Proba E. c) Matematică M_pedagogic
Simulare Națională
Filiera vocațională: profilul pedagogic, specializarea învățător-educatoare.
Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Calcul cu Radicali (5p)
Arătați că:
5 ( 2 5 + 10 ) − 2 − 5 2 = 8 \sqrt{5}(2\sqrt{5} + \sqrt{10}) - 2 - 5\sqrt{2} = 8 5 ( 2 5 + 10 ) − 2 − 5 2 = 8
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Desfacerea parantezei și calculul produselor cu radicali
Distribuim factorul 5 \sqrt{5} 5 fiecărui termen din paranteză:
5 ( 2 5 + 10 ) = 2 ⋅ ( 5 ) 2 + 5 ⋅ 10 = 2 ⋅ 5 + 50 = 10 + 25 ⋅ 2 = 10 + 5 2 \sqrt{5}(2\sqrt{5} + \sqrt{10}) = 2 \cdot (\sqrt{5})^2 + \sqrt{5 \cdot 10} = 2 \cdot 5 + \sqrt{50} = 10 + \sqrt{25 \cdot 2} = 10 + 5\sqrt{2} 5 ( 2 5 + 10 ) = 2 ⋅ ( 5 ) 2 + 5 ⋅ 10 = 2 ⋅ 5 + 50 = 10 + 25 ⋅ 2 = 10 + 5 2
(3 puncte)
Efectuarea scăderilor și obținerea rezultatului final
Înlocuim rezultatul obținut în expresia inițială:
10 + 5 2 − 2 − 5 2 = ( 10 − 2 ) + ( 5 2 − 5 2 ) = 8 + 0 = 8 10 + 5\sqrt{2} - 2 - 5\sqrt{2} = (10 - 2) + (5\sqrt{2} - 5\sqrt{2}) = 8 + 0 = 8 10 + 5 2 − 2 − 5 2 = ( 10 − 2 ) + ( 5 2 − 5 2 ) = 8 + 0 = 8
(2 puncte)
2. Intersecția Graficelor a Două Funcții (5p)
Se consideră funcțiile f : R → R f : \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 3 x − 1 f(x) = 3x - 1 f ( x ) = 3 x − 1 și g : R → R g : \mathbb{R} \to \mathbb{R} g : R → R , g ( x ) = x + 7 g(x) = x + 7 g ( x ) = x + 7 . Determinați abscisa punctului de intersecție a graficelor funcțiilor f f f și g g g .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Scrierea ecuației de intersecție a graficelor
Punctul de intersecție al graficelor G f ∩ G g G_f \cap G_g G f ∩ G g are coordonatele ( x , y ) (x, y) ( x , y ) pentru care f ( x ) = g ( x ) f(x) = g(x) f ( x ) = g ( x ) :
3 x − 1 = x + 7 3x - 1 = x + 7 3 x − 1 = x + 7
(3 puncte)
Rezolvarea ecuației de gradul I și aflarea abscisei x x x
Separăm termenii care îl conțin pe x x x în membrul stâng și termenii liberi în membrul drept:
3 x − x = 7 + 1 ⟹ 2 x = 8 ⟹ x = 8 2 = 4 3x - x = 7 + 1 \implies 2x = 8 \implies x = \frac{8}{2} = 4 3 x − x = 7 + 1 ⟹ 2 x = 8 ⟹ x = 2 8 = 4
Abscisa căutată este x = 4 x = 4 x = 4 .
(2 puncte)
3. Ecuație Exponențială (5p)
Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:
3 3 x ⋅ 1 3 3 = 9 x 3^{3x} \cdot \frac{1}{3^3} = 9^x 3 3 x ⋅ 3 3 1 = 9 x
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Aducerea ambilor membri ai ecuației la baza 3 3 3
Folosim proprietățile puterilor 1 a n = a − n \frac{1}{a^n} = a^{-n} a n 1 = a − n și a m ⋅ a n = a m + n a^m \cdot a^n = a^{m+n} a m ⋅ a n = a m + n în membrul stâng:
1 3 3 = 3 − 3 ⟹ 3 3 x ⋅ 3 − 3 = 3 3 x − 3 \frac{1}{3^3} = 3^{-3} \implies 3^{3x} \cdot 3^{-3} = 3^{3x - 3} 3 3 1 = 3 − 3 ⟹ 3 3 x ⋅ 3 − 3 = 3 3 x − 3
În membrul drept, scriem baza 9 9 9 ca o putere a lui 3 3 3 :
9 x = ( 3 2 ) x = 3 2 x 9^x = (3^2)^x = 3^{2x} 9 x = ( 3 2 ) x = 3 2 x
Ecuația devine:
3 3 x − 3 = 3 2 x 3^{3x - 3} = 3^{2x} 3 3 x − 3 = 3 2 x
(3 puncte)
Egalarea exponenților datorită injectivității funcției exponențiale
Deoarece baza 3 > 0 3 > 0 3 > 0 și 3 ≠ 1 3 \neq 1 3 = 1 , funcția f ( t ) = 3 t f(t) = 3^t f ( t ) = 3 t este strict injectivă:
3 x − 3 = 2 x ⟹ 3 x − 2 x = 3 ⟹ x = 3 3x - 3 = 2x \implies 3x - 2x = 3 \implies x = 3 3 x − 3 = 2 x ⟹ 3 x − 2 x = 3 ⟹ x = 3
Soluția ecuației este x = 3 ∈ R x = 3 \in \mathbb{R} x = 3 ∈ R .
