Proba E. c) Matematică M_pedagogic
Sesiune Specială (Olimpici) - Varianta 3
Filiera vocațională: profilul pedagogic, specializarea învățător-educatoare.
Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Calcul cu Radicali (5p)
Arătați că:
6 ( 6 − 2 ) − 16 + 2 6 = 2 \sqrt{6}(\sqrt{6} - 2) - \sqrt{16} + 2\sqrt{6} = 2 6 ( 6 − 2 ) − 16 + 2 6 = 2
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Desfacerea parantezei și calculul radicalilor
Distribuim factorul 6 \sqrt{6} 6 termenilor din paranteză și extragem radicalul din 16 16 16 :
6 ( 6 − 2 ) = ( 6 ) 2 − 2 6 = 6 − 2 6 \sqrt{6}(\sqrt{6} - 2) = (\sqrt{6})^2 - 2\sqrt{6} = 6 - 2\sqrt{6} 6 ( 6 − 2 ) = ( 6 ) 2 − 2 6 = 6 − 2 6
16 = 4 \sqrt{16} = 4 16 = 4
(3 puncte)
Efectuarea operațiilor și reducerea termenilor asemenea
Înlocuim în expresia dată:
( 6 − 2 6 ) − 4 + 2 6 = ( 6 − 4 ) + ( − 2 6 + 2 6 ) = 2 + 0 = 2 (6 - 2\sqrt{6}) - 4 + 2\sqrt{6} = (6 - 4) + (-2\sqrt{6} + 2\sqrt{6}) = 2 + 0 = 2 ( 6 − 2 6 ) − 4 + 2 6 = ( 6 − 4 ) + ( − 2 6 + 2 6 ) = 2 + 0 = 2
(2 puncte)
2. Funcție de Gradul I (5p)
Se consideră funcția f : R → R f : \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 3 x − 1 f(x) = 3x - 1 f ( x ) = 3 x − 1 . Determinați numărul real a a a pentru care:
f ( a ) = 4 f ( 1 ) f(a) = 4f(1) f ( a ) = 4 f ( 1 )
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Calculul valorii f ( 1 ) f(1) f ( 1 ) și exprimarea lui f ( a ) f(a) f ( a )
f ( 1 ) = 3 ⋅ 1 − 1 = 3 − 1 = 2 f(1) = 3 \cdot 1 - 1 = 3 - 1 = 2 f ( 1 ) = 3 ⋅ 1 − 1 = 3 − 1 = 2
f ( a ) = 3 a − 1 , pentru orice a ∈ R f(a) = 3a - 1, \quad \text{pentru orice } a \in \mathbb{R} f ( a ) = 3 a − 1 , pentru orice a ∈ R
(3 puncte)
Rezolvarea ecuației în raport cu necunoscuta a a a
Înlocuim valorile în relația din enunț:
3 a − 1 = 4 ⋅ 2 ⟹ 3 a − 1 = 8 ⟹ 3 a = 9 ⟹ a = 3 3a - 1 = 4 \cdot 2 \implies 3a - 1 = 8 \implies 3a = 9 \implies a = 3 3 a − 1 = 4 ⋅ 2 ⟹ 3 a − 1 = 8 ⟹ 3 a = 9 ⟹ a = 3
(2 puncte)
3. Ecuație Exponențială (5p)
Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:
3 x + 4 = 3 2 − x 3^{x + 4} = 3^{2 - x} 3 x + 4 = 3 2 − x
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Egalarea exponenților
Deoarece ambele părți au aceeași bază 3 > 0 3 > 0 3 > 0 , 3 ≠ 1 3 \neq 1 3 = 1 , funcția exponențială f ( t ) = 3 t f(t) = 3^t f ( t ) = 3 t este strict injectivă:
x + 4 = 2 − x x + 4 = 2 - x x + 4 = 2 − x
(3 puncte)
Rezolvarea ecuației liniare
Trecem termenii cu x x x în stânga și termenii liberi în dreapta:
x + x = 2 − 4 ⟹ 2 x = − 2 ⟹ x = − 1 x + x = 2 - 4 \implies 2x = -2 \implies x = -1 x + x = 2 − 4 ⟹ 2 x = − 2 ⟹ x = − 1
Soluția este x = − 1 ∈ R x = -1 \in \mathbb{R} x = − 1 ∈ R .
(2 puncte)
4. Probabilități (5p)
Se consideră mulțimea A = { 1 , 2 , 3 , … , 15 } A = \{1, 2, 3, \dots, 15\} A = { 1 , 2 , 3 , … , 15 } . Determinați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A A A , acesta să fie divizor al lui 15 15 15 .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Determinarea numărului de cazuri posibile
Mulțimea A A A conține primele 15 15 15 numere naturale nenule, deci numărul cazurilor posibile este:
N posibile = 15 N_{\text{posibile}} = 15 N posibile = 15
(2 puncte)
Determinarea numărului de cazuri favorabile și calculul probabilității
Divizorii naturali ai numărului 15 15 15 sunt 1 , 3 , 5 , 15 1, 3, 5, 15 1 , 3 , 5 , 15 . Toți aceștia aparțin mulțimii A A A , prin urmare sunt 4 4 4 cazuri favorabile:
N favorabile = 4 N_{\text{favorabile}} = 4 N favorabile = 4
Probabilitatea cerută este:
p = N favorabile N posibile = 4 15 p = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{4}{15} p = N posibile N favorabile = 15 4
(3 puncte)
5. Geometrie Analitică - Distanța Dintre Puncte (5p)
În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( 4 , 8 ) A(4, 8) A ( 4 , 8 ) , B ( 5 , 0 ) B(5, 0) B ( 5 , 0 ) și C C C , mijlocul segmentului O A OA O A . Determinați distanța dintre punctele B B B și C C C .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Aflarea coordonatelor punctului C C C
Originea reperului este O ( 0 , 0 ) O(0, 0) O ( 0 , 0 ) . Coordonatele mijlocului C C C al segmentului O A OA O A sunt mediile aritmetice ale coordonatelor extremităților:
x C = x O + x A 2 = 0 + 4 2 = 2 x_C = \frac{x_O + x_A}{2} = \frac{0 + 4}{2} = 2 x C = 2 x O + x A = 2 0 + 4 = 2
y C = y O + y A 2 = 0 + 8 2 = 4 y_C = \frac{y_O + y_A}{2} = \frac{0 + 8}{2} = 4 y C = 2 y O + y A = 2 0 + 8 = 4
Așadar, punctul C C C are coordonatele C ( 2 , 4 ) C(2, 4) C ( 2 , 4 ) .
(3 puncte)
Calculul distanței B C BC B C
Aplicăm formula distanței dintre punctele B ( 5 , 0 ) B(5, 0) B ( 5 , 0 ) și C ( 2 , 4 ) C(2, 4) C ( 2 , 4 ) :
B C = ( x C − x B ) 2 + ( y C − y B ) 2 = ( 2 − 5 ) 2 + ( 4 − 0 ) 2 = ( − 3 ) 2 + 4 2 = 9 + 16 = 25 = 5 BC = \sqrt{(x_C - x_B)^2 + (y_C - y_B)^2} = \sqrt{(2 - 5)^2 + (4 - 0)^2} = \sqrt{(-3)^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5 B C = ( x C − x B ) 2 + ( y C − y B ) 2 = ( 2 − 5 ) 2 + ( 4 − 0 ) 2 = ( − 3 ) 2 + 4 2 = 9 + 16 = 25 = 5
(2 puncte)
6. Trigonometrie (5p)
Arătați că:
2 sin 30 ∘ − ( cos 45 ∘ ) 2 − cos 60 ∘ = 0 2\sin 30^\circ - (\cos 45^\circ)^2 - \cos 60^\circ = 0 2 sin 3 0 ∘ − ( cos 4 5 ∘ ) 2 − cos 6 0 ∘ = 0
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Scrierea valorilor tabelate ale unghiurilor remarcabile
sin 30 ∘ = 1 2 , cos 45 ∘ = 2 2 , cos 60 ∘ = 1 2 \sin 30^\circ = \frac{1}{2}, \quad \cos 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}, \quad \cos 60^\circ = \frac{1}{2} sin 3 0 ∘ = 2 1 , cos 4 5 ∘ = 2 2 , cos 6 0 ∘ = 2 1
(3 puncte)
Înlocuirea valorilor și efectuarea calculului numeric
2 sin 30 ∘ − ( cos 45 ∘ ) 2 − cos 60 ∘ = 2 ⋅ 1 2 − ( 2 2 ) 2 − 1 2 2\sin 30^\circ - (\cos 45^\circ)^2 - \cos 60^\circ = 2 \cdot \frac{1}{2} - \left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right)^2 - \frac{1}{2} 2 sin 3 0 ∘ − ( cos 4 5 ∘ ) 2 − cos 6 0 ∘ = 2 ⋅ 2 1 − ( 2 2 ) 2 − 2 1
= 1 − 2 4 − 1 2 = 1 − 1 2 − 1 2 = 1 − 1 = 0 = 1 - \frac{2}{4} - \frac{1}{2} = 1 - \frac{1}{2} - \frac{1}{2} = 1 - 1 = 0 = 1 − 4 2 − 2 1 = 1 − 2 1 − 2 1 = 1 − 1 = 0
