Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Progresie Aritmetică (5p)
Determinați termenul a 3 a_3 a 3 al progresiei aritmetice ( a n ) n ≥ 1 (a_n)_{n \ge 1} ( a n ) n ≥ 1 , în care a 1 = 2 a_1 = 2 a 1 = 2 și a 2 = 16 a_2 = 16 a 2 = 16 .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Aflarea rației progresiei aritmetice
Rația r r r a progresiei aritmetice este diferența dintre doi termeni consecutivi:
r = a 2 − a 1 = 16 − 2 = 14 r = a_2 - a_1 = 16 - 2 = 14 r = a 2 − a 1 = 16 − 2 = 14
(3 puncte)
Calculul termenului a 3 a_3 a 3
a 3 = a 2 + r = 16 + 14 = 30 a_3 = a_2 + r = 16 + 14 = 30 a 3 = a 2 + r = 16 + 14 = 30
(2 puncte)
2. Ecuație cu Funcții Liniare (5p)
Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x − 2 f(x) = x - 2 f ( x ) = x − 2 . Determinați numărul real m m m pentru care f ( 3 ) + f ( 5 ) = f ( m ) f(3) + f(5) = f(m) f ( 3 ) + f ( 5 ) = f ( m ) .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Calculul valorilor funcției
Calculăm valorile termenilor:
f ( 3 ) = 3 − 2 = 1 , f ( 5 ) = 5 − 2 = 3 f(3) = 3 - 2 = 1, \quad f(5) = 5 - 2 = 3 f ( 3 ) = 3 − 2 = 1 , f ( 5 ) = 5 − 2 = 3
f ( m ) = m − 2 , pentru orice num a ˘ r real m f(m) = m - 2, \quad \text{pentru orice număr real } m f ( m ) = m − 2 , pentru orice num a ˘ r real m
(3 puncte)
Rezolvarea ecuației
Relația f ( 3 ) + f ( 5 ) = f ( m ) f(3) + f(5) = f(m) f ( 3 ) + f ( 5 ) = f ( m ) devine:
1 + 3 = m − 2 ⟺ 4 = m − 2 ⟹ m = 6 1 + 3 = m - 2 \iff 4 = m - 2 \implies m = 6 1 + 3 = m − 2 ⟺ 4 = m − 2 ⟹ m = 6
(2 puncte)
3. Ecuație Irațională (5p)
Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:
3 x = 12 − x \sqrt{3x} = \sqrt{12 - x} 3 x = 12 − x
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Condiții de existență și ridicare la pătrat
Condițiile de existență pentru radicali impun:
3 x ≥ 0 ⟹ x ≥ 0 și 12 − x ≥ 0 ⟹ x ≤ 12 ⟹ x ∈ [ 0 , 12 ] 3x \ge 0 \implies x \ge 0 \quad \text{și} \quad 12 - x \ge 0 \implies x \le 12 \implies x \in [0, 12] 3 x ≥ 0 ⟹ x ≥ 0 ș i 12 − x ≥ 0 ⟹ x ≤ 12 ⟹ x ∈ [ 0 , 12 ]
Ridicăm ambii membri la pătrat:
3 x = 12 − x 3x = 12 - x 3 x = 12 − x
(3 puncte)
Aflarea soluției și verificarea
3 x + x = 12 ⟺ 4 x = 12 ⟹ x = 3 3x + x = 12 \iff 4x = 12 \implies x = 3 3 x + x = 12 ⟺ 4 x = 12 ⟹ x = 3
Cum 3 ∈ [ 0 , 12 ] 3 \in [0, 12] 3 ∈ [ 0 , 12 ] , soluția convine.
