BACEduHub
matematicaPedagogicAnul 2026Rezervă

Bacalaureat 2026 - Matematică Pedagogic - Subiect de Rezervă

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calcul Aritmetic cu Radicali (5p)

Arătați că:

6(2+36)−36−24=12\sqrt{6}(2 + 3\sqrt{6}) - \sqrt{36} - \sqrt{24} = 12
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Desfacerea parantezei și extragerea radicalilor

    Desfacem paranteza:

    6(2+36)=26+3(6)2=26+3⋅6=26+18\sqrt{6}(2 + 3\sqrt{6}) = 2\sqrt{6} + 3(\sqrt{6})^2 = 2\sqrt{6} + 3 \cdot 6 = 2\sqrt{6} + 18

    Calculăm ceilalți radicali:

    36=6,24=4⋅6=26\sqrt{36} = 6, \quad \sqrt{24} = \sqrt{4 \cdot 6} = 2\sqrt{6}

    Expresia devine:

    6(2+36)−36−24=26+18−6−26\sqrt{6}(2 + 3\sqrt{6}) - \sqrt{36} - \sqrt{24} = 2\sqrt{6} + 18 - 6 - 2\sqrt{6}

    (3 puncte)

  2. Finalizarea calculului

    Reducem termenii cu 6\sqrt{6}:

    18−6=1218 - 6 = 12

    (2 puncte)


2. Intersecția Graficului cu Axa OxOx (5p)

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=4x+16f(x) = 4x + 16. Determinați abscisa punctului de intersecție a graficului funcției ff cu axa OxOx.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Formularea ecuației de intersecție

    Punctul de intersecție a graficului funcției ff cu axa OxOx are ordonata y=0y = 0, așadar rezolvăm ecuația:

    f(x)=0  ⟺  4x+16=0f(x) = 0 \iff 4x + 16 = 0

    (3 puncte)

  2. Aflarea abscisei

    4x=−16  ⟹  x=−164=−44x = -16 \implies x = -\frac{16}{4} = -4

    Abscisa punctului de intersecție este x=−4x = -4.

    (2 puncte)


3. Ecuație Irațională (5p)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

x2+3x−15=x\sqrt{x^2 + 3x - 15} = x
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Condiții și ridicarea la pătrat

    Deoarece membrul stâng este un radical de ordin par, se impune x≥0x \ge 0 și x2+3x−15≥0x^2 + 3x - 15 \ge 0. Ridicăm la pătrat ambii membri ai ecuației:

    x2+3x−15=x2x^2 + 3x - 15 = x^2

    Reducem termenul x2x^2:

    3x−15=03x - 15 = 0

    (3 puncte)

  2. Determinarea soluției și verificarea

    3x=15  ⟹  x=53x = 15 \implies x = 5

    Verificare: 52+3⋅5−15=25+15−15=25=5=x\sqrt{5^2 + 3 \cdot 5 - 15} = \sqrt{25 + 15 - 15} = \sqrt{25} = 5 = x, condiția este îndeplinită. Așadar, soluția ecuației este x=5x = 5.

    (2 puncte)


4. Probabilități (5p)

Determinați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea A={0,1,2,…,9}A = \{0, 1, 2, \dots, 9\}, n3n^3 să fie număr natural de două cifre.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Numărul cazurilor posibile

    Mulțimea AA conține cifrele de la 00 la 99, adică 1010 elemente:

    nr. cazuri posibile=10\text{nr. cazuri posibile} = 10

    (2 puncte)

  2. Numărul cazurilor favorabile și probabilitatea

    Calculăm cubul fiecărui element n∈An \in A:

    • 03=00^3 = 0 (o cifră)
    • 13=11^3 = 1 (o cifră)
    • 23=82^3 = 8 (o cifră)
    • 33=273^3 = 27 (număr de două cifre)
    • 43=644^3 = 64 (număr de două cifre)
    • 53=1255^3 = 125 (trei cifre, iar pentru n≥5n \ge 5 avem n3≥100n^3 \ge 100)

    Numerele care convin sunt n∈{3,4}n \in \{3, 4\}, deci există 22 cazuri favorabile. Probabilitatea este:

    p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=210=15p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{2}{10} = \frac{1}{5}

    (3 puncte)


5. Geometrie Analitică - Distanța dintre Două Puncte (5p)

În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,4)A(2,4) și B(5,2)B(5,2). Determinați distanța dintre punctele BB și MM, unde MM este mijlocul segmentului OAOA.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Determinarea coordonatelor punctului MM

