BACEduHub
matematicaPedagogicAnul 2024Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2024 - Matematică Pedagogic - Sesiunea Iunie (Vară)

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Se consideră progresia geometrică (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1} cu b1=4b_1 = 4 și b2=8b_2 = 8. Calculați b3b_3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm rația qq a progresiei geometrice:
q=b2b1=84=2q = \frac{b_2}{b_1} = \frac{8}{4} = 2

(3p)

  • Calculăm al treilea termen al progresiei:
b3=b2⋅q=8⋅2=16b_3 = b_2 \cdot q = 8 \cdot 2 = 16

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+7f(x) = 2x + 7. Determinați numărul real aa pentru care f(a)=9f(a) = 9. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm valoarea funcției în punctul aa:
f(a)=2a+7f(a) = 2a + 7

(2p)

  • Egalăm cu 99 și rezolvăm ecuația liniară:
2a+7=9  ⟺  2a=9−7  ⟺  2a=2  ⟺  a=12a + 7 = 9 \iff 2a = 9 - 7 \iff 2a = 2 \iff a = 1

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡2(2x+3)=log⁡2(3x+1)\log_2(2x + 3) = \log_2(3x + 1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din injectivitatea funcției logaritmice, egalăm argumentele:
2x+3=3x+12x + 3 = 3x + 1

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară:
3x−2x=3−1  ⟺  x=23x - 2x = 3 - 1 \iff x = 2

Verificăm condițiile de existență ale logaritmilor:

  • 2x+3=2(2)+3=7>02x + 3 = 2(2) + 3 = 7 > 0 (adevărat)
  • 3x+1=3(2)+1=7>03x + 1 = 3(2) + 1 = 7 > 0 (adevărat)

Așadar, x=2x = 2 este soluție validă.

(2p)


4. După o scumpire cu 25%25\%, prețul unui obiect a crescut cu 5050 de lei. Determinați prețul obiectului înainte de scumpire. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx prețul obiectului înainte de scumpire. Creșterea reprezintă 25%25\% din prețul inițial:
25100⋅x=50  ⟺  14x=50\frac{25}{100} \cdot x = 50 \iff \frac{1}{4}x = 50

(3p)

  • Deducem prețul inițial:
x=50⋅4=200 leix = 50 \cdot 4 = 200 \text{ lei}

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,4)A(0, 4), B(8,4)B(8, 4) și C(4,0)C(4, 0). Demonstrați că BM=CMBM = CM, unde punctul MM este mijlocul segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm coordonatele punctului MM, mijlocul segmentului ABAB:
xM=xA+xB2=0+82=4,yM=yA+yB2=4+42=4x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{0 + 8}{2} = 4, \quad y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{4 + 4}{2} = 4

Așadar, M(4,4)M(4, 4).

(2p)

  • Calculăm lungimile segmentelor BMBM și CMCM:
BM=(xM−xB)2+(yM−yB)2=(4−8)2+(4−4)2=(−4)2+02=4BM = \sqrt{(x_M - x_B)^2 + (y_M - y_B)^2} = \sqrt{(4 - 8)^2 + (4 - 4)^2} = \sqrt{(-4)^2 + 0^2} = 4 CM=(xM−xC)2+(yM−yC)2=(4−4)2+(4−0)2=02+42=4CM = \sqrt{(x_M - x_C)^2 + (y_M - y_C)^2} = \sqrt{(4 - 4)^2 + (4 - 0)^2} = \sqrt{0^2 + 4^2} = 4

Deoarece BM=4BM = 4 și CM=4CM = 4, deducem că BM=CMBM = CM.

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=12AB = 12 și BC=13BC = 13. Arătați că perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu 3030. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABCABC pentru a calcula cateta ACAC:
AC=BC2−AB2=132−122=169−144=25=5AC = \sqrt{BC^2 - AB^2} = \sqrt{13^2 - 12^2} = \sqrt{169 - 144} = \sqrt{25} = 5

(3p)

  • Calculăm perimetrul triunghiului ABCABC:
P△ABC=AB+BC+AC=12+13+5=30P_{\triangle ABC} = AB + BC + AC = 12 + 13 + 5 = 30

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe mulțimea M=(0,+∞)M = (0, +\infty) se definește legea de compoziție:

x∗y=1x+1y+1x * y = \frac{1}{x} + \frac{1}{y} + 1

1. Arătați că 1∗1=31 * 1 = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=1x = 1 și y=1y = 1 în legea de compoziție:
1∗1=11+11+11 * 1 = \frac{1}{1} + \frac{1}{1} + 1

(3p)

  • Efectuăm calculele:
1∗1=1+1+1=31 * 1 = 1 + 1 + 1 = 3

(2p)


2. Determinați x∈Mx \in M pentru care x∗x=2x * x = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm x∗xx * x:
x∗x=1x+1x+1=2x+1x * x = \frac{1}{x} + \frac{1}{x} + 1 = \frac{2}{x} + 1

(3p)

  • Egalăm expresia cu 22:
2x+1=2  ⟺  2x=1  ⟺  x=2\frac{2}{x} + 1 = 2 \iff \frac{2}{x} = 1 \iff x = 2

Deoarece 2∈(0,+∞)2 \in (0, +\infty), valoarea găsită convine.

(2p)


3. Arătați că legea de compoziție „∗*” este comutativă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem expresia pentru y∗xy * x:
y∗x=1y+1x+1y * x = \frac{1}{y} + \frac{1}{x} + 1

(3p)

  • Datorită comutativității adunării pe R\mathbb{R}:
1y+1x+1=1x+1y+1=x∗y\frac{1}{y} + \frac{1}{x} + 1 = \frac{1}{x} + \frac{1}{y} + 1 = x * y

pentru orice x,y∈Mx, y \in M. Deducem că legea de compoziție „∗*” este comutativă pe MM.