(2 puncte)
4. Probabilități (5p)
Se consideră mulțimea A = { 20 , 21 , 22 , … , 35 } A = \{20, 21, 22, \dots, 35\} A = { 20 , 21 , 22 , … , 35 } . Determinați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A A A , acesta să fie multiplu de 5 5 5 .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Numărul cazurilor posibile
Mulțimea A A A conține numerele naturale consecutive de la 20 20 20 la 35 35 35 . Numărul cazurilor posibile este:
nr. cazuri posibile = 35 − 20 + 1 = 16 \text{nr. cazuri posibile} = 35 - 20 + 1 = 16 nr. cazuri posibile = 35 − 20 + 1 = 16
(2 puncte)
Numărul cazurilor favorabile și calculul probabilității
Multiplii de 5 5 5 din mulțimea A A A sunt:
20 , 25 , 30 , 35 ⟹ nr. cazuri favorabile = 4 20, \, 25, \, 30, \, 35 \implies \text{nr. cazuri favorabile} = 4 20 , 25 , 30 , 35 ⟹ nr. cazuri favorabile = 4
Probabilitatea este:
p = nr. cazuri favorabile nr. cazuri posibile = 4 16 = 1 4 p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{4}{16} = \frac{1}{4} p = nr. cazuri posibile nr. cazuri favorabile = 16 4 = 4 1
(3 puncte)
5. Geometrie Analitică - Triunghi Dreptunghic (5p)
În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele M ( 1 , 3 ) M(1,3) M ( 1 , 3 ) și N ( 7 , 1 ) N(7,1) N ( 7 , 1 ) . Arătați că triunghiul O M N OMN O M N este dreptunghic.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Calculul pătratelor lungimilor laturilor
Originea reperului este O ( 0 , 0 ) O(0,0) O ( 0 , 0 ) . Calculăm lungimile laturilor triunghiului:
O M = ( 1 − 0 ) 2 + ( 3 − 0 ) 2 = 1 + 9 = 10 ⟹ O M 2 = 10 OM = \sqrt{(1 - 0)^2 + (3 - 0)^2} = \sqrt{1 + 9} = \sqrt{10} \implies OM^2 = 10 O M = ( 1 − 0 ) 2 + ( 3 − 0 ) 2 = 1 + 9 = 10 ⟹ O M 2 = 10
O N = ( 7 − 0 ) 2 + ( 1 − 0 ) 2 = 49 + 1 = 50 ⟹ O N 2 = 50 ON = \sqrt{(7 - 0)^2 + (1 - 0)^2} = \sqrt{49 + 1} = \sqrt{50} \implies ON^2 = 50 O N = ( 7 − 0 ) 2 + ( 1 − 0 ) 2 = 49 + 1 = 50 ⟹ O N 2 = 50
M N = ( 7 − 1 ) 2 + ( 1 − 3 ) 2 = 6 2 + ( − 2 ) 2 = 36 + 4 = 40 ⟹ M N 2 = 40 MN = \sqrt{(7 - 1)^2 + (1 - 3)^2} = \sqrt{6^2 + (-2)^2} = \sqrt{36 + 4} = \sqrt{40} \implies MN^2 = 40 M N = ( 7 − 1 ) 2 + ( 1 − 3 ) 2 = 6 2 + ( − 2 ) 2 = 36 + 4 = 40 ⟹ M N 2 = 40
(2 puncte)
Verificarea reciprocei teoremei lui Pitagora
Observăm că:
O M 2 + M N 2 = 10 + 40 = 50 = O N 2 OM^2 + MN^2 = 10 + 40 = 50 = ON^2 O M 2 + M N 2 = 10 + 40 = 50 = O N 2
Conform reciprocei teoremei lui Pitagora, triunghiul O M N OMN O M N este dreptunghic în M M M (cu ipotenuza O N ON O N ).
(3 puncte)
6. Trigonometrie și Perimetru (5p)
Se consideră triunghiul A B C ABC A B C , dreptunghic în A A A , cu B C = 8 BC = 8 B C = 8 și măsura unghiului B B B egală cu 45 ∘ 45^\circ 4 5 ∘ . Arătați că perimetrul triunghiului A B C ABC A B C este egal cu 8 ( 1 + 2 ) 8(1 + \sqrt{2}) 8 ( 1 + 2 ) .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Determinarea lungimilor catetelor
Deoarece ∢ A = 90 ∘ \sphericalangle A = 90^\circ ∢ A = 9 0 ∘ și ∢ B = 45 ∘ \sphericalangle B = 45^\circ ∢ B = 4 5 ∘ , unghiul C C C are măsura:
∢ C = 180 ∘ − 90 ∘ − 45 ∘ = 45 ∘ \sphericalangle C = 180^\circ - 90^\circ - 45^\circ = 45^\circ ∢ C = 18 0 ∘ − 9 0 ∘ − 4 5 ∘ = 4 5 ∘
Triunghiul A B C ABC A B C este dreptunghic isoscel, cu A B = A C AB = AC A B = A C .
Folosind funcția sinus pentru unghiul B B B :
sin 45 ∘ = A C B C ⟹ A C = B C ⋅ sin 45 ∘ = 8 ⋅ 2 2 = 4 2 \sin 45^\circ = \frac{AC}{BC} \implies AC = BC \cdot \sin 45^\circ = 8 \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} = 4\sqrt{2} sin 4 5 ∘ = B C A C ⟹ A C = B C ⋅ sin 4 5 ∘ = 8 ⋅ 2 2 = 4 2
Așadar, A B = A C = 4 2 AB = AC = 4\sqrt{2} A B = A C = 4 2 .
