BACEduHub
matematicaPedagogicAnul 2025Simulare Națională

Bacalaureat 2025 - Matematică Pedagogic - Simulare Națională

Examenul Național de Bacalaureat 2025

Proba E. c) Matematică M_pedagogic

Simulare Națională

Filiera vocațională: profilul pedagogic, specializarea învățător-educatoare.


Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calcul cu Radicali (5p)

Arătați că:

5(25+10)−2−52=8\sqrt{5}(2\sqrt{5} + \sqrt{10}) - 2 - 5\sqrt{2} = 8
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Desfacerea parantezei și calculul produselor cu radicali

    Distribuim factorul 5\sqrt{5} fiecărui termen din paranteză:

    5(25+10)=2⋅(5)2+5⋅10=2⋅5+50=10+25⋅2=10+52\sqrt{5}(2\sqrt{5} + \sqrt{10}) = 2 \cdot (\sqrt{5})^2 + \sqrt{5 \cdot 10} = 2 \cdot 5 + \sqrt{50} = 10 + \sqrt{25 \cdot 2} = 10 + 5\sqrt{2}

    (3 puncte)

  2. Efectuarea scăderilor și obținerea rezultatului final

    Înlocuim rezultatul obținut în expresia inițială:

    10+52−2−52=(10−2)+(52−52)=8+0=810 + 5\sqrt{2} - 2 - 5\sqrt{2} = (10 - 2) + (5\sqrt{2} - 5\sqrt{2}) = 8 + 0 = 8

    (2 puncte)


2. Intersecția Graficelor a Două Funcții (5p)

Se consideră funcțiile f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x−1f(x) = 3x - 1 și g:R→Rg : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=x+7g(x) = x + 7. Determinați abscisa punctului de intersecție a graficelor funcțiilor ff și gg.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea ecuației de intersecție a graficelor

    Punctul de intersecție al graficelor Gf∩GgG_f \cap G_g are coordonatele (x,y)(x, y) pentru care f(x)=g(x)f(x) = g(x):

    3x−1=x+73x - 1 = x + 7

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației de gradul I și aflarea abscisei xx

    Separăm termenii care îl conțin pe xx în membrul stâng și termenii liberi în membrul drept:

    3x−x=7+1  ⟹  2x=8  ⟹  x=82=43x - x = 7 + 1 \implies 2x = 8 \implies x = \frac{8}{2} = 4

    Abscisa căutată este x=4x = 4.

    (2 puncte)


3. Ecuație Exponențială (5p)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

33x⋅133=9x3^{3x} \cdot \frac{1}{3^3} = 9^x
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aducerea ambilor membri ai ecuației la baza 33

    Folosim proprietățile puterilor 1an=a−n\frac{1}{a^n} = a^{-n} și am⋅an=am+na^m \cdot a^n = a^{m+n} în membrul stâng:

    133=3−3  ⟹  33x⋅3−3=33x−3\frac{1}{3^3} = 3^{-3} \implies 3^{3x} \cdot 3^{-3} = 3^{3x - 3}

    În membrul drept, scriem baza 99 ca o putere a lui 33:

    9x=(32)x=32x9^x = (3^2)^x = 3^{2x}

    Ecuația devine:

    33x−3=32x3^{3x - 3} = 3^{2x}

    (3 puncte)

  2. Egalarea exponenților datorită injectivității funcției exponențiale

    Deoarece baza 3>03 > 0 și 3≠13 \neq 1, funcția f(t)=3tf(t) = 3^t este strict injectivă:

    3x−3=2x  ⟹  3x−2x=3  ⟹  x=33x - 3 = 2x \implies 3x - 2x = 3 \implies x = 3

    Soluția ecuației este x=3∈Rx = 3 \in \mathbb{R}.

