BACEduHub
matematicaPedagogicAnul 2025Sesiunea August

Bacalaureat 2025 - Matematică Pedagogic - Sesiunea August (Toamnă) - Varianta 9

Examenul Național de Bacalaureat 2025

Proba E. c) Matematică M_pedagogic

Sesiunea August (Toamnă) - Varianta 9

Filiera vocațională: profilul pedagogic, specializarea învățător-educatoare.


Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calcul cu Fracții Ordinare (5p)

Arătați că:

3⋅(32−16)+2:12=83 \cdot \left(\frac{3}{2} - \frac{1}{6}\right) + 2 : \frac{1}{2} = 8
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul diferenței din paranteză și ordinea operațiilor

    Aducem fracțiile din paranteză la numitorul comun 66:

    32−16=3⋅36−16=9−16=86=43\frac{3}{2} - \frac{1}{6} = \frac{3 \cdot 3}{6} - \frac{1}{6} = \frac{9 - 1}{6} = \frac{8}{6} = \frac{4}{3}

    Transformăm împărțirea cu fracția 12\frac{1}{2} în înmulțire cu inversa acesteia:

    2:12=2⋅2=42 : \frac{1}{2} = 2 \cdot 2 = 4

    Expresia devine:

    3⋅(32−16)+2:12=3⋅86+2⋅23 \cdot \left(\frac{3}{2} - \frac{1}{6}\right) + 2 : \frac{1}{2} = 3 \cdot \frac{8}{6} + 2 \cdot 2

    (3 puncte)

  2. Finalizarea calculului

    Efectuăm înmulțirile și adunarea:

    3⋅43+4=4+4=83 \cdot \frac{4}{3} + 4 = 4 + 4 = 8

    (2 puncte)


2. Funcții de Gradul I (5p)

Se consideră funcțiile f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=5x−2f(x) = 5x - 2 și g:R→Rg : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=2x+7g(x) = 2x + 7. Determinați numărul real mm pentru care:

f(1)+g(1)=2mf(1) + g(1) = 2m
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul valorilor f(1)f(1) și g(1)g(1)

    f(1)=5⋅1−2=5−2=3f(1) = 5 \cdot 1 - 2 = 5 - 2 = 3 g(1)=2⋅1+7=2+7=9g(1) = 2 \cdot 1 + 7 = 2 + 7 = 9

    (2 puncte)

  2. Determinarea numărului real mm

    Înlocuim valorile obținute în ecuație:

    f(1)+g(1)=3+9=12f(1) + g(1) = 3 + 9 = 12 12=2m  ⟹  m=122=612 = 2m \implies m = \frac{12}{2} = 6

    (3 puncte)


3. Ecuație Exponențială (5p)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

2−x=22x−62^{-x} = 2^{2x - 6}
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Egalarea exponenților datorită injectivității funcției exponențiale

    Deoarece baza puterilor este aceeași (2>02 > 0 și 2≠12 \neq 1), funcția exponențială este strict monotonă și implicit injectivă:

    −x=2x−6-x = 2x - 6

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației liniare obținute

    Trecem termenii care îl conțin pe xx în membrul stâng:

    −x−2x=−6  ⟹  −3x=−6  ⟹  x=−6−3=2-x - 2x = -6 \implies -3x = -6 \implies x = \frac{-6}{-3} = 2

    Soluția este x=2∈Rx = 2 \in \mathbb{R}.

    (2 puncte)


4. Probabilități (5p)

Determinați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea A={0,1,2,3,…,19}A = \{0, 1, 2, 3, \dots, 19\}, numărul 3n+23n + 2 să aparțină mulțimii AA.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Determinarea numărului de cazuri posibile

    Mulțimea A={0,1,2,…,19}A = \{0, 1, 2, \dots, 19\} este formată din numere naturale de la 00 la 1919.