(2 puncte)
Calculul perimetrului
Perimetrul triunghiului A B C ABC A B C este suma tuturor laturilor:
P △ A B C = A B + A C + B C = 4 2 + 4 2 + 8 = 8 2 + 8 = 8 ( 1 + 2 ) P_{\triangle ABC} = AB + AC + BC = 4\sqrt{2} + 4\sqrt{2} + 8 = 8\sqrt{2} + 8 = 8(1 + \sqrt{2}) P △ A B C = A B + A C + B C = 4 2 + 4 2 + 8 = 8 2 + 8 = 8 ( 1 + 2 )
(3 puncte)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă:
x ∘ y = 1 3 ( x − 2 ) ( y − 2 ) + 2 x \circ y = \frac{1}{3}(x - 2)(y - 2) + 2 x ∘ y = 3 1 ( x − 2 ) ( y − 2 ) + 2
1. Calcul Direct (5p)
Arătați că 4 ∘ 8 = 6 4 \circ 8 = 6 4 ∘ 8 = 6 .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Aplicarea formulei legii
Pentru x = 4 x = 4 x = 4 și y = 8 y = 8 y = 8 :
4 ∘ 8 = 1 3 ( 4 − 2 ) ( 8 − 2 ) + 2 4 \circ 8 = \frac{1}{3}(4 - 2)(8 - 2) + 2 4 ∘ 8 = 3 1 ( 4 − 2 ) ( 8 − 2 ) + 2
(3 puncte)
Calculul numeric
4 ∘ 8 = 1 3 ⋅ 2 ⋅ 6 + 2 = 12 3 + 2 = 4 + 2 = 6 4 \circ 8 = \frac{1}{3} \cdot 2 \cdot 6 + 2 = \frac{12}{3} + 2 = 4 + 2 = 6 4 ∘ 8 = 3 1 ⋅ 2 ⋅ 6 + 2 = 3 12 + 2 = 4 + 2 = 6
(2 puncte)
2. Ecuație de Gradul I (5p)
Determinați numărul real x x x pentru care ( − 1 ) ∘ x = x (-1) \circ x = x ( − 1 ) ∘ x = x .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Calculul compunerii ( − 1 ) ∘ x (-1) \circ x ( − 1 ) ∘ x
Pentru orice număr real x x x :
( − 1 ) ∘ x = 1 3 ( − 1 − 2 ) ( x − 2 ) + 2 = 1 3 ( − 3 ) ( x − 2 ) + 2 = − ( x − 2 ) + 2 = − x + 4 (-1) \circ x = \frac{1}{3}(-1 - 2)(x - 2) + 2 = \frac{1}{3}(-3)(x - 2) + 2 = -(x - 2) + 2 = -x + 4 ( − 1 ) ∘ x = 3 1 ( − 1 − 2 ) ( x − 2 ) + 2 = 3 1 ( − 3 ) ( x − 2 ) + 2 = − ( x − 2 ) + 2 = − x + 4
(3 puncte)
Rezolvarea ecuației
Ecuația ( − 1 ) ∘ x = x (-1) \circ x = x ( − 1 ) ∘ x = x devine:
− x + 4 = x ⟺ 2 x = 4 ⟹ x = 2 -x + 4 = x \iff 2x = 4 \implies x = 2 − x + 4 = x ⟺ 2 x = 4 ⟹ x = 2
(2 puncte)
3. Element Neutru (5p)
Arătați că e = 5 e = 5 e = 5 este elementul neutru al legii de compoziție „∘ \circ ∘ ”.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Verificarea identității x ∘ 5 = x x \circ 5 = x x ∘ 5 = x
Pentru orice număr real x x x :
x ∘ 5 = 1 3 ( x − 2 ) ( 5 − 2 ) + 2 = 1 3 ( x − 2 ) ⋅ 3 + 2 = x − 2 + 2 = x x \circ 5 = \frac{1}{3}(x - 2)(5 - 2) + 2 = \frac{1}{3}(x - 2) \cdot 3 + 2 = x - 2 + 2 = x x ∘ 5 = 3 1 ( x − 2 ) ( 5 − 2 ) + 2 = 3 1 ( x − 2 ) ⋅ 3 + 2 = x − 2 + 2 = x
(2 puncte)
Verificarea identității 5 ∘ x = x 5 \circ x = x 5 ∘ x = x și concluzia
Deoarece legea este simetrică în raport cu x x x și y y y (comutativă):
5 ∘ x = 1 3 ( 5 − 2 ) ( x − 2 ) + 2 = 1 3 ⋅ 3 ⋅ ( x − 2 ) + 2 = x − 2 + 2 = x 5 \circ x = \frac{1}{3}(5 - 2)(x - 2) + 2 = \frac{1}{3} \cdot 3 \cdot (x - 2) + 2 = x - 2 + 2 = x 5 ∘ x = 3 1 ( 5 − 2 ) ( x − 2 ) + 2 = 3 1 ⋅ 3 ⋅ ( x − 2 ) + 2 = x − 2 + 2 = x
Cum x ∘ 5 = 5 ∘ x = x x \circ 5 = 5 \circ x = x x ∘ 5 = 5 ∘ x = x pentru orice număr real x x x , e = 5 e = 5 e = 5 este elementul neutru al legii „∘ \circ ∘ ”.