    (2 puncte)


4. Calcule Financiare - Reduceri Succesive de Preț (5p)

În cadrul unei campanii promoționale toate produsele se vând cu 70%70\% din prețul afișat la raft, iar produsele electronice sunt ieftinite cu încă 10%10\% din noul preț. Determinați prețul de vânzare în cadrul campaniei al unui produs electronic cu prețul afișat la raft de 900900 de lei.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul primului preț intermediar (70%70\% din prețul afișat)

    Prețul inițial afișat la raft este P0=900 leiP_0 = 900\text{ lei}. Noul preț după aplicarea procentului de 70%70\% este:

    P1=70100⋅900=70⋅9=630 leiP_1 = \frac{70}{100} \cdot 900 = 70 \cdot 9 = 630\text{ lei}

    (2 puncte)

  2. Aplicarea reducerii suplimentare de 10%10\% din noul preț

    Produsele electronice beneficiază de o ieftinire suplimentară de 10%10\% din prețul P1P_1:

    ΔP=10100⋅630=63 lei\Delta P = \frac{10}{100} \cdot 630 = 63\text{ lei}

    Prețul final de vânzare în campanie este:

    Pfinal=630−63=567 leiP_{\text{final}} = 630 - 63 = 567\text{ lei}

    (3 puncte)


💡 Notă Metodologică (Calcul Direct):

Prețul final reprezintă 90%90\% din prețul intermediar P1P_1:

Pfinal=90100⋅630=9⋅63=567 leiP_{\text{final}} = \frac{90}{100} \cdot 630 = 9 \cdot 63 = 567\text{ lei}

5. Geometrie Analitică - Triunghi Isoscel (5p)

În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,5)A(1, 5), B(5,3)B(5, 3), C(8,4)C(8, 4) și DD, mijlocul segmentului ABAB. Arătați că triunghiul ODCODC este isoscel.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aflarea coordonatelor mijlocului segmentului ABAB

    Punctul DD fiind mijlocul segmentului ABAB, coordonatele sale sunt mediile aritmetice ale coordonatelor extremităților:

    xD=xA+xB2=1+52=62=3x_D = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{1 + 5}{2} = \frac{6}{2} = 3 yD=yA+yB2=5+32=82=4y_D = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{5 + 3}{2} = \frac{8}{2} = 4

    Obținem coordonatele punctului D(3,4)D(3, 4).

    (2 puncte)

  2. Calculul lungimilor laturilor ODOD și DCDC

    Originea reperului este O(0,0)O(0, 0). Lungimea segmentului ODOD este:

    OD=(xD−xO)2+(yD−yO)2=32+42=9+16=25=5OD = \sqrt{(x_D - x_O)^2 + (y_D - y_O)^2} = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5

    Pentru segmentul DCDC, având C(8,4)C(8, 4) și D(3,4)D(3, 4):

    DC=(xC−xD)2+(yC−yD)2=(8−3)2+(4−4)2=52+02=25=5DC = \sqrt{(x_C - x_D)^2 + (y_C - y_D)^2} = \sqrt{(8 - 3)^2 + (4 - 4)^2} = \sqrt{5^2 + 0^2} = \sqrt{25} = 5

    Deoarece OD=DC=5OD = DC = 5, triunghiul ODCODC are două laturi egale, deci este isoscel.

    (3 puncte)


6. Trigonometrie în Triunghiul Dreptunghic (5p)

Se consideră triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, cu AB=4AB = 4 și sin⁡B=13\sin B = \frac{1}{3}. Arătați că AC=2AC = \sqrt{2}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Relația dintre sinusul unghiului BB și laturile triunghiului dreptunghic

    În triunghiul dreptunghic ABCABC cu ∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ, sinusul unghiului BB este raportul dintre cateta opusă și ipotenuză:

    sin⁡B=ACBC\sin B = \frac{AC}{BC}

    Știind că sin⁡B=13\sin B = \frac{1}{3}, avem:

    ACBC=13  ⟹  BC=3AC\frac{AC}{BC} = \frac{1}{3} \implies BC = 3AC

    (2 puncte)

  2. Aplicarea Teoremei lui Pitagora pentru determinarea lungimii ACAC

    Conform Teoremei lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABCABC:

    AB2+AC2=BC2AB^2 + AC^2 = BC^2

    Înlocuim valorile AB=4AB = 4 și BC=3ACBC = 3AC:

    42+AC2=(3AC)2  ⟹  16+AC2=9AC24^2 + AC^2 = (3AC)^2 \implies 16 + AC^2 = 9AC^2 9AC2−AC2=16  ⟹  8AC2=16  ⟹  AC2=168=29AC^2 - AC^2 = 16 \implies 8AC^2 = 16 \implies AC^2 = \frac{16}{8} = 2

    Deoarece lungimea unei laturi este un număr strict pozitiv (AC>0AC > 0), obținem:

    AC=2AC = \sqrt{2}

    (3 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=x+y−16xy+1x * y = x + y - \frac{1}{6}xy + 1

1. Calcul Direct (5p)

Arătați că 2∗3=52 * 3 = 5.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Înlocuirea valorilor x=2x = 2 și y=3y = 3 în legea de compoziție

    2∗3=2+3−2⋅36+12 * 3 = 2 + 3 - \frac{2 \cdot 3}{6} + 1

    (3 puncte)

  2. Efectuarea calculelor numerice

    2∗3=5−66+1=5−1+1=52 * 3 = 5 - \frac{6}{6} + 1 = 5 - 1 + 1 = 5

    (2 puncte)


2. Forma Descompusă a Legii de Compoziție (5p)

Arătați că:

x∗y=7−16(x−6)(y−6)x * y = 7 - \frac{1}{6}(x - 6)(y - 6)

pentru orice numere reale xx și yy.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Dezvoltarea produsului din membrul drept

    Calculăm produsul parantezelor:

    (x−6)(y−6)=xy−6x−6y+36(x - 6)(y - 6) = xy - 6x - 6y + 36

    Înmulțim cu −16-\frac{1}{6}:

    −16(x−6)(y−6)=−16(xy−6x−6y+36)=−16xy+x+y−6-\frac{1}{6}(x - 6)(y - 6) = -\frac{1}{6}(xy - 6x - 6y + 36) = -\frac{1}{6}xy + x + y - 6

    (3 puncte)

  2. Adunarea termenului constant 77 și verificarea identității

    7−16(x−6)(y−6)=7−16xy+x+y−6=x+y−16xy+17 - \frac{1}{6}(x - 6)(y - 6) = 7 - \frac{1}{6}xy + x + y - 6 = x + y - \frac{1}{6}xy + 1

    Cum expresia obținută coincide cu definiția legii x∗yx * y, rezultă că:

    x∗y=7−16(x−6)(y−6)x * y = 7 - \frac{1}{6}(x - 6)(y - 6)

    pentru orice numere reale xx și yy.

    (2 puncte)


3. Ecuație cu Legea de Compoziție (5p)

Determinați numărul real xx pentru care x∗4=4x * 4 = 4.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Exprimarea compunerii x∗4x * 4

    Folosim forma legii de compoziție pentru y=4y = 4:

    x∗4=x+4−x⋅46+1=x−2x3+5=x3+5x * 4 = x + 4 - \frac{x \cdot 4}{6} + 1 = x - \frac{2x}{3} + 5 = \frac{x}{3} + 5

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației

    Egalăm expresia cu 44:

    x3+5=4  ⟹  x3=4−5  ⟹  x3=−1  ⟹  x=−3\frac{x}{3} + 5 = 4 \implies \frac{x}{3} = 4 - 5 \implies \frac{x}{3} = -1 \implies x = -3

    (2 puncte)


4. Perechi de Numere Întregi (5p)

Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere întregi, cu m<nm < n, pentru care:

m∗n=16m * n = \frac{1}{6}
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Utilizarea formei descompuse a legii și izolarea produsului

    Folosim identitatea demonstrată la subpunctul 2:

    m∗n=7−16(m−6)(n−6)m * n = 7 - \frac{1}{6}(m - 6)(n - 6)

    Egalitatea devine:

    7−16(m−6)(n−6)=16  ⟹  16(m−6)(n−6)=7−167 - \frac{1}{6}(m - 6)(n - 6) = \frac{1}{6} \implies \frac{1}{6}(m - 6)(n - 6) = 7 - \frac{1}{6} 16(m−6)(n−6)=416  ⟹  (m−6)(n−6)=41\frac{1}{6}(m - 6)(n - 6) = \frac{41}{6} \implies (m - 6)(n - 6) = 41

    (3 puncte)

  2. Analiza divizorilor întregi ai numărului prim 4141

    Numărul 4141 este prim, având în Z\mathbb{Z} divizorii: ±1,±41\pm 1, \pm 41.

    Deoarece m<nm < n, deducem că m−6<n−6m - 6 < n - 6. Avem două cazuri posibile:

    • Cazul 1:

      {m−6=−41n−6=−1  ⟹  {m=−41+6=−35n=−1+6=5  ⟹  (−35,5)\begin{cases} m - 6 = -41 \\ n - 6 = -1 \end{cases} \implies \begin{cases} m = -41 + 6 = -35 \\ n = -1 + 6 = 5 \end{cases} \implies (-35, 5)
    • Cazul 2:

      {m−6=1n−6=41  ⟹  {m=1+6=7n=41+6=47  ⟹  (7,47)\begin{cases} m - 6 = 1 \\ n - 6 = 41 \end{cases} \implies \begin{cases} m = 1 + 6 = 7 \\ n = 41 + 6 = 47 \end{cases} \implies (7, 47)

    Perechile căutate sunt (−35,5)(-35, 5) și (7,47)(7, 47).

    (2 puncte)


5. Ecuație în Mulțimea Numerelor Reale (5p)

Determinați numerele reale xx pentru care:

(0∗x)∗(x+1)=1(0 * x) * (x + 1) = 1
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul primei compuneri și aducerea ecuației la o formă compactă

    Calculăm compunerea 0∗x0 * x:

    0∗x=0+x−0⋅x6+1=x+10 * x = 0 + x - \frac{0 \cdot x}{6} + 1 = x + 1

    Ecuația devine:

    (x+1)∗(x+1)=1(x + 1) * (x + 1) = 1

    Folosim formula descompusă y∗y=7−16(y−6)2y * y = 7 - \frac{1}{6}(y - 6)^2 pentru y=x+1y = x + 1:

    (x+1)∗(x+1)=7−16((x+1)−6)2=7−16(x−5)2(x + 1) * (x + 1) = 7 - \frac{1}{6}((x + 1) - 6)^2 = 7 - \frac{1}{6}(x - 5)^2

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației algebrice

    Egalăm expresia cu 11:

    7−16(x−5)2=1  ⟹  16(x−5)2=6  ⟹  (x−5)2=367 - \frac{1}{6}(x - 5)^2 = 1 \implies \frac{1}{6}(x - 5)^2 = 6 \implies (x - 5)^2 = 36

    Avem două ramuri:

    x−5=6  ⟹  x=11x - 5 = 6 \implies x = 11 x−5=−6  ⟹  x=−1x - 5 = -6 \implies x = -1

    Soluțiile sunt x=−1x = -1 și x=11x = 11.

    (2 puncte)


6. Progresie Aritmetică și Legea de Compoziție (5p)

Determinați tripletele (a,b,c)(a, b, c) de numere reale, știind că numerele aa, bb și cc sunt, în această ordine, termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice cu rația 66 și:

b∗c=−5b * c = -5
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Exprimarea termenilor în funcție de bb și formarea ecuației

    Numerele a,b,ca, b, c fiind termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice cu rația r=6r = 6, avem:

    a=b−6șic=b+6a = b - 6 \quad \text{și} \quad c = b + 6

    Folosind formula descompusă a legii, compunerea b∗cb * c este:

    b∗c=7−16(b−6)(c−6)b * c = 7 - \frac{1}{6}(b - 6)(c - 6)

    Deoarece c=b+6c = b + 6, obținem c−6=bc - 6 = b. Înlocuind în ecuație:

    7−16(b−6)b=−5  ⟹  16b(b−6)=7−(−5)=127 - \frac{1}{6}(b - 6)b = -5 \implies \frac{1}{6}b(b - 6) = 7 - (-5) = 12 b(b−6)=72  ⟹  b2−6b−72=0b(b - 6) = 72 \implies b^2 - 6b - 72 = 0

    (3 puncte)

  2. Aflarea valorilor lui bb și a tripletelor (a,b,c)(a, b, c)

    Rezolvăm ecuația de gradul al doilea b2−6b−72=0b^2 - 6b - 72 = 0:

    Δ=(−6)2−4⋅1⋅(−72)=36+288=324=182\Delta = (-6)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-72) = 36 + 288 = 324 = 18^2 b1=6+182=12,b2=6−182=−6b_1 = \frac{6 + 18}{2} = 12, \quad b_2 = \frac{6 - 18}{2} = -6