    Nposibile=19−0+1=20 cazuri posibileN_{\text{posibile}} = 19 - 0 + 1 = 20 \text{ cazuri posibile}

    (2 puncte)

  2. Determinarea numărului de cazuri favorabile și a probabilității

    Condiția ca numărul 3n+23n + 2 să aparțină mulțimii AA impune:

    0≤3n+2≤190 \le 3n + 2 \le 19

    Cum n∈{0,1,…,19}n \in \{0, 1, \dots, 19\}, inegalitatea 3n+2≥2>03n + 2 \ge 2 > 0 este automat verificată. Rămâne condiția superioară:

    3n+2≤19  ⟹  3n≤17  ⟹  n≤173≈5,673n + 2 \le 19 \implies 3n \le 17 \implies n \le \frac{17}{3} \approx 5{,}67

    Deoarece n∈An \in A, valorile admisibile sunt:

    n∈{0,1,2,3,4,5}n \in \{0, 1, 2, 3, 4, 5\}

    Sunt 66 cazuri favorabile:

    Nfavorabile=6N_{\text{favorabile}} = 6

    Calculăm probabilitatea:

    p=NfavorabileNposibile=620=310=0,3p = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{6}{20} = \frac{3}{10} = 0{,}3

    (3 puncte)


5. Geometrie în Reper Cartezian (5p)

În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,0)A(1, 0), B(0,6)B(0, 6), C(5,4)C(5, 4) și DD, mijlocul segmentului ACAC. Determinați distanța dintre punctele BB și DD.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Determinarea coordonatelor mijlocului DD al segmentului ACAC

    Coordonatele mijlocului unui segment sunt mediile aritmetice ale coordonatelor extremităților:

    xD=xA+xC2=1+52=62=3x_D = \frac{x_A + x_C}{2} = \frac{1 + 5}{2} = \frac{6}{2} = 3 yD=yA+yC2=0+42=42=2y_D = \frac{y_A + y_C}{2} = \frac{0 + 4}{2} = \frac{4}{2} = 2

    Așadar, punctul DD are coordonatele D(3,2)D(3, 2).

    (2 puncte)

  2. Calculul distanței dintre punctele BB și DD

    Folosim formula distanței euclidiene dintre două puncte B(0,6)B(0, 6) și D(3,2)D(3, 2):

    BD=(xD−xB)2+(yD−yB)2=(3−0)2+(2−6)2BD = \sqrt{(x_D - x_B)^2 + (y_D - y_B)^2} = \sqrt{(3 - 0)^2 + (2 - 6)^2} BD=32+(−4)2=9+16=25=5BD = \sqrt{3^2 + (-4)^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5

    (3 puncte)


6. Trigonometrie în Triunghi Dreptunghic (5p)

Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=4AB = 4 și AC=8AC = 8. Arătați că:

sin⁡C=55\sin C = \frac{\sqrt{5}}{5}
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul lungimii ipotenuzei BCBC

    Aplicăm Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ):

    BC2=AB2+AC2=42+82=16+64=80BC^2 = AB^2 + AC^2 = 4^2 + 8^2 = 16 + 64 = 80 BC=80=16⋅5=45BC = \sqrt{80} = \sqrt{16 \cdot 5} = 4\sqrt{5}

    (2 puncte)

  2. Calculul sinusului unghiului CC

    Conform definiției funcției sinus într-un triunghi dreptunghic:

    sin⁡C=cateta opusa˘ipotenuza˘=ABBC\sin C = \frac{\text{cateta opusă}}{\text{ipotenuză}} = \frac{AB}{BC}

    Înlocuim valorile și raționalizăm numitorul:

    sin⁡C=445=15=55\sin C = \frac{4}{4\sqrt{5}} = \frac{1}{\sqrt{5}} = \frac{\sqrt{5}}{5}

    (3 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă:

x∗y=xy+90−9x−9yx * y = xy + 90 - 9x - 9y

1. Calcul Direct (5p)

Arătați că:

0∗9=90 * 9 = 9
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Înlocuirea valorilor în legea de compoziție