(3 puncte)
4. Numere Naturale și Divizibilitate (5p)
Determinați numerele naturale n n n pentru care numărul N = n ∘ ( − n ) N = n \circ (-n) N = n ∘ ( − n ) este natural.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Exprimarea numărului N N N în funcție de n n n
Aplicăm definiția legii pentru elementele n n n și − n -n − n :
N = n ∘ ( − n ) = 1 3 ( n − 2 ) ( − n − 2 ) + 2 = − 1 3 ( n − 2 ) ( n + 2 ) + 2 = − n 2 − 4 3 + 2 = − n 2 + 4 + 6 3 = 10 − n 2 3 N = n \circ (-n) = \frac{1}{3}(n - 2)(-n - 2) + 2 = -\frac{1}{3}(n - 2)(n + 2) + 2 = -\frac{n^2 - 4}{3} + 2 = \frac{-n^2 + 4 + 6}{3} = \frac{10 - n^2}{3} N = n ∘ ( − n ) = 3 1 ( n − 2 ) ( − n − 2 ) + 2 = − 3 1 ( n − 2 ) ( n + 2 ) + 2 = − 3 n 2 − 4 + 2 = 3 − n 2 + 4 + 6 = 3 10 − n 2
(2 puncte)
Determinarea valorilor acceptabile ale lui n n n
Condiția N ∈ N N \in \mathbb{N} N ∈ N implică N ≥ 0 N \ge 0 N ≥ 0 și 10 − n 2 10 - n^2 10 − n 2 să fie divizibil cu 3 3 3 .
Din N ≥ 0 ⟹ 10 − n 2 ≥ 0 ⟹ n 2 ≤ 10 N \ge 0 \implies 10 - n^2 \ge 0 \implies n^2 \le 10 N ≥ 0 ⟹ 10 − n 2 ≥ 0 ⟹ n 2 ≤ 10 .
Deoarece n ∈ N n \in \mathbb{N} n ∈ N , valorile posibile sunt n ∈ { 0 , 1 , 2 , 3 } n \in \{0, 1, 2, 3\} n ∈ { 0 , 1 , 2 , 3 } .
Analizăm fiecare caz:
Pentru n = 0 n = 0 n = 0 : N = 10 3 ∉ N N = \frac{10}{3} \notin \mathbb{N} N = 3 10 ∈ / N
Pentru n = 1 n = 1 n = 1 : N = 10 − 1 3 = 9 3 = 3 ∈ N N = \frac{10 - 1}{3} = \frac{9}{3} = 3 \in \mathbb{N} N = 3 10 − 1 = 3 9 = 3 ∈ N (convine)
Pentru n = 2 n = 2 n = 2 : N = 10 − 4 3 = 6 3 = 2 ∈ N N = \frac{10 - 4}{3} = \frac{6}{3} = 2 \in \mathbb{N} N = 3 10 − 4 = 3 6 = 2 ∈ N (convine)
Pentru n = 3 n = 3 n = 3 : N = 10 − 9 3 = 1 3 ∉ N N = \frac{10 - 9}{3} = \frac{1}{3} \notin \mathbb{N} N = 3 10 − 9 = 3 1 ∈ / N
Așadar, numerele naturale căutate sunt n = 1 n = 1 n = 1 și n = 2 n = 2 n = 2 .
(3 puncte)
5. Element Simetric (5p)
Determinați numărul real x x x , știind că 1 1 1 este simetricul lui x x x în raport cu legea de compoziție „∘ \circ ∘ ”.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Scrierea condiției de simetric
Elementul neutru al legii este e = 5 e = 5 e = 5 . Dacă 1 1 1 este simetricul lui x x x :
x ∘ 1 = 5 x \circ 1 = 5 x ∘ 1 = 5
Calculăm x ∘ 1 x \circ 1 x ∘ 1 :
x ∘ 1 = 1 3 ( x − 2 ) ( 1 − 2 ) + 2 = − 1 3 ( x − 2 ) + 2 x \circ 1 = \frac{1}{3}(x - 2)(1 - 2) + 2 = -\frac{1}{3}(x - 2) + 2 x ∘ 1 = 3 1 ( x − 2 ) ( 1 − 2 ) + 2 = − 3 1 ( x − 2 ) + 2
Ecuația devine:
− 1 3 ( x − 2 ) + 2 = 5 -\frac{1}{3}(x - 2) + 2 = 5 − 3 1 ( x − 2 ) + 2 = 5
(3 puncte)
Rezolvarea ecuației