    Determinăm tripletele (a,b,c)(a, b, c) corespunzătoare:

    • Pentru b=12b = 12:

      a=12−6=6,c=12+6=18  ⟹  (6,12,18)a = 12 - 6 = 6, \quad c = 12 + 6 = 18 \implies (6, 12, 18)
    • Pentru b=−6b = -6:

      a=−6−6=−12,c=−6+6=0  ⟹  (−12,−6,0)a = -6 - 6 = -12, \quad c = -6 + 6 = 0 \implies (-12, -6, 0)

    Tripletele cerute sunt (−12,−6,0)(-12, -6, 0) și (6,12,18)(6, 12, 18).

    (2 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}, A=(0100)A = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} și B(x)=(2x3x+11−x1)B(x) = \begin{pmatrix} 2x & 3x + 1 \\ 1 - x & 1 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

1. Calcul Determinant Numeric (5p)

Arătați că det⁡(B(1))=2\det(B(1)) = 2.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea matricei B(1)B(1) și a formulei determinantului

    Înlocuim x=1x = 1 în expresia matricei B(x)B(x):

    B(1)=(2⋅13⋅1+11−11)=(2401)B(1) = \begin{pmatrix} 2 \cdot 1 & 3 \cdot 1 + 1 \\ 1 - 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 4 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}

    Determinantul matricei este:

    det⁡(B(1))=∣2401∣\det(B(1)) = \begin{vmatrix} 2 & 4 \\ 0 & 1 \end{vmatrix}

    (3 puncte)

  2. Calculul determinantului de ordin 22

    det⁡(B(1))=2⋅1−4⋅0=2−0=2\det(B(1)) = 2 \cdot 1 - 4 \cdot 0 = 2 - 0 = 2

    (2 puncte)


2. Produs Matricial și Relație Algebrică (5p)

Arătați că:

B(1)⋅B(2)−B(2)=11AB(1) \cdot B(2) - B(2) = 11A
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Determinarea matricei B(2)B(2) și calculul produsului B(1)⋅B(2)B(1) \cdot B(2)

    Pentru x=2x = 2:

    B(2)=(2⋅23⋅2+11−21)=(47−11)B(2) = \begin{pmatrix} 2 \cdot 2 & 3 \cdot 2 + 1 \\ 1 - 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 7 \\ -1 & 1 \end{pmatrix}

    Efectuăm produsul matricelor B(1)⋅B(2)B(1) \cdot B(2):

    B(1)⋅B(2)=(2401)(47−11)=(2⋅4+4⋅(−1)2⋅7+4⋅10⋅4+1⋅(−1)0⋅7+1⋅1)=(418−11)B(1) \cdot B(2) = \begin{pmatrix} 2 & 4 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 4 & 7 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 \cdot 4 + 4 \cdot (-1) & 2 \cdot 7 + 4 \cdot 1 \\ 0 \cdot 4 + 1 \cdot (-1) & 0 \cdot 7 + 1 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 18 \\ -1 & 1 \end{pmatrix}

    (3 puncte)

  2. Efectuarea scăderii și identificarea matricei 11A11A

    B(1)⋅B(2)−B(2)=(418−11)−(47−11)=(4−418−7−1−(−1)1−1)=(01100)B(1) \cdot B(2) - B(2) = \begin{pmatrix} 4 & 18 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 4 & 7 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 - 4 & 18 - 7 \\ -1 - (-1) & 1 - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 11 \\ 0 & 0 \end{pmatrix}

    Scoatem factorul scalar 1111:

    (01100)=11(0100)=11A\begin{pmatrix} 0 & 11 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} = 11 \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} = 11A

    (2 puncte)


3. Ecuație cu Determinant (5p)

Determinați numărul real aa pentru care:

det⁡(B(−1)+aA)=0\det(B(-1) + aA) = 0
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul matricei B(−1)+aAB(-1) + aA și a determinantului acesteia

    Aflăm matricea B(−1)B(-1) pentru x=−1x = -1:

    B(−1)=(2⋅(−1)3⋅(−1)+11−(−1)1)=(−2−221)B(-1) = \begin{pmatrix} 2 \cdot (-1) & 3 \cdot (-1) + 1 \\ 1 - (-1) & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2 & -2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}

