,9], aria suprafeței este:
A=∫19g(x)dx=∫19x2+92xdx
Observăm că (x2+9)′=2x, deci integrala este de forma ∫u(x)u′(x)dx=ln∣u(x)∣: