BACEduHub
matematicaPedagogicAnul 2025Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2025 - Matematică Pedagogic - Sesiunea Iunie (Vară) - Varianta 1

Examenul Național de Bacalaureat 2025

Proba E. c) Matematică M_pedagogic

Sesiunea Iunie (Vară) - Varianta 1

Filiera vocațională: profilul pedagogic, specializarea învățător-educatoare.


Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calcul cu Numere Zecimale (5p)

Arătați că:

3⋅(1,5−0,3)+0,8:2=43 \cdot (1{,}5 - 0{,}3) + 0{,}8 : 2 = 4
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Efectuarea operațiilor din paranteză și a împărțirii

    Calculăm scăderea din paranteză:

    1,5−0,3=1,21{,}5 - 0{,}3 = 1{,}2

    Efectuăm împărțirea:

    0,8:2=0,40{,}8 : 2 = 0{,}4

    Expresia devine:

    3⋅1,2+0,43 \cdot 1{,}2 + 0{,}4

    (3 puncte)

  2. Finalizarea calculului

    Efectuăm înmulțirea și adunarea:

    3⋅1,2=3,63 \cdot 1{,}2 = 3{,}6 3,6+0,4=43{,}6 + 0{,}4 = 4

    (2 puncte)


2. Funcție de Gradul I (5p)

Se consideră funcția f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+1f(x) = 2x + 1. Determinați numărul real aa pentru care:

f(a)=f(3)−af(a) = f(3) - a
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul valorii f(3)f(3) și exprimarea lui f(a)f(a)

    f(3)=2⋅3+1=6+1=7f(3) = 2 \cdot 3 + 1 = 6 + 1 = 7 f(a)=2a+1,pentru orice a∈Rf(a) = 2a + 1, \quad \text{pentru orice } a \in \mathbb{R}

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației în raport cu aa

    Substituim în relația dată:

    2a+1=7−a2a + 1 = 7 - a

    Separăm termenii:

    2a+a=7−1  ⟹  3a=6  ⟹  a=63=22a + a = 7 - 1 \implies 3a = 6 \implies a = \frac{6}{3} = 2

    (2 puncte)


3. Ecuație Logaritmică (5p)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

log⁡2(5x−12)=log⁡2(2x)\log_2(5x - 12) = \log_2(2x)
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Condiții de existență și egalarea argumentelor

    Condițiile de existență pentru argumentele logaritmilor sunt:

    {5x−12>0  ⟹  5x>12  ⟹  x>125=2,42x>0  ⟹  x>0  ⟹  x∈(125,+∞)\begin{cases} 5x - 12 > 0 \implies 5x > 12 \implies x > \frac{12}{5} = 2{,}4 \\ 2x > 0 \implies x > 0 \end{cases} \implies x \in \left(\frac{12}{5}, +\infty\right)

    Deoarece baza ambilor logaritmi este 2>0,2≠12 > 0, 2 \neq 1, funcția logaritmică este injectivă, deci egalăm argumentele:

    5x−12=2x5x - 12 = 2x

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației și verificarea soluției

    5x−2x=12  ⟹  3x=12  ⟹  x=123=45x - 2x = 12 \implies 3x = 12 \implies x = \frac{12}{3} = 4

    Verificăm apartenența la domeniul de existență:

    4>125=2,4(adeva˘rat)4 > \frac{12}{5} = 2{,}4 \quad \text{(adevărat)}

    Soluția este x=4x = 4.

    (2 puncte)


4. Calcul Financiar - Procente (5p)

După o scumpire cu 35%35\%, un obiect costă 5454 de lei. Determinați prețul obiectului înainte de scumpire.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Stabilirea ecuației prețului inițial

    Notăm cu xx prețul obiectului înainte de scumpire (x>0x > 0).

    O scumpire cu 35%35\% înseamnă adăugarea a 35100x\frac{35}{100}x la prețul inițial:

    x+35100x=54x + \frac{35}{100}x = 54

    (3 puncte)

  2. Determinarea prețului xx

    Dăm factor comun pe xx:

    x⋅(1+35100)=54  ⟺  x⋅135100=54  ⟺  1,35x=54x \cdot \left(1 + \frac{35}{100}\right) = 54 \iff x \cdot \frac{135}{100} = 54 \iff 1{,}35x = 54

    Aflăm pe xx:

    x=54135100=54⋅100135=5400135=40 leix = \frac{54}{\frac{135}{100}} = \frac{54 \cdot 100}{135} = \frac{5400}{135} = 40 \text{ lei}

    Prețul obiectului înainte de scumpire a fost de 4040 de lei.

    (2 puncte)


5. Geometrie în Reper Cartezian (5p)

În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,5)A(2, 5), B(4,1)B(4, 1), C(6,0)C(6, 0) și MM, mijlocul segmentului ABAB. Arătați că:

OM=CMOM = CM
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Determinarea coordonatelor mijlocului MM și a lungimii OMOM

    Coordonatele mijlocului MM al segmentului ABAB:

    xM=xA+xB2=2+42=62=3x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{2 + 4}{2} = \frac{6}{2} = 3 yM=yA+yB2=5+12=62=3y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{5 + 1}{2} = \frac{6}{2} = 3

    Așadar, punctul MM are coordonatele M(3,3)M(3, 3).

    Calculăm distanța de la originea O(0,0)O(0, 0) la M(3,3)M(3, 3):

    OM=(xM−0)2+(yM−0)2=32+32=9+9=18=32OM = \sqrt{(x_M - 0)^2 + (y_M - 0)^2} = \sqrt{3^2 + 3^2} = \sqrt{9 + 9} = \sqrt{18} = 3\sqrt{2}

    (3 puncte)

  2. Calculul distanței CMCM și concluzia

    Folosim formula distanței dintre punctele C(6,0)C(6, 0) și M(3,3)M(3, 3):

    CM=(xM−xC)2+(yM−yC)2=(3−6)2+(3−0)2=(−3)2+32=9+9=18=32CM = \sqrt{(x_M - x_C)^2 + (y_M - y_C)^2} = \sqrt{(3 - 6)^2 + (3 - 0)^2} = \sqrt{(-3)^2 + 3^2} = \sqrt{9 + 9} = \sqrt{18} = 3\sqrt{2}

    Deoarece OM=32OM = 3\sqrt{2} și CM=32CM = 3\sqrt{2}, rezultă:

    OM=CMOM = CM

    (2 puncte)


6. Trigonometrie în Triunghi Dreptunghic (5p)

Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=16AB = 16 și 5AB=4BC5AB = 4BC. Arătați că:

AC=12AC = 12
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aflarea lungimii ipotenuzei BCBC

    Înlocuim lungimea catetei AB=16AB = 16 în relația dată:

    5⋅16=4BC  ⟹  80=4BC  ⟹  BC=804=205 \cdot 16 = 4BC \implies 80 = 4BC \implies BC = \frac{80}{4} = 20

    (2 puncte)

  2. Calculul catetei ACAC prin Teorema lui Pitagora

    În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ):

    BC2=AB2+AC2  ⟹  AC2=BC2−AB2BC^2 = AB^2 + AC^2 \implies AC^2 = BC^2 - AB^2

    Înlocuim valorile numerice:

    AC2=202−162=400−256=144AC^2 = 20^2 - 16^2 = 400 - 256 = 144

    Deoarece lungimea unei laturi este un număr strict pozitiv:

    AC=144=12AC = \sqrt{144} = 12

    (3 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=xy−6(x+y)+14x * y = xy - 6(x + y) + 14

1. Calcul Direct (5p)

Arătați că:

0∗2=20 * 2 = 2
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Substituirea valorilor în legea de compoziție

    Pentru x=0x = 0 și y=2y = 2:

    0∗2=0⋅2−6(0+2)+140 * 2 = 0 \cdot 2 - 6(0 + 2) + 14

    (3 puncte)

  2. Efectuarea operațiilor aritmetice

    0∗2=0−6⋅2+14=0−12+14=20 * 2 = 0 - 6 \cdot 2 + 14 = 0 - 12 + 14 = 2

    (2 puncte)


2. Comutativitatea Legii (5p)

Arătați că legea de compoziție „∗*” este comutativă.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Exprimarea compunerii y∗xy * x

    Pentru orice numere reale xx și yy:

    y∗x=yx−6(y+x)+14y * x = yx - 6(y + x) + 14

    Datorită comutativității înmulțirii și adunării pe R\mathbb{R} (yx=xyyx = xy și y+x=x+yy + x = x + y):

    y∗x=xy−6(x+y)+14=x∗yy * x = xy - 6(x + y) + 14 = x * y

    (3 puncte)

  2. Concluzie

    Deoarece x∗y=y∗xx * y = y * x pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}, legea de compoziție „∗*” este comutativă.

    (2 puncte)


3. Ecuație de Gradul I cu Legea de Compoziție (5p)

Determinați numărul real xx pentru care:

x∗4=4x * 4 = 4
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul compunerii x∗4x * 4

    Substituim y=4y = 4 în legea de compoziție:

    x∗4=x⋅4−6(x+4)+14=4x−6x−24+14=−2x−10x * 4 = x \cdot 4 - 6(x + 4) + 14 = 4x - 6x - 24 + 14 = -2x - 10

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației

    Egalăm rezultatul cu 44:

    −2x−10=4  ⟹  −2x=4+10  ⟹  −2x=14  ⟹  x=14−2=−7-2x - 10 = 4 \implies -2x = 4 + 10 \implies -2x = 14 \implies x = \frac{14}{-2} = -7

    Soluția este x=−7∈Rx = -7 \in \mathbb{R}.

    (2 puncte)


4. Ecuație în Numere Naturale (5p)

Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere naturale, cu m<nm < n, pentru care:

(−m)∗(−n)=(m∗n)+36(-m) * (-n) = (m * n) + 36
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Exprimarea membrului stâng (−m)∗(−n)(-m) * (-n)

    (−m)∗(−n)=(−m)(−n)−6((−m)+(−n))+14=mn−6(−m−n)+14=mn+6(m+n)+14(-m) * (-n) = (-m)(-n) - 6\bigl((-m) + (-n)\bigr) + 14 = mn - 6(-m - n) + 14 = mn + 6(m + n) + 14

    (2 puncte)

  2. Exprimarea membrului drept și rezolvarea ecuației

    Calculăm membrul drept:

    (m∗n)+36=(mn−6(m+n)+14)+36=mn−6(m+n)+50(m * n) + 36 = \bigl(mn - 6(m + n) + 14\bigr) + 36 = mn - 6(m + n) + 50

    Egalăm cele două expresii:

    mn+6(m+n)+14=mn−6(m+n)+50mn + 6(m + n) + 14 = mn - 6(m + n) + 50

    Reducem termenul comun mnmn și grupăm termenii cu (m+n)(m + n):

    6(m+n)+6(m+n)=50−14  ⟹  12(m+n)=36  ⟹  m+n=3612=36(m + n) + 6(m + n) = 50 - 14 \implies 12(m + n) = 36 \implies m + n = \frac{36}{12} = 3

    Cum m,n∈Nm, n \in \mathbb{N} și m<nm < n:

    • Dacă m=0  ⟹  n=3−0=3m = 0 \implies n = 3 - 0 = 3 (verifică 0<30 < 3).
    • Dacă m=1  ⟹  n=3−1=2m = 1 \implies n = 3 - 1 = 2 (verifică 1<21 < 2).
    • Dacă m≥2m \ge 2, atunci n≤1n \le 1, ceea ce contrazice m<nm < n.

    Perechile căutate sunt:

    (0,3)și(1,2)(0, 3) \quad \text{și} \quad (1, 2)

    (3 puncte)


5. Ecuație Exponențială cu Legea de Compoziție (5p)

Determinați numărul real xx pentru care:

(1+3x)∗(1−3x)=0(1 + 3^x) * (1 - 3^x) = 0
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul compunerii (1+3x)∗(1−3x)(1 + 3^x) * (1 - 3^x)

    Notăm u=1+3xu = 1 + 3^x și v=1−3xv = 1 - 3^x.

    Calculăm suma și produsul termenilor:

    u+v=(1+3x)+(1−3x)=2u + v = (1 + 3^x) + (1 - 3^x) = 2 u⋅v=(1+3x)(1−3x)=12−(3x)2=1−32xu \cdot v = (1 + 3^x)(1 - 3^x) = 1^2 - (3^x)^2 = 1 - 3^{2x}

    Înlocuim în definiția legii:

    (1+3x)∗(1−3x)=u⋅v−6(u+v)+14=(1−32x)−6⋅2+14(1 + 3^x) * (1 - 3^x) = u \cdot v - 6(u + v) + 14 = (1 - 3^{2x}) - 6 \cdot 2 + 14 (1+3x)∗(1−3x)=1−32x−12+14=−32x+3(1 + 3^x) * (1 - 3^x) = 1 - 3^{2x} - 12 + 14 = -3^{2x} + 3

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației

    Egalăm expresia cu 00:

    −32x+3=0  ⟺  32x=3  ⟺  32x=31-3^{2x} + 3 = 0 \iff 3^{2x} = 3 \iff 3^{2x} = 3^1

    Datorită injectivității funcției exponențiale cu baza 3>13 > 1:

    2x=1  ⟹  x=122x = 1 \implies x = \frac{1}{2}

    (2 puncte)


6. Inegalitate Algebrică (5p)

Arătați că:

x∗1x≤3x * \frac{1}{x} \le 3

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul și rescrierea expresiei x∗1xx * \frac{1}{x}

    Substituim y=1xy = \frac{1}{x} în definiția legii:

    x∗1x=x⋅1x−6(x+1x)+14=1−6(x+1x)+14=15−6(x+1x)x * \frac{1}{x} = x \cdot \frac{1}{x} - 6\left(x + \frac{1}{x}\right) + 14 = 1 - 6\left(x + \frac{1}{x}\right) + 14 = 15 - 6\left(x + \frac{1}{x}\right)

    Scriem suma x+1x=x2+1xx + \frac{1}{x} = \frac{x^2 + 1}{x}:

    x∗1x=15−6(x2+1)xx * \frac{1}{x} = 15 - \frac{6(x^2 + 1)}{x}

    (2 puncte)

  2. Formarea pătratului perfect și finalizarea inegalității

    Izolăm constanta 33 pentru a evalua diferența:

    x∗1x=3+12−6(x2+1)x=3−(6(x2+1)−12xx)=3−6(x2−2x+1)x=3−6(x−1)2xx * \frac{1}{x} = 3 + 12 - \frac{6(x^2 + 1)}{x} = 3 - \left(\frac{6(x^2 + 1) - 12x}{x}\right) = 3 - \frac{6(x^2 - 2x + 1)}{x} = 3 - \frac{6(x - 1)^2}{x}

    Deoarece x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), avem x>0x > 0, iar (x−1)2≥0(x - 1)^2 \ge 0 pentru orice număr real xx.

    Prin urmare:

    6(x−1)2x≥0  ⟹  3−6(x−1)2x≤3\frac{6(x - 1)^2}{x} \ge 0 \implies 3 - \frac{6(x - 1)^2}{x} \le 3

    ceea ce demonstrează că:

    x∗1x≤3,∀x∈(0,+∞)x * \frac{1}{x} \le 3, \quad \forall x \in (0, +\infty)

    Egalitatea are loc dacă și numai dacă x−1=0  ⟺  x=1x - 1 = 0 \iff x = 1.

    (3 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și M(x)=(23xx2)M(x) = \begin{pmatrix} 2 & 3x \\ x & 2 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

1. Calculul Determinantului (5p)

Arătați că:

det⁡(M(1))=1\det(M(1)) = 1
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea matricei M(1)M(1)

    Substituim x=1x = 1 în expresia matricei:

    M(1)=(23⋅112)=(2312)M(1) = \begin{pmatrix} 2 & 3 \cdot 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}

    (3 puncte)

  2. Calculul determinantului

    det⁡(M(1))=∣2312∣=2⋅2−3⋅1=4−3=1\det(M(1)) = \begin{vmatrix} 2 & 3 \\ 1 & 2 \end{vmatrix} = 2 \cdot 2 - 3 \cdot 1 = 4 - 3 = 1

    (2 puncte)


2. Relație Liniară între Matrice (5p)

Arătați că:

M(1)+2M(4)=3M(3)M(1) + 2M(4) = 3M(3)
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul membrului stâng M(1)+2M(4)M(1) + 2M(4)

    Scriem matricele M(1)M(1) și M(4)M(4):

    M(1)=(2312),M(4)=(23⋅442)=(21242)M(1) = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}, \quad M(4) = \begin{pmatrix} 2 & 3 \cdot 4 \\ 4 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 12 \\ 4 & 2 \end{pmatrix}

    Efectuăm înmulțirea cu scalar și adunarea:

    M(1)+2M(4)=(2312)+2(21242)=(2312)+(42484)=(62796)M(1) + 2M(4) = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} + 2 \begin{pmatrix} 2 & 12 \\ 4 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 4 & 24 \\ 8 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & 27 \\ 9 & 6 \end{pmatrix}

    (3 puncte)

  2. Calculul membrului drept 3M(3)3M(3) și concluzia

    Scriem matricea M(3)M(3):

    M(3)=(23⋅332)=(2932)M(3) = \begin{pmatrix} 2 & 3 \cdot 3 \\ 3 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 9 \\ 3 & 2 \end{pmatrix}

    Înmulțim cu 33:

    3M(3)=3(2932)=(62796)3M(3) = 3 \begin{pmatrix} 2 & 9 \\ 3 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & 27 \\ 9 & 6 \end{pmatrix}

    Cum ambii membri sunt egali cu (62796)\begin{pmatrix} 6 & 27 \\ 9 & 6 \end{pmatrix}, egalitatea este demonstrată:

    M(1)+2M(4)=3M(3)M(1) + 2M(4) = 3M(3)

    (2 puncte)


3. Ecuație Matriceală cu Produs (5p)

Determinați numărul real aa pentru care:

M(2)⋅M(−2)=aI2M(2) \cdot M(-2) = aI_2
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea matricelor M(2)M(2) și M(−2)M(-2) și efectuarea produsului

    M(2)=(23⋅222)=(2622)M(2) = \begin{pmatrix} 2 & 3 \cdot 2 \\ 2 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 6 \\ 2 & 2 \end{pmatrix} M(−2)=(23⋅(−2)−22)=(2−6−22)M(-2) = \begin{pmatrix} 2 & 3 \cdot (-2) \\ -2 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & -6 \\ -2 & 2 \end{pmatrix}

    Calculăm produsul matriceal:

    M(2)⋅M(−2)=(2622)(2−6−22)M(2) \cdot M(-2) = \begin{pmatrix} 2 & 6 \\ 2 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & -6 \\ -2 & 2 \end{pmatrix} M(2)⋅M(−2)=(2⋅2+6⋅(−2)2⋅(−6)+6⋅22⋅2+2⋅(−2)2⋅(−6)+2⋅2)=(4−12−12+124−4−12+4)=(−800−8)M(2) \cdot M(-2) = \begin{pmatrix} 2 \cdot 2 + 6 \cdot (-2) & 2 \cdot (-6) + 6 \cdot 2 \\ 2 \cdot 2 + 2 \cdot (-2) & 2 \cdot (-6) + 2 \cdot 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 - 12 & -12 + 12 \\ 4 - 4 & -12 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -8 & 0 \\ 0 & -8 \end{pmatrix}

    Observăm că putem da factor pe −8-8:

    (−800−8)=−8(1001)=−8I2\begin{pmatrix} -8 & 0 \\ 0 & -8 \end{pmatrix} = -8 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = -8I_2

    (3 puncte)

  2. Aflarea valorii parametrului aa

    Din ecuația dată obținem:

    aI2=−8I2  ⟹  a=−8aI_2 = -8I_2 \implies a = -8

    (2 puncte)


4. Ecuație cu Determinanți (5p)

Determinați numerele reale xx pentru care:

det⁡(M(x)+M(−2x))=4\det\bigl(M(x) + M(-2x)\bigr) = 4
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul sumei de matrice și a determinantului

    Scriem matricea M(−2x)M(-2x):

    M(−2x)=(23(−2x)−2x2)=(2−6x−2x2)M(-2x) = \begin{pmatrix} 2 & 3(-2x) \\ -2x & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & -6x \\ -2x & 2 \end{pmatrix}

    Suma matricelor este:

    M(x)+M(−2x)=(23xx2)+(2−6x−2x2)=(4−3x−x4)M(x) + M(-2x) = \begin{pmatrix} 2 & 3x \\ x & 2 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 2 & -6x \\ -2x & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & -3x \\ -x & 4 \end{pmatrix}

    Calculăm determinantul sumei:

    det⁡(M(x)+M(−2x))=∣4−3x−x4∣=4⋅4−(−3x)⋅(−x)=16−3x2\det\bigl(M(x) + M(-2x)\bigr) = \begin{vmatrix} 4 & -3x \\ -x & 4 \end{vmatrix} = 4 \cdot 4 - (-3x) \cdot (-x) = 16 - 3x^2

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației

    Egalăm determinantul cu 44:

    16−3x2=4  ⟺  3x2=16−4  ⟺  3x2=12  ⟺  x2=123=416 - 3x^2 = 4 \iff 3x^2 = 16 - 4 \iff 3x^2 = 12 \iff x^2 = \frac{12}{3} = 4

    Obținem soluțiile reale:

    x=−2saux=2x = -2 \quad \text{sau} \quad x = 2

    (2 puncte)


5. Sistem de Ecuații Matriceale (5p)

Determinați numerele reale xx și yy pentru care:

M(x)⋅M(−1)+M(y)=12M(−1)M(x) \cdot M(-1) + M(y) = 12M(-1)
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul expresiei din membrul stâng

    Scriem matricea M(−1)M(-1):

    M(−1)=(2−3−12)M(-1) = \begin{pmatrix} 2 & -3 \\ -1 & 2 \end{pmatrix}

    Calculăm produsul M(x)⋅M(−1)M(x) \cdot M(-1):

    M(x)⋅M(−1)=(23xx2)(2−3−12)=(2⋅2+3x⋅(−1)2⋅(−3)+3x⋅2x⋅2+2⋅(−1)x⋅(−3)+2⋅2)=(4−3x−6+6x2x−2−3x+4)M(x) \cdot M(-1) = \begin{pmatrix} 2 & 3x \\ x & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & -3 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 \cdot 2 + 3x \cdot (-1) & 2 \cdot (-3) + 3x \cdot 2 \\ x \cdot 2 + 2 \cdot (-1) & x \cdot (-3) + 2 \cdot 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 - 3x & -6 + 6x \\ 2x - 2 & -3x + 4 \end{pmatrix}

    Adunăm matricea M(y)=(23yy2)M(y) = \begin{pmatrix} 2 & 3y \\ y & 2 \end{pmatrix}:

    M(x)⋅M(−1)+M(y)=(4−3x+2−6+6x+3y2x−2+y−3x+4+2)=(6−3x−6+6x+3y2x−2+y−3x+6)M(x) \cdot M(-1) + M(y) = \begin{pmatrix} 4 - 3x + 2 & -6 + 6x + 3y \\ 2x - 2 + y & -3x + 4 + 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 - 3x & -6 + 6x + 3y \\ 2x - 2 + y & -3x + 6 \end{pmatrix}

    (3 puncte)

  2. Egalarea cu 12M(−1)12M(-1) și determinarea necunoscutelor xx și yy

    Calculăm membrul drept:

    12M(−1)=12(2−3−12)=(24−36−1224)12M(-1) = 12 \begin{pmatrix} 2 & -3 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 24 & -36 \\ -12 & 24 \end{pmatrix}

    Egalăm elementele corespunzătoare ale celor două matrice:

    (6−3x−6+6x+3y2x−2+y−3x+6)=(24−36−1224)\begin{pmatrix} 6 - 3x & -6 + 6x + 3y \\ 2x - 2 + y & -3x + 6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 24 & -36 \\ -12 & 24 \end{pmatrix}

    Din primul element (1,1)(1, 1):

    6−3x=24  ⟹  −3x=18  ⟹  x=18−3=−66 - 3x = 24 \implies -3x = 18 \implies x = \frac{18}{-3} = -6

    Verificăm elementul (2,2)(2, 2): −3(−6)+6=18+6=24-3(-6) + 6 = 18 + 6 = 24 (adevărat).

    Din elementul (2,1)(2, 1), înlocuind x=−6x = -6:

    2x−2+y=−12  ⟹  2(−6)−2+y=−12  ⟹  −14+y=−12  ⟹  y=14−12=22x - 2 + y = -12 \implies 2(-6) - 2 + y = -12 \implies -14 + y = -12 \implies y = 14 - 12 = 2

    Verificăm elementul (1,2)(1, 2):

    −6+6(−6)+3(2)=−6−36+6=−36(adeva˘rat)-6 + 6(-6) + 3(2) = -6 - 36 + 6 = -36 \quad \text{(adevărat)}

    Așadar, soluțiile sunt x=−6x = -6 și y=2y = 2.

    (2 puncte)


6. Divizibilitate cu Determinanți (5p)

Demonstrați că numărul natural:

N=det⁡(2M(1)+nI2)N = \det\bigl(2M(1) + nI_2\bigr)

este multiplu de 4, pentru orice număr natural par nn.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul matricei 2M(1)+nI22M(1) + nI_2 și a determinantului NN

    Matricea M(1)M(1) este (2312)\begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}, deci:

    2M(1)=2(2312)=(4624)2M(1) = 2 \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 6 \\ 2 & 4 \end{pmatrix}

    Adunăm matricea nI2=(n00n)nI_2 = \begin{pmatrix} n & 0 \\ 0 & n \end{pmatrix}:

    2M(1)+nI2=(4624)+(n00n)=(4+n624+n)2M(1) + nI_2 = \begin{pmatrix} 4 & 6 \\ 2 & 4 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} n & 0 \\ 0 & n \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 + n & 6 \\ 2 & 4 + n \end{pmatrix}

    Calculăm determinantul NN:

    N=det⁡(2M(1)+nI2)=∣4+n624+n∣=(4+n)2−6⋅2N = \det\bigl(2M(1) + nI_2\bigr) = \begin{vmatrix} 4 + n & 6 \\ 2 & 4 + n \end{vmatrix} = (4 + n)^2 - 6 \cdot 2 N=(n2+8n+16)−12=n2+8n+4N = (n^2 + 8n + 16) - 12 = n^2 + 8n + 4

    pentru orice număr natural nn.

    (3 puncte)

  2. Demonstrarea divizibilității cu 44 pentru nn par

    Deoarece nn este număr natural par, există k∈Nk \in \mathbb{N} astfel încât:

    n=2kn = 2k

    Substituim n=2kn = 2k în expresia numărului NN:

    N=(2k)2+8(2k)+4=4k2+16k+4=4(k2+4k+1)N = (2k)^2 + 8(2k) + 4 = 4k^2 + 16k + 4 = 4\bigl(k^2 + 4k + 1\bigr)

    Deoarece k∈Nk \in \mathbb{N}, numărul k2+4k+1k^2 + 4k + 1 este număr natural întreg, deci NN este divizibil cu 44 (multiplu de 44).

    Prin urmare, NN este multiplu de 44 pentru orice număr natural par nn.

    (2 puncte)