(2 puncte)
4. Calcule Financiare - Reduceri Succesive de Preț (5p)
În cadrul unei campanii promoționale toate produsele se vând cu 70 % 70\% 70% din prețul afișat la raft, iar produsele electronice sunt ieftinite cu încă 10 % 10\% 10% din noul preț. Determinați prețul de vânzare în cadrul campaniei al unui produs electronic cu prețul afișat la raft de 900 900 900 de lei.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Calculul primului preț intermediar (70 % 70\% 70% din prețul afișat)
Prețul inițial afișat la raft este P 0 = 900 lei P_0 = 900\text{ lei} P 0 = 900 lei . Noul preț după aplicarea procentului de 70 % 70\% 70% este:
P 1 = 70 100 ⋅ 900 = 70 ⋅ 9 = 630 lei P_1 = \frac{70}{100} \cdot 900 = 70 \cdot 9 = 630\text{ lei} P 1 = 100 70 ⋅ 900 = 70 ⋅ 9 = 630 lei
(2 puncte)
Aplicarea reducerii suplimentare de 10 % 10\% 10% din noul preț
Produsele electronice beneficiază de o ieftinire suplimentară de 10 % 10\% 10% din prețul P 1 P_1 P 1 :
Δ P = 10 100 ⋅ 630 = 63 lei \Delta P = \frac{10}{100} \cdot 630 = 63\text{ lei} Δ P = 100 10 ⋅ 630 = 63 lei
Prețul final de vânzare în campanie este:
P final = 630 − 63 = 567 lei P_{\text{final}} = 630 - 63 = 567\text{ lei} P final = 630 − 63 = 567 lei
(3 puncte)
💡 Notă Metodologică (Calcul Direct):
Prețul final reprezintă 90 % 90\% 90% din prețul intermediar P 1 P_1 P 1 :
P final = 90 100 ⋅ 630 = 9 ⋅ 63 = 567 lei P_{\text{final}} = \frac{90}{100} \cdot 630 = 9 \cdot 63 = 567\text{ lei} P final = 100 90 ⋅ 630 = 9 ⋅ 63 = 567 lei
5. Geometrie Analitică - Triunghi Isoscel (5p)
În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( 1 , 5 ) A(1, 5) A ( 1 , 5 ) , B ( 5 , 3 ) B(5, 3) B ( 5 , 3 ) , C ( 8 , 4 ) C(8, 4) C ( 8 , 4 ) și D D D , mijlocul segmentului A B AB A B . Arătați că triunghiul O D C ODC O D C este isoscel.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Aflarea coordonatelor mijlocului segmentului A B AB A B
Punctul D D D fiind mijlocul segmentului A B AB A B , coordonatele sale sunt mediile aritmetice ale coordonatelor extremităților:
x D = x A + x B 2 = 1 + 5 2 = 6 2 = 3 x_D = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{1 + 5}{2} = \frac{6}{2} = 3 x D = 2 x A + x B = 2 1 + 5 = 2 6 = 3
y D = y A + y B 2 = 5 + 3 2 = 8 2 = 4 y_D = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{5 + 3}{2} = \frac{8}{2} = 4 y D = 2 y A + y B = 2 5 + 3 = 2 8 = 4
Obținem coordonatele punctului D ( 3 , 4 ) D(3, 4) D ( 3 , 4 ) .
(2 puncte)
Calculul lungimilor laturilor O D OD O D și D C DC D C
Originea reperului este O ( 0 , 0 ) O(0, 0) O ( 0 , 0 ) . Lungimea segmentului O D OD O D este:
O D = ( x D − x O ) 2 + ( y D − y O ) 2 = 3 2 + 4 2 = 9 + 16 = 25 = 5 OD = \sqrt{(x_D - x_O)^2 + (y_D - y_O)^2} = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5 O D = ( x D − x O ) 2 + ( y D − y O ) 2 = 3 2 + 4 2 = 9 + 16 = 25 = 5
Pentru segmentul D C DC D C , având C ( 8 , 4 ) C(8, 4) C ( 8 , 4 ) și D ( 3 , 4 ) D(3, 4) D ( 3 , 4 ) :
D C = ( x C − x D ) 2 + ( y C − y D ) 2 = ( 8 − 3 ) 2 + ( 4 − 4 ) 2 = 5 2 + 0 2 = 25 = 5 DC = \sqrt{(x_C - x_D)^2 + (y_C - y_D)^2} = \sqrt{(8 - 3)^2 + (4 - 4)^2} = \sqrt{5^2 + 0^2} = \sqrt{25} = 5 D C = ( x C − x D ) 2 + ( y C − y D ) 2 = ( 8 − 3 ) 2 + ( 4 − 4 ) 2 = 5 2 + 0 2 = 25 = 5
Deoarece O D = D C = 5 OD = DC = 5 O D = D C = 5 , triunghiul O D C ODC O D C are două laturi egale, deci este isoscel.
(3 puncte)
6. Trigonometrie în Triunghiul Dreptunghic (5p)
Se consideră triunghiul A B C ABC A B C dreptunghic în A A A , cu A B = 4 AB = 4 A B = 4 și sin B = 1 3 \sin B = \frac{1}{3} sin B = 3 1 . Arătați că A C = 2 AC = \sqrt{2} A C = 2 .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Relația dintre sinusul unghiului B B B și laturile triunghiului dreptunghic
În triunghiul dreptunghic A B C ABC A B C cu ∢ A = 90 ∘ \sphericalangle A = 90^\circ ∢ A = 9 0 ∘ , sinusul unghiului B B B este raportul dintre cateta opusă și ipotenuză:
sin B = A C B C \sin B = \frac{AC}{BC} sin B = B C A C
Știind că sin B = 1 3 \sin B = \frac{1}{3} sin B = 3 1 , avem:
A C B C = 1 3 ⟹ B C = 3 A C \frac{AC}{BC} = \frac{1}{3} \implies BC = 3AC B C A C = 3 1 ⟹ B C = 3 A C
(2 puncte)
Aplicarea Teoremei lui Pitagora pentru determinarea lungimii A C AC A C
Conform Teoremei lui Pitagora în triunghiul dreptunghic A B C ABC A B C :
A B 2 + A C 2 = B C 2 AB^2 + AC^2 = BC^2 A B 2 + A C 2 = B C 2
Înlocuim valorile A B = 4 AB = 4 A B = 4 și B C = 3 A C BC = 3AC B C = 3 A C :
4 2 + A C 2 = ( 3 A C ) 2 ⟹ 16 + A C 2 = 9 A C 2 4^2 + AC^2 = (3AC)^2 \implies 16 + AC^2 = 9AC^2 4 2 + A C 2 = ( 3 A C ) 2 ⟹ 16 + A C 2 = 9 A C 2
9 A C 2 − A C 2 = 16 ⟹ 8 A C 2 = 16 ⟹ A C 2 = 16 8 = 2 9AC^2 - AC^2 = 16 \implies 8AC^2 = 16 \implies AC^2 = \frac{16}{8} = 2 9 A C 2 − A C 2 = 16 ⟹ 8 A C 2 = 16 ⟹ A C 2 = 8 16 = 2
Deoarece lungimea unei laturi este un număr strict pozitiv (A C > 0 AC > 0 A C > 0 ), obținem:
A C = 2 AC = \sqrt{2} A C = 2
(3 puncte)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x ∗ y = x + y − 1 6 x y + 1 x * y = x + y - \frac{1}{6}xy + 1 x ∗ y = x + y − 6 1 x y + 1
1. Calcul Direct (5p)
Arătați că 2 ∗ 3 = 5 2 * 3 = 5 2 ∗ 3 = 5 .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Înlocuirea valorilor x = 2 x = 2 x = 2 și y = 3 y = 3 y = 3 în legea de compoziție
2 ∗ 3 = 2 + 3 − 2 ⋅ 3 6 + 1 2 * 3 = 2 + 3 - \frac{2 \cdot 3}{6} + 1 2 ∗ 3 = 2 + 3 − 6 2 ⋅ 3 + 1
(3 puncte)
Efectuarea calculelor numerice
2 ∗ 3 = 5 − 6 6 + 1 = 5 − 1 + 1 = 5 2 * 3 = 5 - \frac{6}{6} + 1 = 5 - 1 + 1 = 5 2 ∗ 3 = 5 − 6 6 + 1 = 5 − 1 + 1 = 5
(2 puncte)
Arătați că:
x ∗ y = 7 − 1 6 ( x − 6 ) ( y − 6 ) x * y = 7 - \frac{1}{6}(x - 6)(y - 6) x ∗ y = 7 − 6 1 ( x − 6 ) ( y − 6 )
pentru orice numere reale x x x și y y y .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Dezvoltarea produsului din membrul drept
Calculăm produsul parantezelor:
( x − 6 ) ( y − 6 ) = x y − 6 x − 6 y + 36 (x - 6)(y - 6) = xy - 6x - 6y + 36 ( x − 6 ) ( y − 6 ) = x y − 6 x − 6 y + 36
Înmulțim cu − 1 6 -\frac{1}{6} − 6 1 :
− 1 6 ( x − 6 ) ( y − 6 ) = − 1 6 ( x y − 6 x − 6 y + 36 ) = − 1 6 x y + x + y − 6 -\frac{1}{6}(x - 6)(y - 6) = -\frac{1}{6}(xy - 6x - 6y + 36) = -\frac{1}{6}xy + x + y - 6 − 6 1 ( x − 6 ) ( y − 6 ) = − 6 1 ( x y − 6 x − 6 y + 36 ) = − 6 1 x y + x + y − 6
(3 puncte)
Adunarea termenului constant 7 7 7 și verificarea identității
7 − 1 6 ( x − 6 ) ( y − 6 ) = 7 − 1 6 x y + x + y − 6 = x + y − 1 6 x y + 1 7 - \frac{1}{6}(x - 6)(y - 6) = 7 - \frac{1}{6}xy + x + y - 6 = x + y - \frac{1}{6}xy + 1 7 − 6 1 ( x − 6 ) ( y − 6 ) = 7 − 6 1 x y + x + y − 6 = x + y − 6 1 x y + 1
Cum expresia obținută coincide cu definiția legii x ∗ y x * y x ∗ y , rezultă că:
x ∗ y = 7 − 1 6 ( x − 6 ) ( y − 6 ) x * y = 7 - \frac{1}{6}(x - 6)(y - 6) x ∗ y = 7 − 6 1 ( x − 6 ) ( y − 6 )
pentru orice numere reale x x x și y y y .
(2 puncte)
3. Ecuație cu Legea de Compoziție (5p)
Determinați numărul real x x x pentru care x ∗ 4 = 4 x * 4 = 4 x ∗ 4 = 4 .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Exprimarea compunerii x ∗ 4 x * 4 x ∗ 4
Folosim forma legii de compoziție pentru y = 4 y = 4 y = 4 :
x ∗ 4 = x + 4 − x ⋅ 4 6 + 1 = x − 2 x 3 + 5 = x 3 + 5 x * 4 = x + 4 - \frac{x \cdot 4}{6} + 1 = x - \frac{2x}{3} + 5 = \frac{x}{3} + 5 x ∗ 4 = x + 4 − 6 x ⋅ 4 + 1 = x − 3 2 x + 5 = 3 x + 5
(3 puncte)
Rezolvarea ecuației
Egalăm expresia cu 4 4 4 :
x 3 + 5 = 4 ⟹ x 3 = 4 − 5 ⟹ x 3 = − 1 ⟹ x = − 3 \frac{x}{3} + 5 = 4 \implies \frac{x}{3} = 4 - 5 \implies \frac{x}{3} = -1 \implies x = -3 3 x + 5 = 4 ⟹ 3 x = 4 − 5 ⟹ 3 x = − 1 ⟹ x = − 3
(2 puncte)
4. Perechi de Numere Întregi (5p)
Determinați perechile ( m , n ) (m, n) ( m , n ) de numere întregi, cu m < n m < n m < n , pentru care:
m ∗ n = 1 6 m * n = \frac{1}{6} m ∗ n = 6 1
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Utilizarea formei descompuse a legii și izolarea produsului
Folosim identitatea demonstrată la subpunctul 2:
m ∗ n = 7 − 1 6 ( m − 6 ) ( n − 6 ) m * n = 7 - \frac{1}{6}(m - 6)(n - 6) m ∗ n = 7 − 6 1 ( m − 6 ) ( n − 6 )
Egalitatea devine:
7 − 1 6 ( m − 6 ) ( n − 6 ) = 1 6 ⟹ 1 6 ( m − 6 ) ( n − 6 ) = 7 − 1 6 7 - \frac{1}{6}(m - 6)(n - 6) = \frac{1}{6} \implies \frac{1}{6}(m - 6)(n - 6) = 7 - \frac{1}{6} 7 − 6 1 ( m − 6 ) ( n − 6 ) = 6 1 ⟹ 6 1 ( m − 6 ) ( n − 6 ) = 7 − 6 1
1 6 ( m − 6 ) ( n − 6 ) = 41 6 ⟹ ( m − 6 ) ( n − 6 ) = 41 \frac{1}{6}(m - 6)(n - 6) = \frac{41}{6} \implies (m - 6)(n - 6) = 41 6 1 ( m − 6 ) ( n − 6 ) = 6 41 ⟹ ( m − 6 ) ( n − 6 ) = 41
(3 puncte)
Analiza divizorilor întregi ai numărului prim 41 41 41
Numărul 41 41 41 este prim, având în Z \mathbb{Z} Z divizorii: ± 1 , ± 41 \pm 1, \pm 41 ± 1 , ± 41 .
Deoarece m < n m < n m < n , deducem că m − 6 < n − 6 m - 6 < n - 6 m − 6 < n − 6 . Avem două cazuri posibile:
Cazul 1:
{ m − 6 = − 41 n − 6 = − 1 ⟹ { m = − 41 + 6 = − 35 n = − 1 + 6 = 5 ⟹ ( − 35 , 5 ) \begin{cases} m - 6 = -41 \\ n - 6 = -1 \end{cases} \implies \begin{cases} m = -41 + 6 = -35 \\ n = -1 + 6 = 5 \end{cases} \implies (-35, 5) { m − 6 = − 41 n − 6 = − 1 ⟹ { m = − 41 + 6 = − 35 n = − 1 + 6 = 5 ⟹ ( − 35 , 5 )
Cazul 2:
{ m − 6 = 1 n − 6 = 41 ⟹ { m = 1 + 6 = 7 n = 41 + 6 = 47 ⟹ ( 7 , 47 ) \begin{cases} m - 6 = 1 \\ n - 6 = 41 \end{cases} \implies \begin{cases} m = 1 + 6 = 7 \\ n = 41 + 6 = 47 \end{cases} \implies (7, 47) { m − 6 = 1 n − 6 = 41 ⟹ { m = 1 + 6 = 7 n = 41 + 6 = 47 ⟹ ( 7 , 47 )
Perechile căutate sunt ( − 35 , 5 ) (-35, 5) ( − 35 , 5 ) și ( 7 , 47 ) (7, 47) ( 7 , 47 ) .
(2 puncte)
5. Ecuație în Mulțimea Numerelor Reale (5p)
Determinați numerele reale x x x pentru care:
( 0 ∗ x ) ∗ ( x + 1 ) = 1 (0 * x) * (x + 1) = 1 ( 0 ∗ x ) ∗ ( x + 1 ) = 1
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Calculul primei compuneri și aducerea ecuației la o formă compactă
Calculăm compunerea 0 ∗ x 0 * x 0 ∗ x :
0 ∗ x = 0 + x − 0 ⋅ x 6 + 1 = x + 1 0 * x = 0 + x - \frac{0 \cdot x}{6} + 1 = x + 1 0 ∗ x = 0 + x − 6 0 ⋅ x + 1 = x + 1
Ecuația devine:
( x + 1 ) ∗ ( x + 1 ) = 1 (x + 1) * (x + 1) = 1 ( x + 1 ) ∗ ( x + 1 ) = 1
Folosim formula descompusă y ∗ y = 7 − 1 6 ( y − 6 ) 2 y * y = 7 - \frac{1}{6}(y - 6)^2 y ∗ y = 7 − 6 1 ( y − 6 ) 2 pentru y = x + 1 y = x + 1 y = x + 1 :
( x + 1 ) ∗ ( x + 1 ) = 7 − 1 6 ( ( x + 1 ) − 6 ) 2 = 7 − 1 6 ( x − 5 ) 2 (x + 1) * (x + 1) = 7 - \frac{1}{6}((x + 1) - 6)^2 = 7 - \frac{1}{6}(x - 5)^2 ( x + 1 ) ∗ ( x + 1 ) = 7 − 6 1 (( x + 1 ) − 6 ) 2 = 7 − 6 1 ( x − 5 ) 2
(3 puncte)
Rezolvarea ecuației algebrice
Egalăm expresia cu 1 1 1 :
7 − 1 6 ( x − 5 ) 2 = 1 ⟹ 1 6 ( x − 5 ) 2 = 6 ⟹ ( x − 5 ) 2 = 36 7 - \frac{1}{6}(x - 5)^2 = 1 \implies \frac{1}{6}(x - 5)^2 = 6 \implies (x - 5)^2 = 36 7 − 6 1 ( x − 5 ) 2 = 1 ⟹ 6 1 ( x − 5 ) 2 = 6 ⟹ ( x − 5 ) 2 = 36
Avem două ramuri:
x − 5 = 6 ⟹ x = 11 x - 5 = 6 \implies x = 11 x − 5 = 6 ⟹ x = 11
x − 5 = − 6 ⟹ x = − 1 x - 5 = -6 \implies x = -1 x − 5 = − 6 ⟹ x = − 1
Soluțiile sunt x = − 1 x = -1 x = − 1 și x = 11 x = 11 x = 11 .
(2 puncte)
6. Progresie Aritmetică și Legea de Compoziție (5p)
Determinați tripletele ( a , b , c ) (a, b, c) ( a , b , c ) de numere reale, știind că numerele a a a , b b b și c c c sunt, în această ordine, termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice cu rația 6 6 6 și:
b ∗ c = − 5 b * c = -5 b ∗ c = − 5
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Exprimarea termenilor în funcție de b b b și formarea ecuației
Numerele a , b , c a, b, c a , b , c fiind termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice cu rația r = 6 r = 6 r = 6 , avem:
a = b − 6 și c = b + 6 a = b - 6 \quad \text{și} \quad c = b + 6 a = b − 6 ș i c = b + 6
Folosind formula descompusă a legii, compunerea b ∗ c b * c b ∗ c este:
b ∗ c = 7 − 1 6 ( b − 6 ) ( c − 6 ) b * c = 7 - \frac{1}{6}(b - 6)(c - 6) b ∗ c = 7 − 6 1 ( b − 6 ) ( c − 6 )
Deoarece c = b + 6 c = b + 6 c = b + 6 , obținem c − 6 = b c - 6 = b c − 6 = b . Înlocuind în ecuație:
7 − 1 6 ( b − 6 ) b = − 5 ⟹ 1 6 b ( b − 6 ) = 7 − ( − 5 ) = 12 7 - \frac{1}{6}(b - 6)b = -5 \implies \frac{1}{6}b(b - 6) = 7 - (-5) = 12 7 − 6 1 ( b − 6 ) b = − 5 ⟹ 6 1 b ( b − 6 ) = 7 − ( − 5 ) = 12
b ( b − 6 ) = 72 ⟹ b 2 − 6 b − 72 = 0 b(b - 6) = 72 \implies b^2 - 6b - 72 = 0 b ( b − 6 ) = 72 ⟹ b 2 − 6 b − 72 = 0
(3 puncte)
Aflarea valorilor lui b b b și a tripletelor ( a , b , c ) (a, b, c) ( a , b , c )
Rezolvăm ecuația de gradul al doilea b 2 − 6 b − 72 = 0 b^2 - 6b - 72 = 0 b 2 − 6 b − 72 = 0 :
Δ = ( − 6 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ ( − 72 ) = 36 + 288 = 324 = 18 2 \Delta = (-6)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-72) = 36 + 288 = 324 = 18^2 Δ = ( − 6 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ ( − 72 ) = 36 + 288 = 324 = 1 8 2
b 1 = 6 + 18 2 = 12 , b 2 = 6 − 18 2 = − 6 b_1 = \frac{6 + 18}{2} = 12, \quad b_2 = \frac{6 - 18}{2} = -6 b 1 = 2 6 + 18 = 12 , b 2 = 2 6 − 18 = − 6
Determinăm tripletele ( a , b , c ) (a, b, c) ( a , b , c ) corespunzătoare:
Pentru b = 12 b = 12 b = 12 :
a = 12 − 6 = 6 , c = 12 + 6 = 18 ⟹ ( 6 , 12 , 18 ) a = 12 - 6 = 6, \quad c = 12 + 6 = 18 \implies (6, 12, 18) a = 12 − 6 = 6 , c = 12 + 6 = 18 ⟹ ( 6 , 12 , 18 )
Pentru b = − 6 b = -6 b = − 6 :
a = − 6 − 6 = − 12 , c = − 6 + 6 = 0 ⟹ ( − 12 , − 6 , 0 ) a = -6 - 6 = -12, \quad c = -6 + 6 = 0 \implies (-12, -6, 0) a = − 6 − 6 = − 12 , c = − 6 + 6 = 0 ⟹ ( − 12 , − 6 , 0 )
Tripletele cerute sunt ( − 12 , − 6 , 0 ) (-12, -6, 0) ( − 12 , − 6 , 0 ) și ( 6 , 12 , 18 ) (6, 12, 18) ( 6 , 12 , 18 ) .
(2 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Se consideră matricele I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) , A = ( 0 1 0 0 ) A = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} A = ( 0 0 1 0 ) și B ( x ) = ( 2 x 3 x + 1 1 − x 1 ) B(x) = \begin{pmatrix} 2x & 3x + 1 \\ 1 - x & 1 \end{pmatrix} B ( x ) = ( 2 x 1 − x 3 x + 1 1 ) , unde x x x este număr real.
1. Calcul Determinant Numeric (5p)
Arătați că det ( B ( 1 ) ) = 2 \det(B(1)) = 2 det ( B ( 1 )) = 2 .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Scrierea matricei B ( 1 ) B(1) B ( 1 ) și a formulei determinantului
Înlocuim x = 1 x = 1 x = 1 în expresia matricei B ( x ) B(x) B ( x ) :
B ( 1 ) = ( 2 ⋅ 1 3 ⋅ 1 + 1 1 − 1 1 ) = ( 2 4 0 1 ) B(1) = \begin{pmatrix} 2 \cdot 1 & 3 \cdot 1 + 1 \\ 1 - 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 4 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} B ( 1 ) = ( 2 ⋅ 1 1 − 1 3 ⋅ 1 + 1 1 ) = ( 2 0 4 1 )
Determinantul matricei este:
det ( B ( 1 ) ) = ∣ 2 4 0 1 ∣ \det(B(1)) = \begin{vmatrix} 2 & 4 \\ 0 & 1 \end{vmatrix} det ( B ( 1 )) = 2 0 4 1
(3 puncte)
Calculul determinantului de ordin 2 2 2
det ( B ( 1 ) ) = 2 ⋅ 1 − 4 ⋅ 0 = 2 − 0 = 2 \det(B(1)) = 2 \cdot 1 - 4 \cdot 0 = 2 - 0 = 2 det ( B ( 1 )) = 2 ⋅ 1 − 4 ⋅ 0 = 2 − 0 = 2
(2 puncte)
2. Produs Matricial și Relație Algebrică (5p)
Arătați că:
B ( 1 ) ⋅ B ( 2 ) − B ( 2 ) = 11 A B(1) \cdot B(2) - B(2) = 11A B ( 1 ) ⋅ B ( 2 ) − B ( 2 ) = 11 A
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Determinarea matricei B ( 2 ) B(2) B ( 2 ) și calculul produsului B ( 1 ) ⋅ B ( 2 ) B(1) \cdot B(2) B ( 1 ) ⋅ B ( 2 )