− 1 3 ( x − 2 ) = 5 − 2 ⟺ − 1 3 ( x − 2 ) = 3 ⟺ x − 2 = − 9 ⟹ x = − 7 -\frac{1}{3}(x - 2) = 5 - 2 \iff -\frac{1}{3}(x - 2) = 3 \iff x - 2 = -9 \implies x = -7 − 3 1 ( x − 2 ) = 5 − 2 ⟺ − 3 1 ( x − 2 ) = 3 ⟺ x − 2 = − 9 ⟹ x = − 7
(2 puncte)
6. Ecuație Exponențială în Legea de Compoziție (5p)
Determinați numerele naturale m m m și p p p pentru care 2 m ∘ 3 p = 4 2^m \circ 3^p = 4 2 m ∘ 3 p = 4 .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Formularea ecuației algebrice
Aplicăm definiția legii:
2 m ∘ 3 p = 1 3 ( 2 m − 2 ) ( 3 p − 2 ) + 2 = 4 2^m \circ 3^p = \frac{1}{3}(2^m - 2)(3^p - 2) + 2 = 4 2 m ∘ 3 p = 3 1 ( 2 m − 2 ) ( 3 p − 2 ) + 2 = 4
Scădem 2 2 2 și înmulțim cu 3 3 3 :
1 3 ( 2 m − 2 ) ( 3 p − 2 ) = 2 ⟺ ( 2 m − 2 ) ( 3 p − 2 ) = 6 \frac{1}{3}(2^m - 2)(3^p - 2) = 2 \iff (2^m - 2)(3^p - 2) = 6 3 1 ( 2 m − 2 ) ( 3 p − 2 ) = 2 ⟺ ( 2 m − 2 ) ( 3 p − 2 ) = 6
(2 puncte)
Determinarea soluțiilor în numere naturale
Deoarece m , p ∈ N m, p \in \mathbb{N} m , p ∈ N , factorii sunt numere întregi. Analizăm puterile lui 2 2 2 :
Dacă m = 0 ⟹ 2 0 − 2 = 1 − 2 = − 1 ⟹ 3 p − 2 = − 6 ⟹ 3 p = − 4 m = 0 \implies 2^0 - 2 = 1 - 2 = -1 \implies 3^p - 2 = -6 \implies 3^p = -4 m = 0 ⟹ 2 0 − 2 = 1 − 2 = − 1 ⟹ 3 p − 2 = − 6 ⟹ 3 p = − 4 , imposibil în N \mathbb{N} N .
Dacă m = 1 ⟹ 2 1 − 2 = 0 ⟹ 0 ⋅ ( 3 p − 2 ) = 0 ≠ 6 m = 1 \implies 2^1 - 2 = 0 \implies 0 \cdot (3^p - 2) = 0 \neq 6 m = 1 ⟹ 2 1 − 2 = 0 ⟹ 0 ⋅ ( 3 p − 2 ) = 0 = 6 .
Dacă m = 2 ⟹ 2 2 − 2 = 2 ⟹ 2 ( 3 p − 2 ) = 6 ⟹ 3 p − 2 = 3 ⟹ 3 p = 5 m = 2 \implies 2^2 - 2 = 2 \implies 2(3^p - 2) = 6 \implies 3^p - 2 = 3 \implies 3^p = 5 m = 2 ⟹ 2 2 − 2 = 2 ⟹ 2 ( 3 p − 2 ) = 6 ⟹ 3 p − 2 = 3 ⟹ 3 p = 5 , fără soluții în N \mathbb{N} N .
Dacă m = 3 ⟹ 2 3 − 2 = 6 ⟹ 6 ( 3 p − 2 ) = 6 ⟹ 3 p − 2 = 1 ⟹ 3 p = 3 ⟹ p = 1 ∈ N m = 3 \implies 2^3 - 2 = 6 \implies 6(3^p - 2) = 6 \implies 3^p - 2 = 1 \implies 3^p = 3 \implies p = 1 \in \mathbb{N} m = 3 ⟹ 2 3 − 2 = 6 ⟹ 6 ( 3 p − 2 ) = 6 ⟹ 3 p − 2 = 1 ⟹ 3 p = 3 ⟹ p = 1 ∈ N .
Dacă m ≥ 4 ⟹ 2 m − 2 ≥ 16 − 2 = 14 > 6 m \ge 4 \implies 2^m - 2 \ge 16 - 2 = 14 > 6 m ≥ 4 ⟹ 2 m − 2 ≥ 16 − 2 = 14 > 6 , iar factorul 3 p − 2 ≥ 1 − 2 = − 1 3^p - 2 \ge 1 - 2 = -1 3 p − 2 ≥ 1 − 2 = − 1 , produsul nu poate fi 6 6 6 .
Așadar, singurele numere naturale sunt m = 3 m = 3 m = 3 și p = 1 p = 1 p = 1 .
(3 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Se consideră matricele:
I 2 = ( 1 0 0 1 ) , A ( x ) = ( 2 0 x x − 3 ) I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}, \quad A(x) = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ x & x-3 \end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) , A ( x ) = ( 2 x 0 x − 3 )
unde x x x este număr real.