    Substituim x=0x = 0 și y=9y = 9 în definiția operației:

    0∗9=0⋅9+90−9⋅0−9⋅90 * 9 = 0 \cdot 9 + 90 - 9 \cdot 0 - 9 \cdot 9

    (3 puncte)

  2. Efectuarea calculelor numerice

    0∗9=0+90−0−81=90−81=90 * 9 = 0 + 90 - 0 - 81 = 90 - 81 = 9

    (2 puncte)


2. Forma Restrânsă a Legii (5p)

Arătați că:

x∗y=(x−9)(y−9)+9x * y = (x - 9)(y - 9) + 9

pentru orice numere reale xx și yy.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Descompunerea termenului constant și gruparea termenilor

    Scriem termenul liber 9090 sub forma 81+981 + 9:

    x∗y=xy−9x−9y+81+9x * y = xy - 9x - 9y + 81 + 9

    (2 puncte)

  2. Factorizarea prin grupare

    Grupăm primii doi termeni și următorii doi termeni:

    x∗y=x(y−9)−9(y−9)+9=(x−9)(y−9)+9x * y = x(y - 9) - 9(y - 9) + 9 = (x - 9)(y - 9) + 9

    Relația este demonstrată pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}.

    (3 puncte)


💡 Metodă Alternativă (Dezvoltarea membrului drept):

Desfacem parantezele expresiei din dreapta:

(x−9)(y−9)+9=xy−9x−9y+81+9=xy+90−9x−9y=x∗y(x - 9)(y - 9) + 9 = xy - 9x - 9y + 81 + 9 = xy + 90 - 9x - 9y = x * y

egalitate adevărată pentru orice numere reale xx și yy.


3. Element Neutru (5p)

Arătați că e=10e = 10 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

Un număr real ee este element neutru al legii de compoziție „∗*” dacă x∗e=e∗x=xx * e = e * x = x, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

  1. Verificarea compunerii la dreapta: x∗10=xx * 10 = x

    Folosind forma factorizată a legii demonstrată la subpunctul anterior:

    x∗10=(x−9)(10−9)+9=(x−9)⋅1+9=x−9+9=x,∀x∈Rx * 10 = (x - 9)(10 - 9) + 9 = (x - 9) \cdot 1 + 9 = x - 9 + 9 = x, \quad \forall x \in \mathbb{R}

    (2 puncte)

  2. Verificarea compunerii la stânga: 10∗x=x10 * x = x

    10∗x=(10−9)(x−9)+9=1⋅(x−9)+9=x−9+9=x,∀x∈R10 * x = (10 - 9)(x - 9) + 9 = 1 \cdot (x - 9) + 9 = x - 9 + 9 = x, \quad \forall x \in \mathbb{R}

    Cum x∗10=10∗x=xx * 10 = 10 * x = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, rezultă că e=10e = 10 este elementul neutru al legii „∗*”.

    (3 puncte)


4. Simetricul unui Element (5p)

Determinați simetricul numărului 263\frac{26}{3} în raport cu legea de compoziție „∗*”.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea ecuației de simetrizabilitate

    Fie x′x' simetricul numărului x=263x = \frac{26}{3}. Condiția este:

    263∗x′=10șix′∗263=10\frac{26}{3} * x' = 10 \quad \text{și} \quad x' * \frac{26}{3} = 10

    Folosind forma restrânsă a legii, ecuația devine:

    (263−9)(x′−9)+9=10\left(\frac{26}{3} - 9\right)(x' - 9) + 9 = 10

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației

    Calculăm diferența:

    263−9=26−273=−13\frac{26}{3} - 9 = \frac{26 - 27}{3} = -\frac{1}{3}

    Înlocuim în ecuație:

    −13(x′−9)+9=10  ⟹  −13(x′−9)=1-\frac{1}{3}(x' - 9) + 9 = 10 \implies -\frac{1}{3}(x' - 9) = 1

    Înmulțim ambii membri cu −3-3:

    x′−9=−3  ⟹  x′=9−3=6x' - 9 = -3 \implies x' = 9 - 3 = 6

    Așadar, simetricul numărului 263\frac{26}{3} în raport cu legea „∗*” este 6∈R6 \in \mathbb{R}.