Pentru x = 2 x = 2 x = 2 :
B ( 2 ) = ( 2 ⋅ 2 3 ⋅ 2 + 1 1 − 2 1 ) = ( 4 7 − 1 1 ) B(2) = \begin{pmatrix} 2 \cdot 2 & 3 \cdot 2 + 1 \\ 1 - 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 7 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} B ( 2 ) = ( 2 ⋅ 2 1 − 2 3 ⋅ 2 + 1 1 ) = ( 4 − 1 7 1 )
Efectuăm produsul matricelor B ( 1 ) ⋅ B ( 2 ) B(1) \cdot B(2) B ( 1 ) ⋅ B ( 2 ) :
B ( 1 ) ⋅ B ( 2 ) = ( 2 4 0 1 ) ( 4 7 − 1 1 ) = ( 2 ⋅ 4 + 4 ⋅ ( − 1 ) 2 ⋅ 7 + 4 ⋅ 1 0 ⋅ 4 + 1 ⋅ ( − 1 ) 0 ⋅ 7 + 1 ⋅ 1 ) = ( 4 18 − 1 1 ) B(1) \cdot B(2) = \begin{pmatrix} 2 & 4 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 4 & 7 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 \cdot 4 + 4 \cdot (-1) & 2 \cdot 7 + 4 \cdot 1 \\ 0 \cdot 4 + 1 \cdot (-1) & 0 \cdot 7 + 1 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 18 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} B ( 1 ) ⋅ B ( 2 ) = ( 2 0 4 1 ) ( 4 − 1 7 1 ) = ( 2 ⋅ 4 + 4 ⋅ ( − 1 ) 0 ⋅ 4 + 1 ⋅ ( − 1 ) 2 ⋅ 7 + 4 ⋅ 1 0 ⋅ 7 + 1 ⋅ 1 ) = ( 4 − 1 18 1 )
(3 puncte)
Efectuarea scăderii și identificarea matricei 11 A 11A 11 A
B ( 1 ) ⋅ B ( 2 ) − B ( 2 ) = ( 4 18 − 1 1 ) − ( 4 7 − 1 1 ) = ( 4 − 4 18 − 7 − 1 − ( − 1 ) 1 − 1 ) = ( 0 11 0 0 ) B(1) \cdot B(2) - B(2) = \begin{pmatrix} 4 & 18 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 4 & 7 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 - 4 & 18 - 7 \\ -1 - (-1) & 1 - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 11 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} B ( 1 ) ⋅ B ( 2 ) − B ( 2 ) = ( 4 − 1 18 1 ) − ( 4 − 1 7 1 ) = ( 4 − 4 − 1 − ( − 1 ) 18 − 7 1 − 1 ) = ( 0 0 11 0 )
Scoatem factorul scalar 11 11 11 :
( 0 11 0 0 ) = 11 ( 0 1 0 0 ) = 11 A \begin{pmatrix} 0 & 11 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} = 11 \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} = 11A ( 0 0 11 0 ) = 11 ( 0 0 1 0 ) = 11 A
(2 puncte)
3. Ecuație cu Determinant (5p)
Determinați numărul real a a a pentru care:
det ( B ( − 1 ) + a A ) = 0 \det(B(-1) + aA) = 0 det ( B ( − 1 ) + a A ) = 0
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Calculul matricei B ( − 1 ) + a A B(-1) + aA B ( − 1 ) + a A și a determinantului acesteia
Aflăm matricea B ( − 1 ) B(-1) B ( − 1 ) pentru x = − 1 x = -1 x = − 1 :
B ( − 1 ) = ( 2 ⋅ ( − 1 ) 3 ⋅ ( − 1 ) + 1 1 − ( − 1 ) 1 ) = ( − 2 − 2 2 1 ) B(-1) = \begin{pmatrix} 2 \cdot (-1) & 3 \cdot (-1) + 1 \\ 1 - (-1) & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2 & -2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} B ( − 1 ) = ( 2 ⋅ ( − 1 ) 1 − ( − 1 ) 3 ⋅ ( − 1 ) + 1 1 ) = ( − 2 2 − 2 1 )
Matricea a A aA a A este:
a A = a ( 0 1 0 0 ) = ( 0 a 0 0 ) aA = a \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & a \\ 0 & 0 \end{pmatrix} a A = a ( 0 0 1 0 ) = ( 0 0 a 0 )
Suma lor devine:
B ( − 1 ) + a A = ( − 2 − 2 + a 2 1 ) B(-1) + aA = \begin{pmatrix} -2 & -2 + a \\ 2 & 1 \end{pmatrix} B ( − 1 ) + a A = ( − 2 2 − 2 + a 1 )
Calculăm determinantul:
det ( B ( − 1 ) + a A ) = ( − 2 ) ⋅ 1 − ( − 2 + a ) ⋅ 2 = − 2 − ( − 4 + 2 a ) = 2 − 2 a \det(B(-1) + aA) = (-2) \cdot 1 - (-2 + a) \cdot 2 = -2 - (-4 + 2a) = 2 - 2a det ( B ( − 1 ) + a A ) = ( − 2 ) ⋅ 1 − ( − 2 + a ) ⋅ 2 = − 2 − ( − 4 + 2 a ) = 2 − 2 a
(3 puncte)
Rezolvarea ecuației
Punem condiția ca determinantul să fie nul:
2 − 2 a = 0 ⟹ 2 a = 2 ⟹ a = 1 2 - 2a = 0 \implies 2a = 2 \implies a = 1 2 − 2 a = 0 ⟹ 2 a = 2 ⟹ a = 1
(2 puncte)
4. Identitate Liniară Matricială (5p)
Arătați că:
B ( − x ) + 2 B ( x ) = 3 B ( x 3 ) B(-x) + 2B(x) = 3B\left(\frac{x}{3}\right) B ( − x ) + 2 B ( x ) = 3 B ( 3 x )
pentru orice număr real x x x .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Calculul membrului stâng B ( − x ) + 2 B ( x ) B(-x) + 2B(x) B ( − x ) + 2 B ( x )
Scriem matricele B ( − x ) B(-x) B ( − x ) și 2 B ( x ) 2B(x) 2 B ( x ) :
B ( − x ) = ( − 2 x − 3 x + 1 1 − ( − x ) 1 ) = ( − 2 x − 3 x + 1 1 + x 1 ) B(-x) = \begin{pmatrix} -2x & -3x + 1 \\ 1 - (-x) & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2x & -3x + 1 \\ 1 + x & 1 \end{pmatrix} B ( − x ) = ( − 2 x 1 − ( − x ) − 3 x + 1 1 ) = ( − 2 x 1 + x − 3 x + 1 1 )