    Originea reperului este O(0,0)O(0,0) și A(2,4)A(2,4). Coordonatele mijlocului MM sunt:

    xM=xO+xA2=0+22=1,yM=yO+yA2=0+42=2  ⟹  M(1,2)x_M = \frac{x_O + x_A}{2} = \frac{0 + 2}{2} = 1, \quad y_M = \frac{y_O + y_A}{2} = \frac{0 + 4}{2} = 2 \implies M(1,2)

    (3 puncte)

  2. Calculul distanței BMBM

    Calculăm distanța dintre B(5,2)B(5,2) și M(1,2)M(1,2):

    BM=(xM−xB)2+(yM−yB)2=(1−5)2+(2−2)2=(−4)2+02=16=4BM = \sqrt{(x_M - x_B)^2 + (y_M - y_B)^2} = \sqrt{(1 - 5)^2 + (2 - 2)^2} = \sqrt{(-4)^2 + 0^2} = \sqrt{16} = 4

    (2 puncte)


6. Trigonometrie (5p)

Arătați că:

3sin⁡30∘+2cos⁡60∘−sin⁡60∘=1\sqrt{3}\sin 30^\circ + 2\cos 60^\circ - \sin 60^\circ = 1
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Identificarea valorilor trigonometrice

    Avem valorile cunoscute:

    sin⁡30∘=12,cos⁡60∘=12,sin⁡60∘=32\sin 30^\circ = \frac{1}{2}, \quad \cos 60^\circ = \frac{1}{2}, \quad \sin 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}

    (3 puncte)

  2. Înlocuirea și calculul numeric

    Substituim în expresie:

    3⋅12+2⋅12−32=32+1−32=1\sqrt{3} \cdot \frac{1}{2} + 2 \cdot \frac{1}{2} - \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{\sqrt{3}}{2} + 1 - \frac{\sqrt{3}}{2} = 1

    (2 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=xy4+8−x−yx * y = \frac{xy}{4} + 8 - x - y

1. Calcul Direct (5p)

Arătați că 1∗4=41 * 4 = 4.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Înlocuirea în formula legii

    Pentru x=1x = 1 și y=4y = 4:

    1∗4=1⋅44+8−1−41 * 4 = \frac{1 \cdot 4}{4} + 8 - 1 - 4

    (3 puncte)

  2. Calculul numeric

    1∗4=1+8−1−4=41 * 4 = 1 + 8 - 1 - 4 = 4

    (2 puncte)


2. Ecuație Liniară (5p)

Determinați numărul real xx pentru care x∗5=6x * 5 = 6.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul compunerii x∗5x * 5

    Pentru orice număr real xx:

    x∗5=x⋅54+8−x−5=5x4−x+3=5x−4x4+3=x4+3x * 5 = \frac{x \cdot 5}{4} + 8 - x - 5 = \frac{5x}{4} - x + 3 = \frac{5x - 4x}{4} + 3 = \frac{x}{4} + 3

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației

    Ecuația devine:

    x4+3=6  ⟺  x4=3  ⟹  x=12\frac{x}{4} + 3 = 6 \iff \frac{x}{4} = 3 \implies x = 12

    (2 puncte)


3. Forma Restrânsă a Legii (5p)

Arătați că x∗y=14(x−4)(y−4)+4x * y = \frac{1}{4}(x - 4)(y - 4) + 4, pentru orice numere reale xx și yy.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Desfacerea parantezelor în membrul drept

    Calculăm expresia 14(x−4)(y−4)+4\frac{1}{4}(x - 4)(y - 4) + 4:

    14(x−4)(y−4)+4=14(xy−4x−4y+16)+4\frac{1}{4}(x - 4)(y - 4) + 4 = \frac{1}{4}(xy - 4x - 4y + 16) + 4

    (2 puncte)

  2. Distribuirea scalarului și identificarea legii

    14(xy−4x−4y+16)+4=xy4−x−y+4+4=xy4+8−x−y=x∗y\frac{1}{4}(xy - 4x - 4y + 16) + 4 = \frac{xy}{4} - x - y + 4 + 4 = \frac{xy}{4} + 8 - x - y = x * y

    Egalitatea este adevărată pentru orice numere reale xx și yy.