    Matricea aAaA este:

    aA=a(0100)=(0a00)aA = a \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & a \\ 0 & 0 \end{pmatrix}

    Suma lor devine:

    B(−1)+aA=(−2−2+a21)B(-1) + aA = \begin{pmatrix} -2 & -2 + a \\ 2 & 1 \end{pmatrix}

    Calculăm determinantul:

    det⁡(B(−1)+aA)=(−2)⋅1−(−2+a)⋅2=−2−(−4+2a)=2−2a\det(B(-1) + aA) = (-2) \cdot 1 - (-2 + a) \cdot 2 = -2 - (-4 + 2a) = 2 - 2a

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației

    Punem condiția ca determinantul să fie nul:

    2−2a=0  ⟹  2a=2  ⟹  a=12 - 2a = 0 \implies 2a = 2 \implies a = 1

    (2 puncte)


4. Identitate Liniară Matricială (5p)

Arătați că:

B(−x)+2B(x)=3B(x3)B(-x) + 2B(x) = 3B\left(\frac{x}{3}\right)

pentru orice număr real xx.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul membrului stâng B(−x)+2B(x)B(-x) + 2B(x)

    Scriem matricele B(−x)B(-x) și 2B(x)2B(x):

    B(−x)=(−2x−3x+11−(−x)1)=(−2x−3x+11+x1)B(-x) = \begin{pmatrix} -2x & -3x + 1 \\ 1 - (-x) & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2x & -3x + 1 \\ 1 + x & 1 \end{pmatrix} 2B(x)=2(2x3x+11−x1)=(4x6x+22−2x2)2B(x) = 2 \begin{pmatrix} 2x & 3x + 1 \\ 1 - x & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4x & 6x + 2 \\ 2 - 2x & 2 \end{pmatrix}

    Adunăm cele două matrice:

    B(−x)+2B(x)=(−2x+4x(−3x+1)+(6x+2)(1+x)+(2−2x)1+2)=(2x3x+33−x3)B(-x) + 2B(x) = \begin{pmatrix} -2x + 4x & (-3x + 1) + (6x + 2) \\ (1 + x) + (2 - 2x) & 1 + 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x & 3x + 3 \\ 3 - x & 3 \end{pmatrix}

    (3 puncte)

  2. Calculul membrului drept 3B(x3)3B\left(\frac{x}{3}\right) și verificarea identității

    Înlocuim argumentul cu x3\frac{x}{3}:

    B(x3)=(2⋅x33⋅x3+11−x31)=(2x3x+13−x31)B\left(\frac{x}{3}\right) = \begin{pmatrix} 2 \cdot \frac{x}{3} & 3 \cdot \frac{x}{3} + 1 \\ 1 - \frac{x}{3} & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \frac{2x}{3} & x + 1 \\ \frac{3 - x}{3} & 1 \end{pmatrix}

    Înmulțim cu scalarul 33:

    3B(x3)=3(2x3x+13−x31)=(2x3(x+1)3−x3)=(2x3x+33−x3)3B\left(\frac{x}{3}\right) = 3 \begin{pmatrix} \frac{2x}{3} & x + 1 \\ \frac{3 - x}{3} & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x & 3(x + 1) \\ 3 - x & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x & 3x + 3 \\ 3 - x & 3 \end{pmatrix}

    Cele două matrice fiind identice pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, egalitatea este demonstrată.

    (2 puncte)


5. Ecuație Matricială (5p)

Determinați numărul real xx pentru care:

A⋅(B(x)+I2)=B(x)⋅AA \cdot (B(x) + I_2) = B(x) \cdot A
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul sumei B(x)+I2B(x) + I_2 și a produsului din membrul stâng

    B(x)+I2=(2x3x+11−x1)+(1001)=(2x+13x+11−x2)B(x) + I_2 = \begin{pmatrix} 2x & 3x + 1 \\ 1 - x & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x + 1 & 3x + 1 \\ 1 - x & 2 \end{pmatrix}

    Efectuăm produsul A⋅(B(x)+I2)A \cdot (B(x) + I_2):

    A⋅(B(x)+I2)=(0100)(2x+13x+11−x2)=(1−x200)A \cdot (B(x) + I_2) = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2x + 1 & 3x + 1 \\ 1 - x & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 - x & 2 \\ 0 & 0 \end{pmatrix}