2 B ( x ) = 2 ( 2 x 3 x + 1 1 − x 1 ) = ( 4 x 6 x + 2 2 − 2 x 2 ) 2B(x) = 2 \begin{pmatrix} 2x & 3x + 1 \\ 1 - x & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4x & 6x + 2 \\ 2 - 2x & 2 \end{pmatrix} 2 B ( x ) = 2 ( 2 x 1 − x 3 x + 1 1 ) = ( 4 x 2 − 2 x 6 x + 2 2 )
Adunăm cele două matrice:
B ( − x ) + 2 B ( x ) = ( − 2 x + 4 x ( − 3 x + 1 ) + ( 6 x + 2 ) ( 1 + x ) + ( 2 − 2 x ) 1 + 2 ) = ( 2 x 3 x + 3 3 − x 3 ) B(-x) + 2B(x) = \begin{pmatrix} -2x + 4x & (-3x + 1) + (6x + 2) \\ (1 + x) + (2 - 2x) & 1 + 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x & 3x + 3 \\ 3 - x & 3 \end{pmatrix} B ( − x ) + 2 B ( x ) = ( − 2 x + 4 x ( 1 + x ) + ( 2 − 2 x ) ( − 3 x + 1 ) + ( 6 x + 2 ) 1 + 2 ) = ( 2 x 3 − x 3 x + 3 3 )
(3 puncte)
Calculul membrului drept 3 B ( x 3 ) 3B\left(\frac{x}{3}\right) 3 B ( 3 x ) și verificarea identității
Înlocuim argumentul cu x 3 \frac{x}{3} 3 x :
B ( x 3 ) = ( 2 ⋅ x 3 3 ⋅ x 3 + 1 1 − x 3 1 ) = ( 2 x 3 x + 1 3 − x 3 1 ) B\left(\frac{x}{3}\right) = \begin{pmatrix} 2 \cdot \frac{x}{3} & 3 \cdot \frac{x}{3} + 1 \\ 1 - \frac{x}{3} & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \frac{2x}{3} & x + 1 \\ \frac{3 - x}{3} & 1 \end{pmatrix} B ( 3 x ) = ( 2 ⋅ 3 x 1 − 3 x 3 ⋅ 3 x + 1 1 ) = ( 3 2 x 3 3 − x x + 1 1 )
Înmulțim cu scalarul 3 3 3 :
3 B ( x 3 ) = 3 ( 2 x 3 x + 1 3 − x 3 1 ) = ( 2 x 3 ( x + 1 ) 3 − x 3 ) = ( 2 x 3 x + 3 3 − x 3 ) 3B\left(\frac{x}{3}\right) = 3 \begin{pmatrix} \frac{2x}{3} & x + 1 \\ \frac{3 - x}{3} & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x & 3(x + 1) \\ 3 - x & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x & 3x + 3 \\ 3 - x & 3 \end{pmatrix} 3 B ( 3 x ) = 3 ( 3 2 x 3 3 − x x + 1 1 ) = ( 2 x 3 − x 3 ( x + 1 ) 3 ) = ( 2 x 3 − x 3 x + 3 3 )
Cele două matrice fiind identice pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R , egalitatea este demonstrată.
(2 puncte)
5. Ecuație Matricială (5p)
Determinați numărul real x x x pentru care:
A ⋅ ( B ( x ) + I 2 ) = B ( x ) ⋅ A A \cdot (B(x) + I_2) = B(x) \cdot A A ⋅ ( B ( x ) + I 2 ) = B ( x ) ⋅ A
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Calculul sumei B ( x ) + I 2 B(x) + I_2 B ( x ) + I 2 și a produsului din membrul stâng
B ( x ) + I 2 = ( 2 x 3 x + 1 1 − x 1 ) + ( 1 0 0 1 ) = ( 2 x + 1 3 x + 1 1 − x 2 ) B(x) + I_2 = \begin{pmatrix} 2x & 3x + 1 \\ 1 - x & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x + 1 & 3x + 1 \\ 1 - x & 2 \end{pmatrix} B ( x ) + I 2 = ( 2 x 1 − x 3 x + 1 1 ) + ( 1 0 0 1 ) = ( 2 x + 1 1 − x 3 x + 1 2 )
Efectuăm produsul A ⋅ ( B ( x ) + I 2 ) A \cdot (B(x) + I_2) A ⋅ ( B ( x ) + I 2 ) :
A ⋅ ( B ( x ) + I 2 ) = ( 0 1 0 0 ) ( 2 x + 1 3 x + 1 1 − x 2 ) = ( 1 − x 2 0 0 ) A \cdot (B(x) + I_2) = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2x + 1 & 3x + 1 \\ 1 - x & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 - x & 2 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} A ⋅ ( B ( x ) + I 2 ) = ( 0 0 1 0 ) ( 2 x + 1 1 − x 3 x + 1 2 ) = ( 1 − x 0 2 0 )
(3 puncte)
Calculul produsului din membrul drept și determinarea valorii lui x x x
B ( x ) ⋅ A = ( 2 x 3 x + 1 1 − x 1 ) ( 0 1 0 0 ) = ( 0 2 x 0 1 − x ) B(x) \cdot A = \begin{pmatrix} 2x & 3x + 1 \\ 1 - x & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 2x \\ 0 & 1 - x \end{pmatrix} B ( x ) ⋅ A = ( 2 x 1 − x 3 x + 1 1 ) ( 0 0 1 0 ) = ( 0 0 2 x 1 − x )
Egalitatea A ⋅ ( B ( x ) + I 2 ) = B ( x ) ⋅ A A \cdot (B(x) + I_2) = B(x) \cdot A A ⋅ ( B ( x ) + I 2 ) = B ( x ) ⋅ A devine:
( 1 − x 2 0 0 ) = ( 0 2 x 0 1 − x ) \begin{pmatrix} 1 - x & 2 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 2x \\ 0 & 1 - x \end{pmatrix} ( 1 − x 0 2 0 ) = ( 0 0 2 x 1 − x )
Identificăm elementele corespunzătoare:
{ 1 − x = 0 2 = 2 x 0 = 0 0 = 1 − x ⟹ x = 1 \begin{cases} 1 - x = 0 \\ 2 = 2x \\ 0 = 0 \\ 0 = 1 - x \end{cases} \implies x = 1 ⎩ ⎨ ⎧ 1 − x = 0 2 = 2 x 0 = 0 0 = 1 − x ⟹ x = 1
Numărul real căutat este x = 1 x = 1 x = 1 .
