BACEduHub
matematicaPedagogicAnul 2025Sesiune Specială

Bacalaureat 2025 - Matematică Pedagogic - Sesiune Specială (Olimpici)

Examenul Național de Bacalaureat 2025

Proba E. c) Matematică M_pedagogic

Sesiune Specială (Olimpici) - Varianta 3

Filiera vocațională: profilul pedagogic, specializarea învățător-educatoare.


Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calcul cu Radicali (5p)

Arătați că:

6(6−2)−16+26=2\sqrt{6}(\sqrt{6} - 2) - \sqrt{16} + 2\sqrt{6} = 2
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Desfacerea parantezei și calculul radicalilor

    Distribuim factorul 6\sqrt{6} termenilor din paranteză și extragem radicalul din 1616:

    6(6−2)=(6)2−26=6−26\sqrt{6}(\sqrt{6} - 2) = (\sqrt{6})^2 - 2\sqrt{6} = 6 - 2\sqrt{6} 16=4\sqrt{16} = 4

    (3 puncte)

  2. Efectuarea operațiilor și reducerea termenilor asemenea

    Înlocuim în expresia dată:

    (6−26)−4+26=(6−4)+(−26+26)=2+0=2(6 - 2\sqrt{6}) - 4 + 2\sqrt{6} = (6 - 4) + (-2\sqrt{6} + 2\sqrt{6}) = 2 + 0 = 2

    (2 puncte)


2. Funcție de Gradul I (5p)

Se consideră funcția f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x−1f(x) = 3x - 1. Determinați numărul real aa pentru care:

f(a)=4f(1)f(a) = 4f(1)
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul valorii f(1)f(1) și exprimarea lui f(a)f(a)

    f(1)=3⋅1−1=3−1=2f(1) = 3 \cdot 1 - 1 = 3 - 1 = 2 f(a)=3a−1,pentru orice a∈Rf(a) = 3a - 1, \quad \text{pentru orice } a \in \mathbb{R}

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației în raport cu necunoscuta aa

    Înlocuim valorile în relația din enunț:

    3a−1=4⋅2  ⟹  3a−1=8  ⟹  3a=9  ⟹  a=33a - 1 = 4 \cdot 2 \implies 3a - 1 = 8 \implies 3a = 9 \implies a = 3

    (2 puncte)


3. Ecuație Exponențială (5p)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

3x+4=32−x3^{x + 4} = 3^{2 - x}
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Egalarea exponenților

    Deoarece ambele părți au aceeași bază 3>03 > 0, 3≠13 \neq 1, funcția exponențială f(t)=3tf(t) = 3^t este strict injectivă:

    x+4=2−xx + 4 = 2 - x

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației liniare

    Trecem termenii cu xx în stânga și termenii liberi în dreapta:

    x+x=2−4  ⟹  2x=−2  ⟹  x=−1x + x = 2 - 4 \implies 2x = -2 \implies x = -1

    Soluția este x=−1∈Rx = -1 \in \mathbb{R}.

    (2 puncte)


4. Probabilități (5p)

Se consideră mulțimea A={1,2,3,…,15}A = \{1, 2, 3, \dots, 15\}. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea AA, acesta să fie divizor al lui 1515.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Determinarea numărului de cazuri posibile

    Mulțimea AA conține primele 1515 numere naturale nenule, deci numărul cazurilor posibile este:

    Nposibile=15N_{\text{posibile}} = 15

    (2 puncte)

  2. Determinarea numărului de cazuri favorabile și calculul probabilității

    Divizorii naturali ai numărului 1515 sunt 1,3,5,151, 3, 5, 15. Toți aceștia aparțin mulțimii AA, prin urmare sunt 44 cazuri favorabile:

    Nfavorabile=4N_{\text{favorabile}} = 4

    Probabilitatea cerută este:

    p=NfavorabileNposibile=415p = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{4}{15}

    (3 puncte)