    (3 puncte)

  2. Calculul produsului din membrul drept și determinarea valorii lui xx

    B(x)⋅A=(2x3x+11−x1)(0100)=(02x01−x)B(x) \cdot A = \begin{pmatrix} 2x & 3x + 1 \\ 1 - x & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 2x \\ 0 & 1 - x \end{pmatrix}

    Egalitatea A⋅(B(x)+I2)=B(x)⋅AA \cdot (B(x) + I_2) = B(x) \cdot A devine:

    (1−x200)=(02x01−x)\begin{pmatrix} 1 - x & 2 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 2x \\ 0 & 1 - x \end{pmatrix}

    Identificăm elementele corespunzătoare:

    {1−x=02=2x0=00=1−x  ⟹  x=1\begin{cases} 1 - x = 0 \\ 2 = 2x \\ 0 = 0 \\ 0 = 1 - x \end{cases} \implies x = 1

    Numărul real căutat este x=1x = 1.

    (2 puncte)


6. Proprietăți ale Determinantului și Aritmetică (5p)

Arătați că, pentru orice numere întregi mm și nn, numărul:

N=det⁡(B(2m)−B(2n+1))N = \det(B(2m) - B(2n + 1))

este natural, multiplu impar de 33.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul diferenței de matrice B(2m)−B(2n+1)B(2m) - B(2n + 1)

    Scriem matricele B(2m)B(2m) și B(2n+1)B(2n + 1):

    B(2m)=(4m6m+11−2m1)B(2m) = \begin{pmatrix} 4m & 6m + 1 \\ 1 - 2m & 1 \end{pmatrix} B(2n+1)=(2(2n+1)3(2n+1)+11−(2n+1)1)=(4n+26n+4−2n1)B(2n + 1) = \begin{pmatrix} 2(2n + 1) & 3(2n + 1) + 1 \\ 1 - (2n + 1) & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4n + 2 & 6n + 4 \\ -2n & 1 \end{pmatrix}

    Scădem matricele:

    B(2m)−B(2n+1)=(4m−(4n+2)6m+1−(6n+4)1−2m−(−2n)1−1)=(4m−4n−26m−6n−31−2m+2n0)B(2m) - B(2n + 1) = \begin{pmatrix} 4m - (4n + 2) & 6m + 1 - (6n + 4) \\ 1 - 2m - (-2n) & 1 - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4m - 4n - 2 & 6m - 6n - 3 \\ 1 - 2m + 2n & 0 \end{pmatrix}

    (2 puncte)

  2. Calculul determinantului NN și demonstrarea proprietății cerute

    Calculăm determinantul matricei:

    N=∣4m−4n−26m−6n−31−2m+2n0∣=(4m−4n−2)⋅0−(6m−6n−3)(1−2m+2n)N = \begin{vmatrix} 4m - 4n - 2 & 6m - 6n - 3 \\ 1 - 2m + 2n & 0 \end{vmatrix} = (4m - 4n - 2) \cdot 0 - (6m - 6n - 3)(1 - 2m + 2n)

    Observăm că 6m−6n−3=−3(1−2m+2n)6m - 6n - 3 = -3(1 - 2m + 2n). Înlocuind, obținem:

    N=−[−3(1−2m+2n)](1−2m+2n)=3(1−2m+2n)2N = -[-3(1 - 2m + 2n)](1 - 2m + 2n) = 3(1 - 2m + 2n)^2

    Deoarece m,n∈Zm, n \in \mathbb{Z}, numărul 1−2m+2n=1−2(m−n)1 - 2m + 2n = 1 - 2(m - n) este un număr întreg impar (diferența dintre 11 și un număr par).

    Pătratul oricărui număr întreg impar este un număr natural impar nenul:

    (1−2m+2n)2=(2k+1)2=2p+1∈N∗,p∈N(1 - 2m + 2n)^2 = (2k + 1)^2 = 2p + 1 \in \mathbb{N}^*, \quad p \in \mathbb{N}

    Prin urmare:

    N=3⋅(2p+1)N = 3 \cdot (2p + 1)

    este un număr natural, multiplu impar de 33, pentru orice numere întregi mm și nn.

    (3 puncte)