    (3 puncte)


4. Proprietate Algebrică (5p)

Arătați că, dacă xx și yy sunt numere reale pentru care x∗(y+1)=(x−1)∗yx * (y + 1) = (x - 1) * y, atunci x+y=8x + y = 8.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Exprimarea celor doi membri folosind forma restrânsă

    Folosind formula x∗y=14(x−4)(y−4)+4x * y = \frac{1}{4}(x - 4)(y - 4) + 4:

    x∗(y+1)=14(x−4)(y+1−4)+4=14(x−4)(y−3)+4x * (y + 1) = \frac{1}{4}(x - 4)(y + 1 - 4) + 4 = \frac{1}{4}(x - 4)(y - 3) + 4 (x−1)∗y=14(x−1−4)(y−4)+4=14(x−5)(y−4)+4(x - 1) * y = \frac{1}{4}(x - 1 - 4)(y - 4) + 4 = \frac{1}{4}(x - 5)(y - 4) + 4

    (2 puncte)

  2. Simplificarea și deducerea relației

    Egalitatea x∗(y+1)=(x−1)∗yx * (y + 1) = (x - 1) * y devine:

    14(x−4)(y−3)+4=14(x−5)(y−4)+4  ⟺  (x−4)(y−3)=(x−5)(y−4)\frac{1}{4}(x - 4)(y - 3) + 4 = \frac{1}{4}(x - 5)(y - 4) + 4 \iff (x - 4)(y - 3) = (x - 5)(y - 4)

    Dezvoltăm produsele:

    xy−3x−4y+12=xy−4x−5y+20xy - 3x - 4y + 12 = xy - 4x - 5y + 20

    Reducem termenul xyxy și transpunem termenii cu necunoscute în stânga:

    −3x−4y+4x+5y=20−12  ⟺  x+y=8-3x - 4y + 4x + 5y = 20 - 12 \iff x + y = 8

    (3 puncte)


5. Stabilitatea Intervalului [4,+∞)[4, +\infty) (5p)

Arătați că, dacă x∈[4,+∞)x \in [4, +\infty) și y∈[4,+∞)y \in [4, +\infty), atunci x∗y∈[4,+∞)x * y \in [4, +\infty).

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Stabilirea semnelor factorilor

    Din x∈[4,+∞)  ⟹  x≥4  ⟹  x−4≥0x \in [4, +\infty) \implies x \ge 4 \implies x - 4 \ge 0. Din y∈[4,+∞)  ⟹  y≥4  ⟹  y−4≥0y \in [4, +\infty) \implies y \ge 4 \implies y - 4 \ge 0. Produsul a două numere reale mai mari sau egale cu zero este mai mare sau egal cu zero:

    (x−4)(y−4)≥0(x - 4)(y - 4) \ge 0

    (3 puncte)

  2. Finalizarea inegalității

    Înmulțind cu 14>0\frac{1}{4} > 0 și adunând 44:

    14(x−4)(y−4)≥0  ⟹  14(x−4)(y−4)+4≥4\frac{1}{4}(x - 4)(y - 4) \ge 0 \implies \frac{1}{4}(x - 4)(y - 4) + 4 \ge 4

    Deoarece x∗y=14(x−4)(y−4)+4x * y = \frac{1}{4}(x - 4)(y - 4) + 4, rezultă că x∗y≥4x * y \ge 4, deci x∗y∈[4,+∞)x * y \in [4, +\infty).

    (2 puncte)


6. Ecuație în Numere Naturale (5p)

Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere naturale pentru care 4m∗(n+1)=(22m−1)∗n4^m * (n + 1) = (2^{2m} - 1) * n.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Reducerea la relația demonstrată anterior

    Observăm că 22m=(22)m=4m2^{2m} = (2^2)^m = 4^m, deci ecuația se scrie:

    4m∗(n+1)=(4m−1)∗n4^m * (n + 1) = (4^m - 1) * n

    Notând x=4mx = 4^m și y=ny = n, ecuația are exact forma x∗(y+1)=(x−1)∗yx * (y + 1) = (x - 1) * y. Conform subpunctului 4, această egalitate este echivalentă cu:

    x+y=8  ⟺  4m+n=8x + y = 8 \iff 4^m + n = 8

    (3 puncte)

  2. Determinarea soluțiilor naturale

    Deoarece m,n∈Nm, n \in \mathbb{N}:

    • Dacă m=0m = 0: 40+n=8  ⟺  1+n=8  ⟹  n=7∈N4^0 + n = 8 \iff 1 + n = 8 \implies n = 7 \in \mathbb{N}, de unde obținem perechea (0,7)(0, 7).
    • Dacă m=1m = 1: 41+n=8  ⟺  4+n=8  ⟹  n=4∈N4^1 + n = 8 \iff 4 + n = 8 \implies n = 4 \in \mathbb{N}, de unde obținem perechea (1,4)(1, 4).
    • Dacă m≥2m \ge 2: 4m≥16>8  ⟹  n=8−4m<04^m \ge 16 > 8 \implies n = 8 - 4^m < 0, imposibil pentru n∈Nn \in \mathbb{N}.