5. Geometrie Analitică - Distanța Dintre Puncte (5p)

În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(4,8)A(4, 8), B(5,0)B(5, 0) și CC, mijlocul segmentului OAOA. Determinați distanța dintre punctele BB și CC.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aflarea coordonatelor punctului CC

    Originea reperului este O(0,0)O(0, 0). Coordonatele mijlocului CC al segmentului OAOA sunt mediile aritmetice ale coordonatelor extremităților:

    xC=xO+xA2=0+42=2x_C = \frac{x_O + x_A}{2} = \frac{0 + 4}{2} = 2 yC=yO+yA2=0+82=4y_C = \frac{y_O + y_A}{2} = \frac{0 + 8}{2} = 4

    Așadar, punctul CC are coordonatele C(2,4)C(2, 4).

    (3 puncte)

  2. Calculul distanței BCBC

    Aplicăm formula distanței dintre punctele B(5,0)B(5, 0) și C(2,4)C(2, 4):

    BC=(xC−xB)2+(yC−yB)2=(2−5)2+(4−0)2=(−3)2+42=9+16=25=5BC = \sqrt{(x_C - x_B)^2 + (y_C - y_B)^2} = \sqrt{(2 - 5)^2 + (4 - 0)^2} = \sqrt{(-3)^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5

    (2 puncte)


6. Trigonometrie (5p)

Arătați că:

2sin⁡30∘−(cos⁡45∘)2−cos⁡60∘=02\sin 30^\circ - (\cos 45^\circ)^2 - \cos 60^\circ = 0
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea valorilor tabelate ale unghiurilor remarcabile

    sin⁡30∘=12,cos⁡45∘=22,cos⁡60∘=12\sin 30^\circ = \frac{1}{2}, \quad \cos 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}, \quad \cos 60^\circ = \frac{1}{2}

    (3 puncte)

  2. Înlocuirea valorilor și efectuarea calculului numeric

    2sin⁡30∘−(cos⁡45∘)2−cos⁡60∘=2⋅12−(22)2−122\sin 30^\circ - (\cos 45^\circ)^2 - \cos 60^\circ = 2 \cdot \frac{1}{2} - \left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right)^2 - \frac{1}{2} =1−24−12=1−12−12=1−1=0= 1 - \frac{2}{4} - \frac{1}{2} = 1 - \frac{1}{2} - \frac{1}{2} = 1 - 1 = 0

    (2 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=xy+x+y+10x * y = xy + x + y + 10

1. Calcul Direct (5p)

Arătați că 2∗5=272 * 5 = 27.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Înlocuirea elementelor x=2x = 2 și y=5y = 5 în legea dată

    2∗5=2⋅5+2+5+102 * 5 = 2 \cdot 5 + 2 + 5 + 10

    (3 puncte)

  2. Efectuarea adunării

    2∗5=10+2+5+10=272 * 5 = 10 + 2 + 5 + 10 = 27

    (2 puncte)


2. Forma Descompusă a Legii (5p)

Arătați că:

x∗y=(x+1)(y+1)+9x * y = (x + 1)(y + 1) + 9

pentru orice numere reale xx și yy.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Gruparea termenilor legii de compoziție

    Rescriem termenul liber 1010 ca suma 1+91 + 9:

    x∗y=xy+x+y+1+9x * y = xy + x + y + 1 + 9

    (2 puncte)

  2. Factorizarea expresiei

    Dăm factor comun pe xx din primii doi termeni:

    xy+x+y+1+9=x(y+1)+(y+1)+9=(x+1)(y+1)+9xy + x + y + 1 + 9 = x(y + 1) + (y + 1) + 9 = (x + 1)(y + 1) + 9

    Identitatea este demonstrată pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}.