    (2 puncte)


5. Proprietatea Elementului Absorbant (5p)

Calculați:

30∗31∗32∗33∗343^0 * 3^1 * 3^2 * 3^3 * 3^4
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Identificarea elementului absorbant 99

    Pentru orice număr real xx, compunerea cu 99 oferă:

    x∗9=(x−9)(9−9)+9=(x−9)⋅0+9=9x * 9 = (x - 9)(9 - 9) + 9 = (x - 9) \cdot 0 + 9 = 9 9∗y=(9−9)(y−9)+9=0⋅(y−9)+9=99 * y = (9 - 9)(y - 9) + 9 = 0 \cdot (y - 9) + 9 = 9

    Deci 99 este element absorbant pentru legea de compoziție „∗*”.

    (2 puncte)

  2. Calculul expresiei date

    Observăm că al treilea termen al compunerii este:

    32=93^2 = 9

    Folosind asociativitatea legii de compoziție, putem grupa termenii convenabil:

    30∗31∗32∗33∗34=(30∗31)∗9∗(33∗34)3^0 * 3^1 * 3^2 * 3^3 * 3^4 = \left(3^0 * 3^1\right) * 9 * \left(3^3 * 3^4\right)

    Fie a=30∗31∈Ra = 3^0 * 3^1 \in \mathbb{R} și b=33∗34∈Rb = 3^3 * 3^4 \in \mathbb{R}. Deoarece a∗9=9a * 9 = 9:

    (a∗9)∗b=9∗b=9(a * 9) * b = 9 * b = 9

    Prin urmare:

    30∗31∗32∗33∗34=93^0 * 3^1 * 3^2 * 3^3 * 3^4 = 9

    (3 puncte)


6. Ecuație în Numere Naturale (5p)

Determinați numerele naturale de forma ab‾\overline{ab} pentru care:

a∗b=12a * b = 12
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Rescrierea ecuației folosind forma factorizată a legii

    a∗b=(a−9)(b−9)+9=12  ⟺  (a−9)(b−9)=3a * b = (a - 9)(b - 9) + 9 = 12 \iff (a - 9)(b - 9) = 3

    (2 puncte)

  2. Analiza divizorilor întregi și determinarea soluțiilor

    Numărul ab‾\overline{ab} este scris în baza 10, ceea ce înseamnă că:

    a,b∈{0,1,2,…,9},a≠0  ⟹  a∈{1,2,…,9}a, b \in \{0, 1, 2, \dots, 9\}, \quad a \neq 0 \implies a \in \{1, 2, \dots, 9\}

    Prin urmare, diferențele a−9a - 9 și b−9b - 9 sunt numere întregi negative sau nule:

    −8≤a−9≤0și−9≤b−9≤0-8 \le a - 9 \le 0 \quad \text{și} \quad -9 \le b - 9 \le 0

    Divizorii întregi ai numărului prim 33 sunt ±1\pm 1 și ±3\pm 3. Deoarece factorii nu pot fi strict pozitivi (a−9≤0a - 9 \le 0), singurele posibilități sunt cele cu ambii factori negativi:

    • Cazul I: a−9=−1a - 9 = -1 și b−9=−3b - 9 = -3

      a=9−1=8∈{1,…,9}a = 9 - 1 = 8 \in \{1, \dots, 9\} b=9−3=6∈{0,…,9}b = 9 - 3 = 6 \in \{0, \dots, 9\}

      Obținem numărul ab‾=86\overline{ab} = 86.

    • Cazul II: a−9=−3a - 9 = -3 și b−9=−1b - 9 = -1

      a=9−3=6∈{1,…,9}a = 9 - 3 = 6 \in \{1, \dots, 9\} b=9−1=8∈{0,…,9}b = 9 - 1 = 8 \in \{0, \dots, 9\}

      Obținem numărul ab‾=68\overline{ab} = 68.