    Perechile căutate de numere naturale sunt (0,7)(0, 7) și (1,4)(1, 4).

    (2 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele:

A=(964−1),B(x)=(x+232x−2)A = \begin{pmatrix} 9 & 6 \\ 4 & -1 \end{pmatrix}, \quad B(x) = \begin{pmatrix} x+2 & 3 \\ 2 & x-2 \end{pmatrix}

unde xx este număr real.

1. Determinantul Matricei B(4)B(4) (5p)

Arătați că det⁡(B(4))=6\det(B(4)) = 6.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea matricei B(4)B(4) și a determinantului

    Pentru x=4x = 4:

    B(4)=(4+2324−2)=(6322)B(4) = \begin{pmatrix} 4 + 2 & 3 \\ 2 & 4 - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & 3 \\ 2 & 2 \end{pmatrix}

    Determinantul este:

    det⁡(B(4))=∣6322∣=6⋅2−3⋅2\det(B(4)) = \begin{vmatrix} 6 & 3 \\ 2 & 2 \end{vmatrix} = 6 \cdot 2 - 3 \cdot 2

    (3 puncte)

  2. Calculul numeric

    det⁡(B(4))=12−6=6\det(B(4)) = 12 - 6 = 6

    (2 puncte)


2. Relație Liniară între Matrice (5p)

Arătați că 2B(3)+B(6)=3B(4)2B(3) + B(6) = 3B(4).

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul membrului stâng

    Avem:

    B(3)=(3+2323−2)=(5321)  ⟹  2B(3)=(10642)B(3) = \begin{pmatrix} 3 + 2 & 3 \\ 2 & 3 - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 & 3 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} \implies 2B(3) = \begin{pmatrix} 10 & 6 \\ 4 & 2 \end{pmatrix} B(6)=(6+2326−2)=(8324)B(6) = \begin{pmatrix} 6 + 2 & 3 \\ 2 & 6 - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 8 & 3 \\ 2 & 4 \end{pmatrix}

    Însumând cele două matrice:

    2B(3)+B(6)=(10+86+34+22+4)=(18966)2B(3) + B(6) = \begin{pmatrix} 10 + 8 & 6 + 3 \\ 4 + 2 & 2 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 18 & 9 \\ 6 & 6 \end{pmatrix}

    (3 puncte)

  2. Calculul membrului drept și concluzia

    3B(4)=3(6322)=(18966)3B(4) = 3 \begin{pmatrix} 6 & 3 \\ 2 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 18 & 9 \\ 6 & 6 \end{pmatrix}

    Cum ambii membri sunt identici, egalitatea este demonstrată.

    (2 puncte)


3. Produs de Matrice și Parametru Real (5p)

Determinați numărul real aa pentru care B(−2)⋅B(5)=aB(0)B(-2) \cdot B(5) = aB(0).

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul produsului B(−2)⋅B(5)B(-2) \cdot B(5)

    Avem:

    B(−2)=(032−4),B(5)=(7323)B(-2) = \begin{pmatrix} 0 & 3 \\ 2 & -4 \end{pmatrix}, \quad B(5) = \begin{pmatrix} 7 & 3 \\ 2 & 3 \end{pmatrix}

    Înmulțim linie cu coloană:

    B(−2)⋅B(5)=(0⋅7+3⋅20⋅3+3⋅32⋅7+(−4)⋅22⋅3+(−4)⋅3)=(6914−86−12)=(696−6)B(-2) \cdot B(5) = \begin{pmatrix} 0 \cdot 7 + 3 \cdot 2 & 0 \cdot 3 + 3 \cdot 3 \\ 2 \cdot 7 + (-4) \cdot 2 & 2 \cdot 3 + (-4) \cdot 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & 9 \\ 14 - 8 & 6 - 12 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & 9 \\ 6 & -6 \end{pmatrix}