    (3 puncte)


💡 Metodă Alternativă (Dezvoltarea membrului drept):

Desfacem parantezele expresiei din dreapta:

(x+1)(y+1)+9=xy+x+y+1+9=xy+x+y+10=x∗y(x + 1)(y + 1) + 9 = xy + x + y + 1 + 9 = xy + x + y + 10 = x * y

3. Ecuație de Gradul I cu Legea de Compoziție (5p)

Determinați numărul real xx pentru care:

(−10)∗x=10+x(-10) * x = 10 + x
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul compunerii (−10)∗x(-10) * x

    Folosim forma descompusă a legii pentru x=−10x = -10:

    (−10)∗x=(−10+1)(x+1)+9=−9(x+1)+9=−9x−9+9=−9x(-10) * x = (-10 + 1)(x + 1) + 9 = -9(x + 1) + 9 = -9x - 9 + 9 = -9x

    (2 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației obținute

    Egalăm expresia cu 10+x10 + x:

    −9x=10+x  ⟹  −9x−x=10  ⟹  −10x=10  ⟹  x=10−10=−1-9x = 10 + x \implies -9x - x = 10 \implies -10x = 10 \implies x = \frac{10}{-10} = -1

    (3 puncte)


4. Ecuație de Gradul al Doilea (5p)

Determinați numerele reale xx pentru care:

x∗(−x)=1x * (-x) = 1
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul compunerii x∗(−x)x * (-x)

    Aplicăm forma descompusă a legii:

    x∗(−x)=(x+1)(−x+1)+9=(1+x)(1−x)+9=1−x2+9=−x2+10x * (-x) = (x + 1)(-x + 1) + 9 = (1 + x)(1 - x) + 9 = 1 - x^2 + 9 = -x^2 + 10

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației

    Egalăm expresia cu 11:

    −x2+10=1  ⟹  x2=10−1  ⟹  x2=9-x^2 + 10 = 1 \implies x^2 = 10 - 1 \implies x^2 = 9 x2−9=0  ⟹  x=−3saux=3x^2 - 9 = 0 \implies x = -3 \quad \text{sau} \quad x = 3

    Soluțiile sunt x=−3x = -3 și x=3x = 3.

    (2 puncte)


5. Ecuație cu Radicali (5p)

Determinați x∈[0,+∞)x \in [0, +\infty) pentru care:

(x−9)∗(9−x)=9(\sqrt{x} - 9) * (9 - \sqrt{x}) = 9
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aducerea compunerii la forma de produs

    Aplicăm forma descompusă u∗v=(u+1)(v+1)+9u * v = (u + 1)(v + 1) + 9 pentru u=x−9u = \sqrt{x} - 9 și v=9−xv = 9 - \sqrt{x}:

    u+1=(x−9)+1=x−8u + 1 = (\sqrt{x} - 9) + 1 = \sqrt{x} - 8 v+1=(9−x)+1=10−xv + 1 = (9 - \sqrt{x}) + 1 = 10 - \sqrt{x}

    Prin urmare:

    (x−9)∗(9−x)=(x−8)(10−x)+9(\sqrt{x} - 9) * (9 - \sqrt{x}) = (\sqrt{x} - 8)(10 - \sqrt{x}) + 9

    (2 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației și verificarea condiției x≥0x \ge 0

    Egalitatea din enunț devine:

    (x−8)(10−x)+9=9  ⟹  (x−8)(10−x)=0(\sqrt{x} - 8)(10 - \sqrt{x}) + 9 = 9 \implies (\sqrt{x} - 8)(10 - \sqrt{x}) = 0

    Avem două ecuații simple:

    • x−8=0  ⟹  x=8  ⟹  x=82=64∈[0,+∞)\sqrt{x} - 8 = 0 \implies \sqrt{x} = 8 \implies x = 8^2 = 64 \in [0, +\infty)
    • 10−x=0  ⟹  x=10  ⟹  x=102=100∈[0,+∞)10 - \sqrt{x} = 0 \implies \sqrt{x} = 10 \implies x = 10^2 = 100 \in [0, +\infty)

    Ambele valori sunt numere reale nenegative, deci soluțiile sunt x=64x = 64 și x=100x = 100.