1. Determinantul Matricei A ( 5 ) A(5) A ( 5 ) (5p)
Arătați că det ( A ( 5 ) ) = 4 \det(A(5)) = 4 det ( A ( 5 )) = 4 .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Scrierea matricei A ( 5 ) A(5) A ( 5 ) și a formulei determinantului
Pentru x = 5 x = 5 x = 5 :
A ( 5 ) = ( 2 0 5 5 − 3 ) = ( 2 0 5 2 ) A(5) = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 5 & 5 - 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 5 & 2 \end{pmatrix} A ( 5 ) = ( 2 5 0 5 − 3 ) = ( 2 5 0 2 )
Determinantul este:
det ( A ( 5 ) ) = ∣ 2 0 5 2 ∣ = 2 ⋅ 2 − 0 ⋅ 5 \det(A(5)) = \begin{vmatrix} 2 & 0 \\ 5 & 2 \end{vmatrix} = 2 \cdot 2 - 0 \cdot 5 det ( A ( 5 )) = 2 5 0 2 = 2 ⋅ 2 − 0 ⋅ 5
(3 puncte)
Calculul numeric
det ( A ( 5 ) ) = 4 − 0 = 4 \det(A(5)) = 4 - 0 = 4 det ( A ( 5 )) = 4 − 0 = 4
(2 puncte)
2. Ecuație Matriceală Liniară (5p)
Determinați numărul real x x x pentru care 3 A ( 5 ) − A ( 1 ) = 2 A ( x ) 3A(5) - A(1) = 2A(x) 3 A ( 5 ) − A ( 1 ) = 2 A ( x ) .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Calculul membrului stâng
Avem:
3 A ( 5 ) = 3 ( 2 0 5 2 ) = ( 6 0 15 6 ) 3A(5) = 3\begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 5 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & 0 \\ 15 & 6 \end{pmatrix} 3 A ( 5 ) = 3 ( 2 5 0 2 ) = ( 6 15 0 6 )
Pentru x = 1 x = 1 x = 1 :
A ( 1 ) = ( 2 0 1 1 − 3 ) = ( 2 0 1 − 2 ) A(1) = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 1 & 1 - 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} A ( 1 ) = ( 2 1 0 1 − 3 ) = ( 2 1 0 − 2 )
Efectuăm scăderea:
3 A ( 5 ) − A ( 1 ) = ( 6 − 2 0 − 0 15 − 1 6 − ( − 2 ) ) = ( 4 0 14 8 ) = 2 ( 2 0 7 4 ) 3A(5) - A(1) = \begin{pmatrix} 6 - 2 & 0 - 0 \\ 15 - 1 & 6 - (-2) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 14 & 8 \end{pmatrix} = 2 \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 7 & 4 \end{pmatrix} 3 A ( 5 ) − A ( 1 ) = ( 6 − 2 15 − 1 0 − 0 6 − ( − 2 ) ) = ( 4 14 0 8 ) = 2 ( 2 7 0 4 )
(3 puncte)
Identificarea numărului real x x x
Egalitatea 3 A ( 5 ) − A ( 1 ) = 2 A ( x ) 3A(5) - A(1) = 2A(x) 3 A ( 5 ) − A ( 1 ) = 2 A ( x ) devine:
2 A ( x ) = 2 ( 2 0 7 4 ) ⟹ A ( x ) = ( 2 0 7 4 ) 2A(x) = 2 \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 7 & 4 \end{pmatrix} \implies A(x) = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 7 & 4 \end{pmatrix} 2 A ( x ) = 2 ( 2 7 0 4 ) ⟹ A ( x ) = ( 2 7 0 4 )
Cum forma generală a matricei este:
A ( x ) = ( 2 0 x x − 3 ) A(x) = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ x & x - 3 \end{pmatrix} A ( x ) = ( 2 x 0 x − 3 )
obținem x = 7 x = 7 x = 7 (și x − 3 = 7 − 3 = 4 x - 3 = 7 - 3 = 4 x − 3 = 7 − 3 = 4 , verificat).
Așadar, x = 7 x = 7 x = 7 .