    (3 puncte)

  2. Identificarea numărului aa

    Observăm matricea B(0)B(0):

    B(0)=(0+2320−2)=(232−2)B(0) = \begin{pmatrix} 0 + 2 & 3 \\ 2 & 0 - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 2 & -2 \end{pmatrix}

    Scoatem scalarul 33 factor comun din produs:

    (696−6)=3(232−2)=3B(0)\begin{pmatrix} 6 & 9 \\ 6 & -6 \end{pmatrix} = 3 \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 2 & -2 \end{pmatrix} = 3B(0)

    Relația 3B(0)=aB(0)3B(0) = aB(0) conduce la a=3a = 3.

    (2 puncte)


4. Inecuație cu Determinant și Numere Întregi (5p)

Determinați numărul întreg mm pentru care det⁡(2B(m)−A)<0\det(2B(m) - A) < 0.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul matricei 2B(m)−A2B(m) - A și a determinantului

    Avem:

    2B(m)=2(m+232m−2)=(2m+4642m−4)2B(m) = 2 \begin{pmatrix} m + 2 & 3 \\ 2 & m - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2m + 4 & 6 \\ 4 & 2m - 4 \end{pmatrix}

    Scădem matricea AA:

    2B(m)−A=(2m+4642m−4)−(964−1)=((2m+4)−96−64−4(2m−4)−(−1))=(2m−5002m−3)2B(m) - A = \begin{pmatrix} 2m + 4 & 6 \\ 4 & 2m - 4 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 9 & 6 \\ 4 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} (2m + 4) - 9 & 6 - 6 \\ 4 - 4 & (2m - 4) - (-1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2m - 5 & 0 \\ 0 & 2m - 3 \end{pmatrix}

    Determinantul este:

    det⁡(2B(m)−A)=(2m−5)(2m−3)−0=(2m−5)(2m−3)\det(2B(m) - A) = (2m - 5)(2m - 3) - 0 = (2m - 5)(2m - 3)

    (2 puncte)

  2. Rezolvarea inecuației în mulțimea numerelor întregi

    Inecuația devine:

    (2m−5)(2m−3)<0(2m - 5)(2m - 3) < 0

    Rădăcinile expresiei sunt m1=32=1,5m_1 = \frac{3}{2} = 1{,}5 și m2=52=2,5m_2 = \frac{5}{2} = 2{,}5. Produsul este strict negativ între rădăcini:

    m∈(32,52)m \in \left(\frac{3}{2}, \frac{5}{2}\right)

    Deoarece m∈Zm \in \mathbb{Z}, singurul număr întreg din acest interval este m=2m = 2.

    (3 puncte)


5. Perechi de Numere Naturale și Matrice Scalară (5p)

Se consideră matricea unitate:

I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}

Determinați perechile (n,p)(n, p) de numere naturale pentru care B(n)⋅B(−n)=2pI2B(n) \cdot B(-n) = 2pI_2.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul produsului B(n)⋅B(−n)B(n) \cdot B(-n)

    Avem matricele:

    B(n)=(n+232n−2),B(−n)=(−n+232−n−2)=(2−n32−(n+2))B(n) = \begin{pmatrix} n + 2 & 3 \\ 2 & n - 2 \end{pmatrix}, \quad B(-n) = \begin{pmatrix} -n + 2 & 3 \\ 2 & -n - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 - n & 3 \\ 2 & -(n + 2) \end{pmatrix}

    Înmulțim cele două matrice:

    • Elementul (1,1): (n+2)(2−n)+3⋅2=4−n2+6=10−n2(n + 2)(2 - n) + 3 \cdot 2 = 4 - n^2 + 6 = 10 - n^2
    • Elementul (1,2): (n+2)⋅3+3(−(n+2))=3n+6−3n−6=0(n + 2) \cdot 3 + 3(-(n + 2)) = 3n + 6 - 3n - 6 = 0
    • Elementul (2,1): 2(2−n)+(n−2)⋅2=4−2n+2n−4=02(2 - n) + (n - 2) \cdot 2 = 4 - 2n + 2n - 4 = 0
    • Elementul (2,2): 2⋅3+(n−2)(−(n+2))=6−(n2−4)=10−n22 \cdot 3 + (n - 2)(-(n + 2)) = 6 - (n^2 - 4) = 10 - n^2

    Așadar:

    B(n)⋅B(−n)=(10−n20010−n2)B(n) \cdot B(-n) = \begin{pmatrix} 10 - n^2 & 0 \\ 0 & 10 - n^2 \end{pmatrix}

    (3 puncte)

  2. Identificarea perechilor (n,p)(n, p) de numere naturale

    Relația B(n)⋅B(−n)=2pI2B(n) \cdot B(-n) = 2pI_2 devine:

    (10−n20010−n2)=(2p002p)  ⟹  10−n2=2p\begin{pmatrix} 10 - n^2 & 0 \\ 0 & 10 - n^2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2p & 0 \\ 0 & 2p \end{pmatrix} \implies 10 - n^2 = 2p

    Cum n,p∈Nn, p \in \mathbb{N}, 2p≥0  ⟹  n2≤10  ⟹  n∈{0,1,2,3}2p \ge 0 \implies n^2 \le 10 \implies n \in \{0, 1, 2, 3\}. Deoarece 2p2p este par, 10−n210 - n^2 trebuie să fie par, deci n2n^2 este par   ⟹  n\implies n este par (n∈{0,2}n \in \{0, 2\}):

    • Pentru n=0n = 0: 10−0=2p  ⟹  2p=10  ⟹  p=5∈N10 - 0 = 2p \implies 2p = 10 \implies p = 5 \in \mathbb{N}, perechea (0,5)(0, 5).
    • Pentru n=2n = 2: 10−4=2p  ⟹  2p=6  ⟹  p=3∈N10 - 4 = 2p \implies 2p = 6 \implies p = 3 \in \mathbb{N}, perechea (2,3)(2, 3).

    Perechile căutate sunt (0,5)(0, 5) și (2,3)(2, 3).

    (2 puncte)


6. Ecuație Matriceală (5p)

Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) pentru care B(4)⋅X=2AB(4) \cdot X = 2A.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Inversabilitatea matricei B(4)B(4) și formula soluției

    Din subpunctul 1, det⁡(B(4))=6≠0\det(B(4)) = 6 \neq 0, deci matricea B(4)B(4) este inversabilă. Înmulțim ecuația la stânga cu (B(4))−1(B(4))^{-1}:

    X=(B(4))−1⋅(2A)X = (B(4))^{-1} \cdot (2A)

    (2 puncte)

  2. Calculul inversei (B(4))−1(B(4))^{-1} și determinarea matricei XX

    Avem matricea:

    B(4)=(6322)B(4) = \begin{pmatrix} 6 & 3 \\ 2 & 2 \end{pmatrix}

    Inversa unei matrice de ordin 22 este:

    (B(4))−1=1det⁡(B(4))(2−3−26)=16(2−3−26)(B(4))^{-1} = \frac{1}{\det(B(4))} \begin{pmatrix} 2 & -3 \\ -2 & 6 \end{pmatrix} = \frac{1}{6} \begin{pmatrix} 2 & -3 \\ -2 & 6 \end{pmatrix}

    Calculăm matricea 2A2A:

    2A=2(964−1)=(18128−2)2A = 2 \begin{pmatrix} 9 & 6 \\ 4 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 18 & 12 \\ 8 & -2 \end{pmatrix}

    Înmulțim matricele:

    X=16(2−3−26)(18128−2)=16(2⋅18+(−3)⋅82⋅12+(−3)⋅(−2)−2⋅18+6⋅8−2⋅12+6⋅(−2))X = \frac{1}{6} \begin{pmatrix} 2 & -3 \\ -2 & 6 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 18 & 12 \\ 8 & -2 \end{pmatrix} = \frac{1}{6} \begin{pmatrix} 2 \cdot 18 + (-3) \cdot 8 & 2 \cdot 12 + (-3) \cdot (-2) \\ -2 \cdot 18 + 6 \cdot 8 & -2 \cdot 12 + 6 \cdot (-2) \end{pmatrix} X=16(36−2424+6−36+48−24−12)=16(123012−36)=(252−6)X = \frac{1}{6} \begin{pmatrix} 36 - 24 & 24 + 6 \\ -36 + 48 & -24 - 12 \end{pmatrix} = \frac{1}{6} \begin{pmatrix} 12 & 30 \\ 12 & -36 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 5 \\ 2 & -6 \end{pmatrix}

    Așadar, matricea căutată este:

    X=(252−6)X = \begin{pmatrix} 2 & 5 \\ 2 & -6 \end{pmatrix}

    (3 puncte)