    (3 puncte)


6. Divizibilitate în Mulțimea Numerelor Naturale (5p)

Arătați că, pentru orice număr natural nn, divizibil cu 33, numărul natural:

(n+1)∗(n+2)(n + 1) * (n + 2)

este divizibil cu 33.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Exprimarea numărului (n+1)∗(n+2)(n + 1) * (n + 2) cu ajutorul formei descompuse

    Folosind identitatea de la subpunctul 2:

    (n+1)∗(n+2)=((n+1)+1)((n+2)+1)+9=(n+2)(n+3)+9(n + 1) * (n + 2) = ((n + 1) + 1)((n + 2) + 1) + 9 = (n + 2)(n + 3) + 9

    (2 puncte)

  2. Folosirea ipotezei de divizibilitate și factorizarea cu 33

    Deoarece nn este un număr natural divizibil cu 33, există m∈Nm \in \mathbb{N} astfel încât n=3mn = 3m. Înlocuind în expresie:

    (n+1)∗(n+2)=(3m+2)(3m+3)+9=3(3m+2)(m+1)+9(n + 1) * (n + 2) = (3m + 2)(3m + 3) + 9 = 3(3m + 2)(m + 1) + 9

    Scoatem factor comun pe 33:

    (n+1)∗(n+2)=3⋅[(3m+2)(m+1)+3](n + 1) * (n + 2) = 3 \cdot \left[ (3m + 2)(m + 1) + 3 \right]

    Deoarece m∈Nm \in \mathbb{N}, paranteza pătrată este un număr natural:

    k=(3m+2)(m+1)+3∈Nk = (3m + 2)(m + 1) + 3 \in \mathbb{N}

    Rezultă că (n+1)∗(n+2)=3k(n + 1) * (n + 2) = 3k este un număr natural divizibil cu 33.

    (3 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}, A=(1−131)A = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} și B(a,b)=(aaba)B(a, b) = \begin{pmatrix} a & a \\ b & a \end{pmatrix}, unde aa și bb sunt numere reale.

1. Calcul Determinant (5p)

Arătați că:

det⁡(B(1,−1))=2\det(B(1, -1)) = 2
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea matricei B(1,−1)B(1, -1)

    Pentru a=1a = 1 și b=−1b = -1, obținem:

    B(1,−1)=(11−11)B(1, -1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 1 \end{pmatrix}

    (3 puncte)

  2. Calculul determinantului

    det⁡(B(1,−1))=∣11−11∣=1⋅1−1⋅(−1)=1−(−1)=1+1=2\det(B(1, -1)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 - 1 \cdot (-1) = 1 - (-1) = 1 + 1 = 2

    (2 puncte)


2. Produs Matricial (5p)

Arătați că:

A⋅B(1,−3)=4I2A \cdot B(1, -3) = 4I_2
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea matricei B(1,−3)B(1, -3) și efectuarea înmulțirii A⋅B(1,−3)A \cdot B(1, -3)

    Pentru a=1a = 1 și b=−3b = -3, avem B(1,−3)=(11−31)B(1, -3) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -3 & 1 \end{pmatrix}.

    Calculăm produsul:

    A⋅B(1,−3)=(1−131)(11−31)=(1⋅1+(−1)⋅(−3)1⋅1+(−1)⋅13⋅1+1⋅(−3)3⋅1+1⋅1)=(1+31−13−33+1)=(4004)A \cdot B(1, -3) = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -3 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + (-1) \cdot (-3) & 1 \cdot 1 + (-1) \cdot 1 \\ 3 \cdot 1 + 1 \cdot (-3) & 3 \cdot 1 + 1 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + 3 & 1 - 1 \\ 3 - 3 & 3 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix}

    (3 puncte)

  2. Identificarea matricei 4I24I_2

    (4004)=4(1001)=4I2\begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} = 4 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = 4I_2

    (2 puncte)


3. Identificarea Parametrilor Reali (5p)

Determinați numerele reale aa și bb pentru care:

A−2I2=B(a,b)A - 2I_2 = B(a, b)
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul matricei A−2I2A - 2I_2