(2 puncte)
3. Relație cu Pătratul unei Matrice (5p)
Determinați numărul real m m m pentru care A ( 4 ) ⋅ A ( 4 ) + 2 I 2 = m A ( 4 ) A(4) \cdot A(4) + 2I_2 = mA(4) A ( 4 ) ⋅ A ( 4 ) + 2 I 2 = m A ( 4 ) .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Calculul matricei A ( 4 ) 2 A(4)^2 A ( 4 ) 2 și al membrului stâng
Pentru x = 4 x = 4 x = 4 :
A ( 4 ) = ( 2 0 4 1 ) A(4) = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 4 & 1 \end{pmatrix} A ( 4 ) = ( 2 4 0 1 )
Înmulțim A ( 4 ) A(4) A ( 4 ) cu ea însăși:
A ( 4 ) ⋅ A ( 4 ) = ( 2 0 4 1 ) ( 2 0 4 1 ) = ( 2 ⋅ 2 + 0 0 4 ⋅ 2 + 1 ⋅ 4 0 + 1 ⋅ 1 ) = ( 4 0 12 1 ) A(4) \cdot A(4) = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 4 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 4 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 \cdot 2 + 0 & 0 \\ 4 \cdot 2 + 1 \cdot 4 & 0 + 1 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 12 & 1 \end{pmatrix} A ( 4 ) ⋅ A ( 4 ) = ( 2 4 0 1 ) ( 2 4 0 1 ) = ( 2 ⋅ 2 + 0 4 ⋅ 2 + 1 ⋅ 4 0 0 + 1 ⋅ 1 ) = ( 4 12 0 1 )
Adunăm 2 I 2 2I_2 2 I 2 :
A ( 4 ) ⋅ A ( 4 ) + 2 I 2 = ( 4 0 12 1 ) + ( 2 0 0 2 ) = ( 6 0 12 3 ) = 3 ( 2 0 4 1 ) = 3 A ( 4 ) A(4) \cdot A(4) + 2I_2 = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 12 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & 0 \\ 12 & 3 \end{pmatrix} = 3 \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 4 & 1 \end{pmatrix} = 3A(4) A ( 4 ) ⋅ A ( 4 ) + 2 I 2 = ( 4 12 0 1 ) + ( 2 0 0 2 ) = ( 6 12 0 3 ) = 3 ( 2 4 0 1 ) = 3 A ( 4 )
(3 puncte)
Aflarea valorii parametrului m m m
Egalitatea devine:
3 A ( 4 ) = m A ( 4 ) ⟹ m = 3 3A(4) = mA(4) \implies m = 3 3 A ( 4 ) = m A ( 4 ) ⟹ m = 3
(2 puncte)
4. Ecuație cu Sumă de Matrice (5p)
Determinați numerele reale x x x pentru care det ( A ( x ) + A ( x 2 ) ) = 0 \det(A(x) + A(x^2)) = 0 det ( A ( x ) + A ( x 2 )) = 0 .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Calculul matricei sumă și al determinantului său
Avem:
A ( x ) + A ( x 2 ) = ( 2 0 x x − 3 ) + ( 2 0 x 2 x 2 − 3 ) = ( 4 0 x + x 2 x 2 + x − 6 ) A(x) + A(x^2) = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ x & x - 3 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ x^2 & x^2 - 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ x + x^2 & x^2 + x - 6 \end{pmatrix} A ( x ) + A ( x 2 ) = ( 2 x 0 x − 3 ) + ( 2 x 2 0 x 2 − 3 ) = ( 4 x + x 2 0 x 2 + x − 6 )
Determinantul este:
det ( A ( x ) + A ( x 2 ) ) = 4 ( x 2 + x − 6 ) − 0 ⋅ ( x + x 2 ) = 4 ( x 2 + x − 6 ) \det(A(x) + A(x^2)) = 4(x^2 + x - 6) - 0 \cdot (x + x^2) = 4(x^2 + x - 6) det ( A ( x ) + A ( x 2 )) = 4 ( x 2 + x − 6 ) − 0 ⋅ ( x + x 2 ) = 4 ( x 2 + x − 6 )
(2 puncte)
Rezolvarea ecuației
Ecuația det ( A ( x ) + A ( x 2 ) ) = 0 \det(A(x) + A(x^2)) = 0 det ( A ( x ) + A ( x 2 )) = 0 devine:
4 ( x 2 + x − 6 ) = 0 ⟺ x 2 + x − 6 = 0 4(x^2 + x - 6) = 0 \iff x^2 + x - 6 = 0 4 ( x 2 + x − 6 ) = 0 ⟺ x 2 + x − 6 = 0
Factorizăm trinomul:
( x + 3 ) ( x − 2 ) = 0 ⟹ x = − 3 sau x = 2 (x + 3)(x - 2) = 0 \implies x = -3 \quad \text{sau} \quad x = 2 ( x + 3 ) ( x − 2 ) = 0 ⟹ x = − 3 sau x = 2
(3 puncte)
5. Suma Elementelor unei Matrice (5p)