(2 puncte)
6. Proprietăți ale Determinantului și Aritmetică (5p)
Arătați că, pentru orice numere întregi m m m și n n n , numărul:
N = det ( B ( 2 m ) − B ( 2 n + 1 ) ) N = \det(B(2m) - B(2n + 1)) N = det ( B ( 2 m ) − B ( 2 n + 1 ))
este natural, multiplu impar de 3 3 3 .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Calculul diferenței de matrice B ( 2 m ) − B ( 2 n + 1 ) B(2m) - B(2n + 1) B ( 2 m ) − B ( 2 n + 1 )
Scriem matricele B ( 2 m ) B(2m) B ( 2 m ) și B ( 2 n + 1 ) B(2n + 1) B ( 2 n + 1 ) :
B ( 2 m ) = ( 4 m 6 m + 1 1 − 2 m 1 ) B(2m) = \begin{pmatrix} 4m & 6m + 1 \\ 1 - 2m & 1 \end{pmatrix} B ( 2 m ) = ( 4 m 1 − 2 m 6 m + 1 1 )
B ( 2 n + 1 ) = ( 2 ( 2 n + 1 ) 3 ( 2 n + 1 ) + 1 1 − ( 2 n + 1 ) 1 ) = ( 4 n + 2 6 n + 4 − 2 n 1 ) B(2n + 1) = \begin{pmatrix} 2(2n + 1) & 3(2n + 1) + 1 \\ 1 - (2n + 1) & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4n + 2 & 6n + 4 \\ -2n & 1 \end{pmatrix} B ( 2 n + 1 ) = ( 2 ( 2 n + 1 ) 1 − ( 2 n + 1 ) 3 ( 2 n + 1 ) + 1 1 ) = ( 4 n + 2 − 2 n 6 n + 4 1 )
Scădem matricele:
B ( 2 m ) − B ( 2 n + 1 ) = ( 4 m − ( 4 n + 2 ) 6 m + 1 − ( 6 n + 4 ) 1 − 2 m − ( − 2 n ) 1 − 1 ) = ( 4 m − 4 n − 2 6 m − 6 n − 3 1 − 2 m + 2 n 0 ) B(2m) - B(2n + 1) = \begin{pmatrix} 4m - (4n + 2) & 6m + 1 - (6n + 4) \\ 1 - 2m - (-2n) & 1 - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4m - 4n - 2 & 6m - 6n - 3 \\ 1 - 2m + 2n & 0 \end{pmatrix} B ( 2 m ) − B ( 2 n + 1 ) = ( 4 m − ( 4 n + 2 ) 1 − 2 m − ( − 2 n ) 6 m + 1 − ( 6 n + 4 ) 1 − 1 ) = ( 4 m − 4 n − 2 1 − 2 m + 2 n 6 m − 6 n − 3 0 )
(2 puncte)
Calculul determinantului N N N și demonstrarea proprietății cerute
Calculăm determinantul matricei:
N = ∣ 4 m − 4 n − 2 6 m − 6 n − 3 1 − 2 m + 2 n 0 ∣ = ( 4 m − 4 n − 2 ) ⋅ 0 − ( 6 m − 6 n − 3 ) ( 1 − 2 m + 2 n ) N = \begin{vmatrix} 4m - 4n - 2 & 6m - 6n - 3 \\ 1 - 2m + 2n & 0 \end{vmatrix} = (4m - 4n - 2) \cdot 0 - (6m - 6n - 3)(1 - 2m + 2n) N = 4 m − 4 n − 2 1 − 2 m + 2 n 6 m − 6 n − 3 0 = ( 4 m − 4 n − 2 ) ⋅ 0 − ( 6 m − 6 n − 3 ) ( 1 − 2 m + 2 n )
Observăm că 6 m − 6 n − 3 = − 3 ( 1 − 2 m + 2 n ) 6m - 6n - 3 = -3(1 - 2m + 2n) 6 m − 6 n − 3 = − 3 ( 1 − 2 m + 2 n ) . Înlocuind, obținem:
N = − [ − 3 ( 1 − 2 m + 2 n ) ] ( 1 − 2 m + 2 n ) = 3 ( 1 − 2 m + 2 n ) 2 N = -[-3(1 - 2m + 2n)](1 - 2m + 2n) = 3(1 - 2m + 2n)^2 N = − [ − 3 ( 1 − 2 m + 2 n )] ( 1 − 2 m + 2 n ) = 3 ( 1 − 2 m + 2 n ) 2
Deoarece m , n ∈ Z m, n \in \mathbb{Z} m , n ∈ Z , numărul 1 − 2 m + 2 n = 1 − 2 ( m − n ) 1 - 2m + 2n = 1 - 2(m - n) 1 − 2 m + 2 n = 1 − 2 ( m − n ) este un număr întreg impar (diferența dintre 1 1 1 și un număr par).
Pătratul oricărui număr întreg impar este un număr natural impar nenul:
( 1 − 2 m + 2 n ) 2 = ( 2 k + 1 ) 2 = 2 p + 1 ∈ N ∗ , p ∈ N (1 - 2m + 2n)^2 = (2k + 1)^2 = 2p + 1 \in \mathbb{N}^*, \quad p \in \mathbb{N} ( 1 − 2 m + 2 n ) 2 = ( 2 k + 1 ) 2 = 2 p + 1 ∈ N ∗ , p ∈ N
Prin urmare:
N = 3 ⋅ ( 2 p + 1 ) N = 3 \cdot (2p + 1) N = 3 ⋅ ( 2 p + 1 )
este un număr natural, multiplu impar de 3 3 3 , pentru orice numere întregi m m m și n n n .
(3 puncte)