    A−2I2=(1−131)−2(1001)=(1−2−1−03−01−2)=(−1−13−1)A - 2I_2 = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} - 2 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 - 2 & -1 - 0 \\ 3 - 0 & 1 - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & -1 \\ 3 & -1 \end{pmatrix}

    (2 puncte)

  2. Egalarea cu B(a,b)B(a, b) și determinarea valorilor aa și bb

    (aaba)=(−1−13−1)\begin{pmatrix} a & a \\ b & a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & -1 \\ 3 & -1 \end{pmatrix}

    Prin egalarea elementelor corespunzătoare, obținem nemijlocit:

    a=−1șib=3a = -1 \quad \text{și} \quad b = 3

    (3 puncte)


4. Ecuație Matricială (5p)

Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) pentru care:

X⋅B(1,−1)=AX \cdot B(1, -1) = A
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul inversei matricei B(1,−1)B(1, -1)

    Din subpunctul 1 știm că det⁡(B(1,−1))=2≠0\det(B(1, -1)) = 2 \neq 0, deci matricea B(1,−1)=(11−11)B(1, -1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} este inversabilă.

    Matricea inversă este dată de (B(1,−1))−1=1det⁡(B(1,−1))(d−b−ca)(B(1, -1))^{-1} = \frac{1}{\det(B(1, -1))} \begin{pmatrix} d & -b \\ -c & a \end{pmatrix}:

    (B(1,−1))−1=12(1−111)=(12−121212)(B(1, -1))^{-1} = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \frac{1}{2} & -\frac{1}{2} \\ \frac{1}{2} & \frac{1}{2} \end{pmatrix}

    (3 puncte)

  2. Aflarea matricei XX prin înmulțire la dreapta

    Înmulțim ecuația X⋅B(1,−1)=AX \cdot B(1, -1) = A la dreapta cu (B(1,−1))−1(B(1, -1))^{-1}:

    X=A⋅(B(1,−1))−1=(1−131)(12−121212)X = A \cdot (B(1, -1))^{-1} = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} \frac{1}{2} & -\frac{1}{2} \\ \frac{1}{2} & \frac{1}{2} \end{pmatrix} X=(1⋅12+(−1)⋅121⋅(−12)+(−1)⋅123⋅12+1⋅123⋅(−12)+1⋅12)=(0−12−1)X = \begin{pmatrix} 1 \cdot \frac{1}{2} + (-1) \cdot \frac{1}{2} & 1 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) + (-1) \cdot \frac{1}{2} \\ 3 \cdot \frac{1}{2} + 1 \cdot \frac{1}{2} & 3 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) + 1 \cdot \frac{1}{2} \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & -1 \\ 2 & -1 \end{pmatrix}

    (2 puncte)


5. Relație Între Parametrii Reali (5p)

Știind că aa și bb sunt numere reale, cu a≠0a \neq 0, astfel încât:

det⁡(aA−B(a,b))=0\det(aA - B(a, b)) = 0

arătați că 3a=b3a = b.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul matricei aA−B(a,b)aA - B(a, b) și a determinantului său

    Scriem matricea scalară aAaA:

    aA=a(1−131)=(a−a3aa)aA = a \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a & -a \\ 3a & a \end{pmatrix}

    Efectuăm scăderea:

    aA−B(a,b)=(a−a3aa)−(aaba)=(a−a−a−a3a−ba−a)=(0−2a3a−b0)aA - B(a, b) = \begin{pmatrix} a & -a \\ 3a & a \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} a & a \\ b & a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a - a & -a - a \\ 3a - b & a - a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & -2a \\ 3a - b & 0 \end{pmatrix}

    Calculăm determinantul:

    det⁡(aA−B(a,b))=∣0−2a3a−b0∣=0⋅0−(−2a)(3a−b)=2a(3a−b)\det(aA - B(a, b)) = \begin{vmatrix} 0 & -2a \\ 3a - b & 0 \end{vmatrix} = 0 \cdot 0 - (-2a)(3a - b) = 2a(3a - b)