Determinați numerele reale a a a și b b b pentru care suma elementelor matricei A ( x ) ⋅ A ( a ) A(x) \cdot A(a) A ( x ) ⋅ A ( a ) este egală cu b b b , pentru orice număr real x x x .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Calculul produsului A ( x ) ⋅ A ( a ) A(x) \cdot A(a) A ( x ) ⋅ A ( a ) și a sumei elementelor
Efectuăm produsul matricial:
A ( x ) ⋅ A ( a ) = ( 2 0 x x − 3 ) ( 2 0 a a − 3 ) = ( 4 0 2 x + a ( x − 3 ) ( x − 3 ) ( a − 3 ) ) A(x) \cdot A(a) = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ x & x - 3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ a & a - 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 2x + a(x - 3) & (x - 3)(a - 3) \end{pmatrix} A ( x ) ⋅ A ( a ) = ( 2 x 0 x − 3 ) ( 2 a 0 a − 3 ) = ( 4 2 x + a ( x − 3 ) 0 ( x − 3 ) ( a − 3 ) )
Suma tuturor elementelor matricei produs este:
S ( x ) = 4 + 0 + [ 2 x + a ( x − 3 ) ] + ( x − 3 ) ( a − 3 ) S(x) = 4 + 0 + [2x + a(x - 3)] + (x - 3)(a - 3) S ( x ) = 4 + 0 + [ 2 x + a ( x − 3 )] + ( x − 3 ) ( a − 3 )
S ( x ) = 4 + 2 x + a x − 3 a + a x − 3 x − 3 a + 9 = ( 2 a − 1 ) x − 6 a + 13 S(x) = 4 + 2x + ax - 3a + ax - 3x - 3a + 9 = (2a - 1)x - 6a + 13 S ( x ) = 4 + 2 x + a x − 3 a + a x − 3 x − 3 a + 9 = ( 2 a − 1 ) x − 6 a + 13
(2 puncte)
Condiția de independență față de x x x
Pentru ca S ( x ) = b S(x) = b S ( x ) = b să fie constantă pentru orice număr real x x x , coeficientul lui x x x trebuie să fie nul:
2 a − 1 = 0 ⟹ a = 1 2 2a - 1 = 0 \implies a = \frac{1}{2} 2 a − 1 = 0 ⟹ a = 2 1
Valoarea constantei b b b este atunci:
b = − 6 a + 13 = − 6 ⋅ 1 2 + 13 = − 3 + 13 = 10 b = -6a + 13 = -6 \cdot \frac{1}{2} + 13 = -3 + 13 = 10 b = − 6 a + 13 = − 6 ⋅ 2 1 + 13 = − 3 + 13 = 10
Așadar, a = 1 2 a = \frac{1}{2} a = 2 1 și b = 10 b = 10 b = 10 .
(3 puncte)
6. Ecuație cu Matrice Coloană (5p)
Se consideră matricea:
B = ( 4 0 ) B = \begin{pmatrix} 4 \\ 0 \end{pmatrix} B = ( 4 0 )
Determinați matricea C ∈ M 2 , 1 ( R ) C \in \mathcal{M}_{2,1}(\mathbb{R}) C ∈ M 2 , 1 ( R ) pentru care A ( 5 ) ⋅ C = B A(5) \cdot C = B A ( 5 ) ⋅ C = B .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Reprezentarea matricei C C C și a ecuației
Fie matricea:
C = ( a b ) , unde a , b ∈ R C = \begin{pmatrix} a \\ b \end{pmatrix}, \quad \text{unde } a, b \in \mathbb{R} C = ( a b ) , unde a , b ∈ R
Avem matricea:
A ( 5 ) = ( 2 0 5 2 ) A(5) = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 5 & 2 \end{pmatrix} A ( 5 ) = ( 2 5 0 2 )
Calculăm produsul:
A ( 5 ) ⋅ C = ( 2 0 5 2 ) ( a b ) = ( 2 a 5 a + 2 b ) A(5) \cdot C = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 5 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} a \\ b \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2a \\ 5a + 2b \end{pmatrix} A ( 5 ) ⋅ C = ( 2 5 0 2 ) ( a b ) = ( 2 a 5 a + 2 b )
(2 puncte)
Rezolvarea sistemului
Ecuația A ( 5 ) ⋅ C = B A(5) \cdot C = B A ( 5 ) ⋅ C = B devine:
( 2 a 5 a + 2 b ) = ( 4 0 ) \begin{pmatrix} 2a \\ 5a + 2b \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 \\ 0 \end{pmatrix} ( 2 a 5 a + 2 b ) = ( 4 0 )
Din prima linie:
2 a = 4 ⟹ a = 2 2a = 4 \implies a = 2 2 a = 4 ⟹ a = 2
Înlocuind în a doua linie:
5 ⋅ 2 + 2 b = 0 ⟺ 10 + 2 b = 0 ⟺ 2 b = − 10 ⟹ b = − 5 5 \cdot 2 + 2b = 0 \iff 10 + 2b = 0 \iff 2b = -10 \implies b = -5 5 ⋅ 2 + 2 b = 0 ⟺ 10 + 2 b = 0 ⟺ 2 b = − 10 ⟹ b = − 5
Așadar, matricea căutată este:
C = ( 2 − 5 ) C = \begin{pmatrix} 2 \\ -5 \end{pmatrix} C = ( 2 − 5 )
(3 puncte)