(2 puncte)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x ∗ y = x y + x + y + 10 x * y = xy + x + y + 10 x ∗ y = x y + x + y + 10
1. Calcul Direct (5p)
Arătați că 2 ∗ 5 = 27 2 * 5 = 27 2 ∗ 5 = 27 .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Înlocuirea elementelor x = 2 x = 2 x = 2 și y = 5 y = 5 y = 5 în legea dată
2 ∗ 5 = 2 ⋅ 5 + 2 + 5 + 10 2 * 5 = 2 \cdot 5 + 2 + 5 + 10 2 ∗ 5 = 2 ⋅ 5 + 2 + 5 + 10
(3 puncte)
Efectuarea adunării
2 ∗ 5 = 10 + 2 + 5 + 10 = 27 2 * 5 = 10 + 2 + 5 + 10 = 27 2 ∗ 5 = 10 + 2 + 5 + 10 = 27
(2 puncte)
Arătați că:
x ∗ y = ( x + 1 ) ( y + 1 ) + 9 x * y = (x + 1)(y + 1) + 9 x ∗ y = ( x + 1 ) ( y + 1 ) + 9
pentru orice numere reale x x x și y y y .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Gruparea termenilor legii de compoziție
Rescriem termenul liber 10 10 10 ca suma 1 + 9 1 + 9 1 + 9 :
x ∗ y = x y + x + y + 1 + 9 x * y = xy + x + y + 1 + 9 x ∗ y = x y + x + y + 1 + 9
(2 puncte)
Factorizarea expresiei
Dăm factor comun pe x x x din primii doi termeni:
x y + x + y + 1 + 9 = x ( y + 1 ) + ( y + 1 ) + 9 = ( x + 1 ) ( y + 1 ) + 9 xy + x + y + 1 + 9 = x(y + 1) + (y + 1) + 9 = (x + 1)(y + 1) + 9 x y + x + y + 1 + 9 = x ( y + 1 ) + ( y + 1 ) + 9 = ( x + 1 ) ( y + 1 ) + 9
Identitatea este demonstrată pentru orice x , y ∈ R x, y \in \mathbb{R} x , y ∈ R .
(3 puncte)
💡 Metodă Alternativă (Dezvoltarea membrului drept):
Desfacem parantezele expresiei din dreapta:
( x + 1 ) ( y + 1 ) + 9 = x y + x + y + 1 + 9 = x y + x + y + 10 = x ∗ y (x + 1)(y + 1) + 9 = xy + x + y + 1 + 9 = xy + x + y + 10 = x * y ( x + 1 ) ( y + 1 ) + 9 = x y + x + y + 1 + 9 = x y + x + y + 10 = x ∗ y
3. Ecuație de Gradul I cu Legea de Compoziție (5p)
Determinați numărul real x x x pentru care:
( − 10 ) ∗ x = 10 + x (-10) * x = 10 + x ( − 10 ) ∗ x = 10 + x
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Calculul compunerii ( − 10 ) ∗ x (-10) * x ( − 10 ) ∗ x
Folosim forma descompusă a legii pentru x = − 10 x = -10 x = − 10 :
( − 10 ) ∗ x = ( − 10 + 1 ) ( x + 1 ) + 9 = − 9 ( x + 1 ) + 9 = − 9 x − 9 + 9 = − 9 x (-10) * x = (-10 + 1)(x + 1) + 9 = -9(x + 1) + 9 = -9x - 9 + 9 = -9x ( − 10 ) ∗ x = ( − 10 + 1 ) ( x + 1 ) + 9 = − 9 ( x + 1 ) + 9 = − 9 x − 9 + 9 = − 9 x
(2 puncte)
Rezolvarea ecuației obținute
Egalăm expresia cu 10 + x 10 + x 10 + x :
− 9 x = 10 + x ⟹ − 9 x − x = 10 ⟹ − 10 x = 10 ⟹ x = 10 − 10 = − 1 -9x = 10 + x \implies -9x - x = 10 \implies -10x = 10 \implies x = \frac{10}{-10} = -1 − 9 x = 10 + x ⟹ − 9 x − x = 10 ⟹ − 10 x = 10 ⟹ x = − 10 10 = − 1
(3 puncte)
4. Ecuație de Gradul al Doilea (5p)
Determinați numerele reale x x x pentru care:
x ∗ ( − x ) = 1 x * (-x) = 1 x ∗ ( − x ) = 1
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Calculul compunerii x ∗ ( − x ) x * (-x) x ∗ ( − x )
Aplicăm forma descompusă a legii:
x ∗ ( − x ) = ( x + 1 ) ( − x + 1 ) + 9 = ( 1 + x ) ( 1 − x ) + 9 = 1 − x 2 + 9 = − x 2 + 10 x * (-x) = (x + 1)(-x + 1) + 9 = (1 + x)(1 - x) + 9 = 1 - x^2 + 9 = -x^2 + 10 x ∗ ( − x ) = ( x + 1 ) ( − x + 1 ) + 9 = ( 1 + x ) ( 1 − x ) + 9 = 1 − x 2 + 9 = − x 2 + 10
(3 puncte)
Rezolvarea ecuației
Egalăm expresia cu 1 1 1 :
− x 2 + 10 = 1 ⟹ x 2 = 10 − 1 ⟹ x 2 = 9 -x^2 + 10 = 1 \implies x^2 = 10 - 1 \implies x^2 = 9 − x 2 + 10 = 1 ⟹ x 2 = 10 − 1 ⟹ x 2 = 9
x 2 − 9 = 0 ⟹ x = − 3 sau x = 3 x^2 - 9 = 0 \implies x = -3 \quad \text{sau} \quad x = 3 x 2 − 9 = 0 ⟹ x = − 3 sau x = 3
Soluțiile sunt x = − 3 x = -3 x = − 3 și x = 3 x = 3 x = 3 .
(2 puncte)
5. Ecuație cu Radicali (5p)
Determinați x ∈ [ 0 , + ∞ ) x \in [0, +\infty) x ∈ [ 0 , + ∞ ) pentru care:
( x − 9 ) ∗ ( 9 − x ) = 9 (\sqrt{x} - 9) * (9 - \sqrt{x}) = 9 ( x − 9 ) ∗ ( 9 − x ) = 9
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Aducerea compunerii la forma de produs
Aplicăm forma descompusă u ∗ v = ( u + 1 ) ( v + 1 ) + 9 u * v = (u + 1)(v + 1) + 9 u ∗ v = ( u + 1 ) ( v + 1 ) + 9 pentru u = x − 9 u = \sqrt{x} - 9 u = x − 9 și v = 9 − x v = 9 - \sqrt{x} v = 9 − x :
u + 1 = ( x − 9 ) + 1 = x − 8 u + 1 = (\sqrt{x} - 9) + 1 = \sqrt{x} - 8 u + 1 = ( x − 9 ) + 1 = x − 8
v + 1 = ( 9 − x ) + 1 = 10 − x v + 1 = (9 - \sqrt{x}) + 1 = 10 - \sqrt{x} v + 1 = ( 9 − x ) + 1 = 10 − x
Prin urmare:
( x − 9 ) ∗ ( 9 − x ) = ( x − 8 ) ( 10 − x ) + 9 (\sqrt{x} - 9) * (9 - \sqrt{x}) = (\sqrt{x} - 8)(10 - \sqrt{x}) + 9 ( x − 9 ) ∗ ( 9 − x ) = ( x − 8 ) ( 10 − x ) + 9
(2 puncte)
Rezolvarea ecuației și verificarea condiției x ≥ 0 x \ge 0 x ≥ 0
Egalitatea din enunț devine:
( x − 8 ) ( 10 − x ) + 9 = 9 ⟹ ( x − 8 ) ( 10 − x ) = 0 (\sqrt{x} - 8)(10 - \sqrt{x}) + 9 = 9 \implies (\sqrt{x} - 8)(10 - \sqrt{x}) = 0 ( x − 8 ) ( 10 − x ) + 9 = 9 ⟹ ( x − 8 ) ( 10 − x ) = 0
Avem două ecuații simple:
x − 8 = 0 ⟹ x = 8 ⟹ x = 8 2 = 64 ∈ [ 0 , + ∞ ) \sqrt{x} - 8 = 0 \implies \sqrt{x} = 8 \implies x = 8^2 = 64 \in [0, +\infty) x − 8 = 0 ⟹ x = 8 ⟹ x = 8 2 = 64 ∈ [ 0 , + ∞ )
10 − x = 0 ⟹ x = 10 ⟹ x = 10 2 = 100 ∈ [ 0 , + ∞ ) 10 - \sqrt{x} = 0 \implies \sqrt{x} = 10 \implies x = 10^2 = 100 \in [0, +\infty) 10 − x = 0 ⟹ x = 10 ⟹ x = 1 0 2 = 100 ∈ [ 0 , + ∞ )
Ambele valori sunt numere reale nenegative, deci soluțiile sunt x = 64 x = 64 x = 64 și x = 100 x = 100 x = 100 .
(3 puncte)
6. Divizibilitate în Mulțimea Numerelor Naturale (5p)
Arătați că, pentru orice număr natural n n n , divizibil cu 3 3 3 , numărul natural:
( n + 1 ) ∗ ( n + 2 ) (n + 1) * (n + 2) ( n + 1 ) ∗ ( n + 2 )
este divizibil cu 3 3 3 .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Exprimarea numărului ( n + 1 ) ∗ ( n + 2 ) (n + 1) * (n + 2) ( n + 1 ) ∗ ( n + 2 ) cu ajutorul formei descompuse
Folosind identitatea de la subpunctul 2:
( n + 1 ) ∗ ( n + 2 ) = ( ( n + 1 ) + 1 ) ( ( n + 2 ) + 1 ) + 9 = ( n + 2 ) ( n + 3 ) + 9 (n + 1) * (n + 2) = ((n + 1) + 1)((n + 2) + 1) + 9 = (n + 2)(n + 3) + 9 ( n + 1 ) ∗ ( n + 2 ) = (( n + 1 ) + 1 ) (( n + 2 ) + 1 ) + 9 = ( n + 2 ) ( n + 3 ) + 9
(2 puncte)
Folosirea ipotezei de divizibilitate și factorizarea cu 3 3 3
Deoarece n n n este un număr natural divizibil cu 3 3 3 , există m ∈ N m \in \mathbb{N} m ∈ N astfel încât n = 3 m n = 3m n = 3 m . Înlocuind în expresie:
( n + 1 ) ∗ ( n + 2 ) = ( 3 m + 2 ) ( 3 m + 3 ) + 9 = 3 ( 3 m + 2 ) ( m + 1 ) + 9 (n + 1) * (n + 2) = (3m + 2)(3m + 3) + 9 = 3(3m + 2)(m + 1) + 9 ( n + 1 ) ∗ ( n + 2 ) = ( 3 m + 2 ) ( 3 m + 3 ) + 9 = 3 ( 3 m + 2 ) ( m + 1 ) + 9
Scoatem factor comun pe 3 3 3 :
( n + 1 ) ∗ ( n + 2 ) = 3 ⋅ [ ( 3 m + 2 ) ( m + 1 ) + 3 ] (n + 1) * (n + 2) = 3 \cdot \left[ (3m + 2)(m + 1) + 3 \right] ( n + 1 ) ∗ ( n + 2 ) = 3 ⋅ [ ( 3 m + 2 ) ( m + 1 ) + 3 ]
Deoarece m ∈ N m \in \mathbb{N} m ∈ N , paranteza pătrată este un număr natural:
k = ( 3 m + 2 ) ( m + 1 ) + 3 ∈ N k = (3m + 2)(m + 1) + 3 \in \mathbb{N} k = ( 3 m + 2 ) ( m + 1 ) + 3 ∈ N
Rezultă că ( n + 1 ) ∗ ( n + 2 ) = 3 k (n + 1) * (n + 2) = 3k ( n + 1 ) ∗ ( n + 2 ) = 3 k este un număr natural divizibil cu 3 3 3 .
(3 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Se consideră matricele I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) , A = ( 1 − 1 3 1 ) A = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} A = ( 1 3 − 1 1 ) și B ( a , b ) = ( a a b a ) B(a, b) = \begin{pmatrix} a & a \\ b & a \end{pmatrix} B ( a , b ) = ( a b a a ) , unde a a a și b b b sunt numere reale.
1. Calcul Determinant (5p)
Arătați că:
det ( B ( 1 , − 1 ) ) = 2 \det(B(1, -1)) = 2 det ( B ( 1 , − 1 )) = 2
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Scrierea matricei B ( 1 , − 1 ) B(1, -1) B ( 1 , − 1 )
Pentru a = 1 a = 1 a = 1 și b = − 1 b = -1 b = − 1 , obținem:
B ( 1 , − 1 ) = ( 1 1 − 1 1 ) B(1, -1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} B ( 1 , − 1 ) = ( 1 − 1 1 1 )
(3 puncte)
Calculul determinantului
det ( B ( 1 , − 1 ) ) = ∣ 1 1 − 1 1 ∣ = 1 ⋅ 1 − 1 ⋅ ( − 1 ) = 1 − ( − 1 ) = 1 + 1 = 2 \det(B(1, -1)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 - 1 \cdot (-1) = 1 - (-1) = 1 + 1 = 2 det ( B ( 1 , − 1 )) = 1 − 1 1 1 = 1 ⋅ 1 − 1 ⋅ ( − 1 ) = 1 − ( − 1 ) = 1 + 1 = 2
(2 puncte)
2. Produs Matricial (5p)
Arătați că:
A ⋅ B ( 1 , − 3 ) = 4 I 2 A \cdot B(1, -3) = 4I_2 A ⋅ B ( 1 , − 3 ) = 4 I 2
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Scrierea matricei B ( 1 , − 3 ) B(1, -3) B ( 1 , − 3 ) și efectuarea înmulțirii A ⋅ B ( 1 , − 3 ) A \cdot B(1, -3) A ⋅ B ( 1 , − 3 )
Pentru a = 1 a = 1 a = 1 și b = − 3 b = -3 b = − 3 , avem B ( 1 , − 3 ) = ( 1 1 − 3 1 ) B(1, -3) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -3 & 1 \end{pmatrix} B ( 1 , − 3 ) = ( 1 − 3 1 1 ) .
Calculăm produsul:
A ⋅ B ( 1 , − 3 ) = ( 1 − 1 3 1 ) ( 1 1 − 3 1 ) = ( 1 ⋅ 1 + ( − 1 ) ⋅ ( − 3 ) 1 ⋅ 1 + ( − 1 ) ⋅ 1 3 ⋅ 1 + 1 ⋅ ( − 3 ) 3 ⋅ 1 + 1 ⋅ 1 ) = ( 1 + 3 1 − 1 3 − 3 3 + 1 ) = ( 4 0 0 4 ) A \cdot B(1, -3) = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -3 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + (-1) \cdot (-3) & 1 \cdot 1 + (-1) \cdot 1 \\ 3 \cdot 1 + 1 \cdot (-3) & 3 \cdot 1 + 1 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + 3 & 1 - 1 \\ 3 - 3 & 3 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} A ⋅ B ( 1 , − 3 ) = ( 1 3 − 1 1 ) ( 1 − 3 1 1 ) = ( 1 ⋅ 1 + ( − 1 ) ⋅ ( − 3 ) 3 ⋅ 1 + 1 ⋅ ( − 3 ) 1 ⋅ 1 + ( − 1 ) ⋅ 1 3 ⋅ 1 + 1 ⋅ 1 ) = ( 1 + 3 3 − 3 1 − 1 3 + 1 ) = ( 4 0 0 4 )
(3 puncte)
Identificarea matricei 4 I 2 4I_2 4 I 2
( 4 0 0 4 ) = 4 ( 1 0 0 1 ) = 4 I 2 \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} = 4 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = 4I_2 ( 4 0 0 4 ) = 4 ( 1 0 0 1 ) = 4 I 2
(2 puncte)
3. Identificarea Parametrilor Reali (5p)
Determinați numerele reale a a a și b b b pentru care:
A − 2 I 2 = B ( a , b ) A - 2I_2 = B(a, b) A − 2 I 2 = B ( a , b )
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Calculul matricei A − 2 I 2 A - 2I_2 A − 2 I 2
A − 2 I 2 = ( 1 − 1 3 1 ) − 2 ( 1 0 0 1 ) = ( 1 − 2 − 1 − 0 3 − 0 1 − 2 ) = ( − 1 − 1 3 − 1 ) A - 2I_2 = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} - 2 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 - 2 & -1 - 0 \\ 3 - 0 & 1 - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & -1 \\ 3 & -1 \end{pmatrix} A − 2 I 2 = ( 1 3 − 1 1 ) − 2 ( 1 0 0 1 ) = ( 1 − 2 3 − 0 − 1 − 0 1 − 2 ) = ( − 1 3 − 1 − 1 )
(2 puncte)
Egalarea cu B ( a , b ) B(a, b) B ( a , b ) și determinarea valorilor a a a și b b b
( a a b a ) = ( − 1 − 1 3 − 1 ) \begin{pmatrix} a & a \\ b & a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & -1 \\ 3 & -1 \end{pmatrix} ( a b a a ) = ( − 1 3 − 1 − 1 )
Prin egalarea elementelor corespunzătoare, obținem nemijlocit:
a = − 1 și b = 3 a = -1 \quad \text{și} \quad b = 3 a = − 1 ș i b = 3
(3 puncte)
4. Ecuație Matricială (5p)
Determinați matricea X ∈ M 2 ( R ) X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) X ∈ M 2 ( R ) pentru care:
X ⋅ B ( 1 , − 1 ) = A X \cdot B(1, -1) = A X ⋅ B ( 1 , − 1 ) = A
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Calculul inversei matricei B ( 1 , − 1 ) B(1, -1) B ( 1 , − 1 )
Din subpunctul 1 știm că det ( B ( 1 , − 1 ) ) = 2 ≠ 0 \det(B(1, -1)) = 2 \neq 0 det ( B ( 1 , − 1 )) = 2 = 0 , deci matricea B ( 1 , − 1 ) = ( 1 1 − 1 1 ) B(1, -1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} B ( 1 , − 1 ) = ( 1 − 1 1 1 ) este inversabilă.
Matricea inversă este dată de ( B ( 1 , − 1 ) ) − 1 = 1 det ( B ( 1 , − 1 ) ) ( d − b − c a ) (B(1, -1))^{-1} = \frac{1}{\det(B(1, -1))} \begin{pmatrix} d & -b \\ -c & a \end{pmatrix} ( B ( 1 , − 1 ) ) − 1 = d e t ( B ( 1 , − 1 )) 1 ( d − c − b a ) :
( B ( 1 , − 1 ) ) − 1 = 1 2 ( 1 − 1 1 1 ) = ( 1 2 − 1 2 1 2 1 2 ) (B(1, -1))^{-1} = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \frac{1}{2} & -\frac{1}{2} \\ \frac{1}{2} & \frac{1}{2} \end{pmatrix} ( B ( 1 , − 1 ) ) − 1 = 2 1 ( 1 1 − 1 1 ) = ( 2 1 2 1 − 2 1 2 1 )
(3 puncte)
Aflarea matricei X X X prin înmulțire la dreapta
Înmulțim ecuația X ⋅ B ( 1 , − 1 ) = A X \cdot B(1, -1) = A X ⋅ B ( 1 , − 1 ) = A la dreapta cu ( B ( 1 , − 1 ) ) − 1 (B(1, -1))^{-1} ( B ( 1 , − 1 ) ) − 1 :
X = A ⋅ ( B ( 1 , − 1 ) ) − 1 = ( 1 − 1 3 1 ) ( 1 2 − 1 2 1 2 1 2 ) X = A \cdot (B(1, -1))^{-1} = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} \frac{1}{2} & -\frac{1}{2} \\ \frac{1}{2} & \frac{1}{2} \end{pmatrix} X = A ⋅ ( B ( 1 , − 1 ) ) − 1 = ( 1 3 − 1 1 ) ( 2 1 2 1 − 2 1 2 1 )
X = ( 1 ⋅ 1 2 + ( − 1 ) ⋅ 1 2 1 ⋅ ( − 1 2 ) + ( − 1 ) ⋅ 1 2 3 ⋅ 1 2 + 1 ⋅ 1 2 3 ⋅ ( − 1 2 ) + 1 ⋅ 1 2 ) = ( 0 − 1 2 − 1 ) X = \begin{pmatrix} 1 \cdot \frac{1}{2} + (-1) \cdot \frac{1}{2} & 1 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) + (-1) \cdot \frac{1}{2} \\ 3 \cdot \frac{1}{2} + 1 \cdot \frac{1}{2} & 3 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) + 1 \cdot \frac{1}{2} \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & -1 \\ 2 & -1 \end{pmatrix} X = ( 1 ⋅ 2 1 + ( − 1 ) ⋅ 2 1 3 ⋅ 2 1 + 1 ⋅ 2 1 1 ⋅ ( − 2 1 ) + ( − 1 ) ⋅ 2 1 3 ⋅ ( − 2 1 ) + 1 ⋅ 2 1 ) = ( 0 2 − 1 − 1 )
(2 puncte)
5. Relație Între Parametrii Reali (5p)
Știind că a a a și b b b sunt numere reale, cu a ≠ 0 a \neq 0 a = 0 , astfel încât:
det ( a A − B ( a , b ) ) = 0 \det(aA - B(a, b)) = 0 det ( a A − B ( a , b )) = 0
arătați că 3 a = b 3a = b 3 a = b .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Calculul matricei a A − B ( a , b ) aA - B(a, b) a A − B ( a , b ) și a determinantului său
Scriem matricea scalară a A aA a A :
a A = a ( 1 − 1 3 1 ) = ( a − a 3 a a ) aA = a \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a & -a \\ 3a & a \end{pmatrix} a A = a ( 1 3 − 1 1 ) = ( a 3 a − a a )
Efectuăm scăderea:
a A − B ( a , b ) = ( a − a 3 a a ) − ( a a b a ) = ( a − a − a − a 3 a − b a − a ) = ( 0 − 2 a 3 a − b 0 ) aA - B(a, b) = \begin{pmatrix} a & -a \\ 3a & a \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} a & a \\ b & a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a - a & -a - a \\ 3a - b & a - a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & -2a \\ 3a - b & 0 \end{pmatrix} a A − B ( a , b ) = ( a 3 a − a a ) − ( a b a a ) = ( a − a 3 a − b − a − a a − a ) = ( 0 3 a − b − 2 a 0 )
Calculăm determinantul:
det ( a A − B ( a , b ) ) = ∣ 0 − 2 a 3 a − b 0 ∣ = 0 ⋅ 0 − ( − 2 a ) ( 3 a − b ) = 2 a ( 3 a − b ) \det(aA - B(a, b)) = \begin{vmatrix} 0 & -2a \\ 3a - b & 0 \end{vmatrix} = 0 \cdot 0 - (-2a)(3a - b) = 2a(3a - b) det ( a A − B ( a , b )) = 0 3 a − b − 2 a 0 = 0 ⋅ 0 − ( − 2 a ) ( 3 a − b ) = 2 a ( 3 a − b )
(3 puncte)
Deducerea relației 3 a = b 3a = b 3 a = b
Din ipoteză, determinantul este nul:
2 a ( 3 a − b ) = 0 2a(3a - b) = 0 2 a ( 3 a − b ) = 0
Cum a ≠ 0 a \neq 0 a = 0 , rezultă 2 a ≠ 0 2a \neq 0 2 a = 0 , prin urmare:
3 a − b = 0 ⟹ 3 a = b 3a - b = 0 \implies 3a = b 3 a − b = 0 ⟹ 3 a = b
(2 puncte)
6. Perechi de Numere Reale (5p)
Determinați perechile ( a , b ) (a, b) ( a , b ) de numere reale, cu a < b a < b a < b , pentru care:
( a + b ) B ( a , b ) + b B ( a + b , − b ) = B ( 25 , 6 ) (a + b)B(a, b) + b B(a + b, -b) = B(25, 6) ( a + b ) B ( a , b ) + b B ( a + b , − b ) = B ( 25 , 6 )