    (3 puncte)

  2. Deducerea relației 3a=b3a = b

    Din ipoteză, determinantul este nul:

    2a(3a−b)=02a(3a - b) = 0

    Cum a≠0a \neq 0, rezultă 2a≠02a \neq 0, prin urmare:

    3a−b=0  ⟹  3a=b3a - b = 0 \implies 3a = b

    (2 puncte)


6. Perechi de Numere Reale (5p)

Determinați perechile (a,b)(a, b) de numere reale, cu a<ba < b, pentru care:

(a+b)B(a,b)+bB(a+b,−b)=B(25,6)(a + b)B(a, b) + b B(a + b, -b) = B(25, 6)
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Efectuarea operațiilor matriciale din membrul stâng

    Scriem cele două matrice înmulțite cu scalari:

    (a+b)B(a,b)=(a+b)(aaba)=(a(a+b)a(a+b)b(a+b)a(a+b))(a + b)B(a, b) = (a + b)\begin{pmatrix} a & a \\ b & a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a(a + b) & a(a + b) \\ b(a + b) & a(a + b) \end{pmatrix} bB(a+b,−b)=b(a+ba+b−ba+b)=(b(a+b)b(a+b)−b2b(a+b))b B(a + b, -b) = b \begin{pmatrix} a + b & a + b \\ -b & a + b \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} b(a + b) & b(a + b) \\ -b^2 & b(a + b) \end{pmatrix}

    Adunând cele două matrice, observăm că:

    • Pe pozițiile (1,1)(1, 1), (1,2)(1, 2) și (2,2)(2, 2) avem: a(a+b)+b(a+b)=(a+b)(a+b)=(a+b)2a(a + b) + b(a + b) = (a + b)(a + b) = (a + b)^2
    • Pe poziția (2,1)(2, 1) avem: b(a+b)+(−b2)=ab+b2−b2=abb(a + b) + (-b^2) = ab + b^2 - b^2 = ab

    Așadar:

    (a+b)B(a,b)+bB(a+b,−b)=((a+b)2(a+b)2ab(a+b)2)(a + b)B(a, b) + b B(a + b, -b) = \begin{pmatrix} (a + b)^2 & (a + b)^2 \\ ab & (a + b)^2 \end{pmatrix}

    (2 puncte)

  2. Identificarea cu B(25,6)B(25, 6) și rezolvarea sistemului

    Matricea din membrul drept este:

    B(25,6)=(2525625)B(25, 6) = \begin{pmatrix} 25 & 25 \\ 6 & 25 \end{pmatrix}

    Egalând matricele, obținem sistemul:

    {(a+b)2=25ab=6\begin{cases} (a + b)^2 = 25 \\ ab = 6 \end{cases}

    Din (a+b)2=25(a + b)^2 = 25 rezultă două ramuri posibile:

    • Cazul 1: a+b=5a + b = 5 și ab=6ab = 6 Numerele aa și bb sunt soluțiile ecuației t2−5t+6=0t^2 - 5t + 6 = 0, adică (t−2)(t−3)=0  ⟹  t∈{2,3}(t - 2)(t - 3) = 0 \implies t \in \{2, 3\}. Cum condiția din ipoteză impune a<ba < b, rezultă a=2a = 2 și b=3b = 3, obținând perechea (2,3)(2, 3).

    • Cazul 2: a+b=−5a + b = -5 și ab=6ab = 6 Numerele aa și bb sunt soluțiile ecuației t2+5t+6=0t^2 + 5t + 6 = 0, adică (t+2)(t+3)=0  ⟹  t∈{−3,−2}(t + 2)(t + 3) = 0 \implies t \in \{-3, -2\}. Cum a<ba < b, rezultă a=−3a = -3 și b=−2b = -2, obținând perechea (−3,−2)(-3, -2).

    Perechile căutate sunt (2,3)(2, 3) și (−3,−2)(-3, -2).

    (3 puncte)