    (Observație didactică: dacă factorii ar fi pozitivi, am avea a−9=1  ⟹  a=10a - 9 = 1 \implies a = 10 sau a−9=3  ⟹  a=12a - 9 = 3 \implies a = 12, valori ce nu sunt cifre).

    Numerele naturale căutate sunt 6868 și 8686.

    (3 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și M(a)=(a1−32−a)M(a) = \begin{pmatrix} a & 1 \\ -3 & 2 - a \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

1. Calculul Determinantului (5p)

Arătați că:

det⁡(M(1))=4\det(M(1)) = 4
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea matricei M(1)M(1)

    Pentru a=1a = 1:

    M(1)=(11−32−1)=(11−31)M(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -3 & 2 - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -3 & 1 \end{pmatrix}

    (3 puncte)

  2. Calculul determinantului de ordinul 2

    det⁡(M(1))=∣11−31∣=1⋅1−1⋅(−3)=1−(−3)=1+3=4\det(M(1)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ -3 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 - 1 \cdot (-3) = 1 - (-3) = 1 + 3 = 4

    (2 puncte)


2. Relație Algebrică cu Matrice (5p)

Arătați că:

3M(4)−M(2)=2M(5)3M(4) - M(2) = 2M(5)
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul membrului stâng 3M(4)−M(2)3M(4) - M(2)

    Determinăm matricele M(4)M(4) și M(2)M(2):

    M(4)=(41−32−4)=(41−3−2)M(4) = \begin{pmatrix} 4 & 1 \\ -3 & 2 - 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 1 \\ -3 & -2 \end{pmatrix} M(2)=(21−32−2)=(21−30)M(2) = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -3 & 2 - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -3 & 0 \end{pmatrix}

    Efectuăm operațiile:

    3M(4)−M(2)=3(41−3−2)−(21−30)=(123−9−6)−(21−30)3M(4) - M(2) = 3 \begin{pmatrix} 4 & 1 \\ -3 & -2 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -3 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 12 & 3 \\ -9 & -6 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -3 & 0 \end{pmatrix} 3M(4)−M(2)=(12−23−1−9−(−3)−6−0)=(102−6−6)3M(4) - M(2) = \begin{pmatrix} 12 - 2 & 3 - 1 \\ -9 - (-3) & -6 - 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 10 & 2 \\ -6 & -6 \end{pmatrix}

    (3 puncte)

  2. Calculul membrului drept și finalizarea demonstrației

    Determinăm matricea M(5)M(5):

    M(5)=(51−32−5)=(51−3−3)M(5) = \begin{pmatrix} 5 & 1 \\ -3 & 2 - 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 & 1 \\ -3 & -3 \end{pmatrix}

    Înmulțim cu scalarul 22:

    2M(5)=2(51−3−3)=(102−6−6)2M(5) = 2 \begin{pmatrix} 5 & 1 \\ -3 & -3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 10 & 2 \\ -6 & -6 \end{pmatrix}

    Deoarece membrii stâng și drept sunt identici:

    3M(4)−M(2)=2M(5)3M(4) - M(2) = 2M(5)

    (2 puncte)


3. Ecuație cu Determinanți (5p)

Determinați numerele reale aa pentru care:

det⁡(M(a))=0\det(M(a)) = 0
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Exprimarea determinantului în funcție de parametrul aa

    det⁡(M(a))=∣a1−32−a∣=a(2−a)−1⋅(−3)=2a−a2+3=−a2+2a+3\det(M(a)) = \begin{vmatrix} a & 1 \\ -3 & 2 - a \end{vmatrix} = a(2 - a) - 1 \cdot (-3) = 2a - a^2 + 3 = -a^2 + 2a + 3

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației de gradul al doilea

    Egalăm determinantul cu 00:

    −a2+2a+3=0  ⟺  a2−2a−3=0-a^2 + 2a + 3 = 0 \iff a^2 - 2a - 3 = 0

    Calculăm discriminantul ecuației:

    Δ=(−2)2−4⋅1⋅(−3)=4+12=16\Delta = (-2)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-3) = 4 + 12 = 16

    Rădăcinile ecuației sunt:

    a1,2=−(−2)±162⋅1=2±42a_{1, 2} = \frac{-(-2) \pm \sqrt{16}}{2 \cdot 1} = \frac{2 \pm 4}{2} a1=2+42=3,a2=2−42=−1a_1 = \frac{2 + 4}{2} = 3, \quad a_2 = \frac{2 - 4}{2} = -1

    Valorile căutate sunt a=−1a = -1 sau a=3a = 3.

    (2 puncte)


4. Ecuație Matriceală cu Scalar (5p)

Determinați numărul real xx pentru care:

M(3)⋅M(3)=xM(3)M(3) \cdot M(3) = xM(3)
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea matricei M(3)M(3) și calculul produsului M(3)⋅M(3)M(3) \cdot M(3)

    Pentru a=3a = 3:

    M(3)=(31−32−3)=(31−3−1)M(3) = \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ -3 & 2 - 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ -3 & -1 \end{pmatrix}

    Calculăm produsul matriceal:

    M(3)⋅M(3)=(31−3−1)(31−3−1)M(3) \cdot M(3) = \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ -3 & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ -3 & -1 \end{pmatrix} M(3)⋅M(3)=(3⋅3+1⋅(−3)3⋅1+1⋅(−1)(−3)⋅3+(−1)⋅(−3)(−3)⋅1+(−1)⋅(−1))=(62−6−2)M(3) \cdot M(3) = \begin{pmatrix} 3 \cdot 3 + 1 \cdot (-3) & 3 \cdot 1 + 1 \cdot (-1) \\ (-3) \cdot 3 + (-1) \cdot (-3) & (-3) \cdot 1 + (-1) \cdot (-1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & 2 \\ -6 & -2 \end{pmatrix}

    Observăm că putem da factor comun scalarul 22:

    (62−6−2)=2(31−3−1)=2M(3)\begin{pmatrix} 6 & 2 \\ -6 & -2 \end{pmatrix} = 2 \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ -3 & -1 \end{pmatrix} = 2M(3)

    (3 puncte)

  2. Determinarea valorii lui xx

    Ecuația dată se rescrie:

    2M(3)=xM(3)  ⟺  (x−2)M(3)=O22M(3) = xM(3) \iff (x - 2)M(3) = O_2

    Deoarece M(3)≠O2M(3) \neq O_2, obținem:

    x=2x = 2

    (2 puncte)


5. Ecuație Matriceală (5p)

Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) pentru care:

M(1)⋅X=2M(−1)M(1) \cdot X = 2M(-1)
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Inversabilitatea și calculul inversei matricei M(1)M(1)

    La subpunctul 1 am arătat că det⁡(M(1))=4≠0\det(M(1)) = 4 \neq 0, deci matricea M(1)=(11−31)M(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -3 & 1 \end{pmatrix} este inversabilă.

    Calculăm inversa M(1)−1M(1)^{-1}:

    M(1)t=(1−311)M(1)^t = \begin{pmatrix} 1 & -3 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}

    Matricea complemenților algebrici (adjuncta):

    M(1)∗=(1−131)M(1)^* = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} M(1)−1=1det⁡(M(1))M(1)∗=14(1−131)=(14−143414)M(1)^{-1} = \frac{1}{\det(M(1))} M(1)^* = \frac{1}{4} \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \frac{1}{4} & -\frac{1}{4} \\ \frac{3}{4} & \frac{1}{4} \end{pmatrix}

    (3 puncte)

  2. Calculul matricei XX

    Determinăm matricea 2M(−1)2M(-1):