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Efectuarea operațiilor matriciale din membrul stâng
Scriem cele două matrice înmulțite cu scalari:
( a + b ) B ( a , b ) = ( a + b ) ( a a b a ) = ( a ( a + b ) a ( a + b ) b ( a + b ) a ( a + b ) ) (a + b)B(a, b) = (a + b)\begin{pmatrix} a & a \\ b & a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a(a + b) & a(a + b) \\ b(a + b) & a(a + b) \end{pmatrix} ( a + b ) B ( a , b ) = ( a + b ) ( a b a a ) = ( a ( a + b ) b ( a + b ) a ( a + b ) a ( a + b ) )
b B ( a + b , − b ) = b ( a + b a + b − b a + b ) = ( b ( a + b ) b ( a + b ) − b 2 b ( a + b ) ) b B(a + b, -b) = b \begin{pmatrix} a + b & a + b \\ -b & a + b \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} b(a + b) & b(a + b) \\ -b^2 & b(a + b) \end{pmatrix} b B ( a + b , − b ) = b ( a + b − b a + b a + b ) = ( b ( a + b ) − b 2 b ( a + b ) b ( a + b ) )
Adunând cele două matrice, observăm că:
Pe pozițiile ( 1 , 1 ) (1, 1) ( 1 , 1 ) , ( 1 , 2 ) (1, 2) ( 1 , 2 ) și ( 2 , 2 ) (2, 2) ( 2 , 2 ) avem:
a ( a + b ) + b ( a + b ) = ( a + b ) ( a + b ) = ( a + b ) 2 a(a + b) + b(a + b) = (a + b)(a + b) = (a + b)^2 a ( a + b ) + b ( a + b ) = ( a + b ) ( a + b ) = ( a + b ) 2
Pe poziția ( 2 , 1 ) (2, 1) ( 2 , 1 ) avem:
b ( a + b ) + ( − b 2 ) = a b + b 2 − b 2 = a b b(a + b) + (-b^2) = ab + b^2 - b^2 = ab b ( a + b ) + ( − b 2 ) = ab + b 2 − b 2 = ab
Așadar:
( a + b ) B ( a , b ) + b B ( a + b , − b ) = ( ( a + b ) 2 ( a + b ) 2 a b ( a + b ) 2 ) (a + b)B(a, b) + b B(a + b, -b) = \begin{pmatrix} (a + b)^2 & (a + b)^2 \\ ab & (a + b)^2 \end{pmatrix} ( a + b ) B ( a , b ) + b B ( a + b , − b ) = ( ( a + b ) 2 ab ( a + b ) 2 ( a + b ) 2 )
(2 puncte)
Identificarea cu B ( 25 , 6 ) B(25, 6) B ( 25 , 6 ) și rezolvarea sistemului
Matricea din membrul drept este:
B ( 25 , 6 ) = ( 25 25 6 25 ) B(25, 6) = \begin{pmatrix} 25 & 25 \\ 6 & 25 \end{pmatrix} B ( 25 , 6 ) = ( 25 6 25 25 )
Egalând matricele, obținem sistemul:
{ ( a + b ) 2 = 25 a b = 6 \begin{cases} (a + b)^2 = 25 \\ ab = 6 \end{cases} { ( a + b ) 2 = 25 ab = 6
Din ( a + b ) 2 = 25 (a + b)^2 = 25 ( a + b ) 2 = 25 rezultă două ramuri posibile:
Cazul 1: a + b = 5 a + b = 5 a + b = 5 și a b = 6 ab = 6 ab = 6
Numerele a a a și b b b sunt soluțiile ecuației t 2 − 5 t + 6 = 0 t^2 - 5t + 6 = 0 t 2 − 5 t + 6 = 0 , adică ( t − 2 ) ( t − 3 ) = 0 ⟹ t ∈ { 2 , 3 } (t - 2)(t - 3) = 0 \implies t \in \{2, 3\} ( t − 2 ) ( t − 3 ) = 0 ⟹ t ∈ { 2 , 3 } .
Cum condiția din ipoteză impune a < b a < b a < b , rezultă a = 2 a = 2 a = 2 și b = 3 b = 3 b = 3 , obținând perechea ( 2 , 3 ) (2, 3) ( 2 , 3 ) .
Cazul 2: a + b = − 5 a + b = -5 a + b = − 5 și a b = 6 ab = 6 ab = 6
Numerele a a a și b b b sunt soluțiile ecuației t 2 + 5 t + 6 = 0 t^2 + 5t + 6 = 0 t 2 + 5 t + 6 = 0 , adică ( t + 2 ) ( t + 3 ) = 0 ⟹ t ∈ { − 3 , − 2 } (t + 2)(t + 3) = 0 \implies t \in \{-3, -2\} ( t + 2 ) ( t + 3 ) = 0 ⟹ t ∈ { − 3 , − 2 } .
Cum a < b a < b a < b , rezultă a = − 3 a = -3 a = − 3 și b = − 2 b = -2 b = − 2 , obținând perechea ( − 3 , − 2 ) (-3, -2) ( − 3 , − 2 ) .
Perechile căutate sunt ( 2 , 3 ) (2, 3) ( 2 , 3 ) și ( − 3 , − 2 ) (-3, -2) ( − 3 , − 2 ) .
(3 puncte)