    M(−1)=(−11−32−(−1))=(−11−33)M(-1) = \begin{pmatrix} -1 & 1 \\ -3 & 2 - (-1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & 1 \\ -3 & 3 \end{pmatrix} 2M(−1)=(−22−66)2M(-1) = \begin{pmatrix} -2 & 2 \\ -6 & 6 \end{pmatrix}

    Înmulțim la stânga ecuația M(1)⋅X=2M(−1)M(1) \cdot X = 2M(-1) cu M(1)−1M(1)^{-1}:

    X=M(1)−1⋅(2M(−1))=14(1−131)(−22−66)X = M(1)^{-1} \cdot \bigl(2M(-1)\bigr) = \frac{1}{4} \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -2 & 2 \\ -6 & 6 \end{pmatrix}

    Efectuăm produsul parantezelor:

    (1−131)(−22−66)=(1⋅(−2)+(−1)⋅(−6)1⋅2+(−1)⋅63⋅(−2)+1⋅(−6)3⋅2+1⋅6)=(4−4−1212)\begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -2 & 2 \\ -6 & 6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot (-2) + (-1) \cdot (-6) & 1 \cdot 2 + (-1) \cdot 6 \\ 3 \cdot (-2) + 1 \cdot (-6) & 3 \cdot 2 + 1 \cdot 6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & -4 \\ -12 & 12 \end{pmatrix}

    Înmulțim cu scalarul 14\frac{1}{4}:

    X=14(4−4−1212)=(1−1−33)X = \frac{1}{4} \begin{pmatrix} 4 & -4 \\ -12 & 12 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ -3 & 3 \end{pmatrix}

    (2 puncte)


6. Inecuație cu Determinanți (5p)

Determinați numerele întregi mm pentru care:

det⁡(M(m)+mI2)≤det⁡(M(−2m))\det(M(m) + mI_2) \le \det(M(-2m))
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul determinanților din cei doi membri

    Scriem matricea M(m)+mI2M(m) + mI_2:

    M(m)+mI2=(m1−32−m)+(m00m)=(2m1−32)M(m) + mI_2 = \begin{pmatrix} m & 1 \\ -3 & 2 - m \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} m & 0 \\ 0 & m \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2m & 1 \\ -3 & 2 \end{pmatrix}

    Determinantul acesteia este:

    det⁡(M(m)+mI2)=∣2m1−32∣=2m⋅2−1⋅(−3)=4m+3\det(M(m) + mI_2) = \begin{vmatrix} 2m & 1 \\ -3 & 2 \end{vmatrix} = 2m \cdot 2 - 1 \cdot (-3) = 4m + 3

    Pentru membrul drept, folosim formula determinantului stabilită la subpunctul 3: det⁡(M(a))=−a2+2a+3\det(M(a)) = -a^2 + 2a + 3. Substituim a=−2ma = -2m:

    det⁡(M(−2m))=−(−2m)2+2(−2m)+3=−4m2−4m+3\det(M(-2m)) = -(-2m)^2 + 2(-2m) + 3 = -4m^2 - 4m + 3

    (2 puncte)

  2. Rezolvarea inecuației în mulțimea numerelor întregi

    Înlocuim expresiile în inecuație:

    4m+3≤−4m2−4m+34m + 3 \le -4m^2 - 4m + 3

    Trecem toți termenii în membrul stâng:

    4m2+8m≤0  ⟺  4m(m+2)≤0  ⟺  m(m+2)≤04m^2 + 8m \le 0 \iff 4m(m + 2) \le 0 \iff m(m + 2) \le 0

    Rădăcinile ecuației atașate m(m+2)=0m(m + 2) = 0 sunt m1=−2m_1 = -2 și m2=0m_2 = 0.

    Semnul funcției de gradul al doilea este negativ între rădăcini:

    m∈[−2,0]m \in [-2, 0]

    Deoarece m∈Zm \in \mathbb{Z}, valorile întregi sunt:

    m∈{−2,−1,0}m \in \{-2, -1, 0\}

    (3 puncte)