(2p)


4. Determinați x∈Mx \in M pentru care x∗1x=3x * \frac{1}{x} = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm x∗1xx * \frac{1}{x}:
x∗1x=1x+11x+1=1x+x+1=x2+x+1xx * \frac{1}{x} = \frac{1}{x} + \frac{1}{\frac{1}{x}} + 1 = \frac{1}{x} + x + 1 = \frac{x^2 + x + 1}{x}

(2p)

  • Egalăm expresia cu 33:
x2+x+1x=3  ⟺  x2+x+1=3x  ⟺  x2−2x+1=0  ⟺  (x−1)2=0\frac{x^2 + x + 1}{x} = 3 \iff x^2 + x + 1 = 3x \iff x^2 - 2x + 1 = 0 \iff (x - 1)^2 = 0

Obținem x=1x = 1, care aparține intervalului M=(0,+∞)M = (0, +\infty).

(3p)


5. Determinați numerele naturale nn pentru care (n+1)∗(n+1)(n + 1) * (n + 1) este număr natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm compunerea elementului n+1n + 1 cu el însuși:
(n+1)∗(n+1)=1n+1+1n+1+1=2n+1+1(n + 1) * (n + 1) = \frac{1}{n + 1} + \frac{1}{n + 1} + 1 = \frac{2}{n + 1} + 1

(2p)

  • Numărul 2n+1+1\frac{2}{n + 1} + 1 este natural dacă și numai dacă n+1n + 1 este divizor natural al lui 22. Divizorii naturali ai lui 22 sunt 11 și 22:
    • n+1=1  ⟹  n=0∈Nn + 1 = 1 \implies n = 0 \in \mathbb{N}
    • n+1=2  ⟹  n=1∈Nn + 1 = 2 \implies n = 1 \in \mathbb{N}

Așadar, valorile căutate sunt:

n∈{0,1}n \in \{0, 1\}

(3p)


6. Determinați x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty) pentru care log⁡2x∗log⁡x2=72\log_2 x * \log_x 2 = \frac{7}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm definiția legii de compoziție:
log⁡2x∗log⁡x2=1log⁡2x+1log⁡x2+1\log_2 x * \log_x 2 = \frac{1}{\log_2 x} + \frac{1}{\log_x 2} + 1

(2p)

  • Deoarece log⁡x2=1log⁡2x\log_x 2 = \frac{1}{\log_2 x}, avem 1log⁡x2=log⁡2x\frac{1}{\log_x 2} = \log_2 x. Ecuația devine:
log⁡2x+1log⁡2x+1=72  ⟺  log⁡2x+1log⁡2x=52\log_2 x + \frac{1}{\log_2 x} + 1 = \frac{7}{2} \iff \log_2 x + \frac{1}{\log_2 x} = \frac{5}{2}

Notăm t=log⁡2xt = \log_2 x (t>0t > 0 pentru x>1x > 1):

t+1t=52  ⟺  2t2−5t+2=0  ⟺  (2t−1)(t−2)=0t + \frac{1}{t} = \frac{5}{2} \iff 2t^2 - 5t + 2 = 0 \iff (2t - 1)(t - 2) = 0

Obținem:

  • t=2  ⟹  log⁡2x=2  ⟹  x=22=4∈(1,+∞)t = 2 \implies \log_2 x = 2 \implies x = 2^2 = 4 \in (1, +\infty)
  • t=12  ⟹  log⁡2x=12  ⟹  x=21/2=2∈(1,+∞)t = \frac{1}{2} \implies \log_2 x = \frac{1}{2} \implies x = 2^{1/2} = \sqrt{2} \in (1, +\infty)

Soluțiile sunt x=2x = \sqrt{2} și x=4x = 4.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(a)=(a+222a−6)A(a) = \begin{pmatrix} a+2 & 2 \\ 2 & a-6 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

1. Arătați că det⁡(A(6))=−4\det(A(6)) = -4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem matricea A(6)A(6):
A(6)=(6+2226−6)=(8220)A(6) = \begin{pmatrix} 6+2 & 2 \\ 2 & 6-6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 8 & 2 \\ 2 & 0 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul:
det⁡(A(6))=∣8220∣=8⋅0−2⋅2=0−4=−4\det(A(6)) = \begin{vmatrix} 8 & 2 \\ 2 & 0 \end{vmatrix} = 8 \cdot 0 - 2 \cdot 2 = 0 - 4 = -4

(2p)


2. Arătați că A(3)⋅A(1)=19I2A(3) \cdot A(1) = 19 I_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem matricele A(3)A(3) și A(1)A(1):
A(3)=(522−3),A(1)=(322−5)A(3) = \begin{pmatrix} 5 & 2 \\ 2 & -3 \end{pmatrix}, \quad A(1) = \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ 2 & -5 \end{pmatrix}

Efectuăm produsul lor:

A(3)⋅A(1)=(522−3)(322−5)=(5⋅3+2⋅25⋅2+2(−5)2⋅3+(−3)⋅22⋅2+(−3)(−5))=(190019)A(3) \cdot A(1) = \begin{pmatrix} 5 & 2 \\ 2 & -3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ 2 & -5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 \cdot 3 + 2 \cdot 2 & 5 \cdot 2 + 2(-5) \\ 2 \cdot 3 + (-3) \cdot 2 & 2 \cdot 2 + (-3)(-5) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 19 & 0 \\ 0 & 19 \end{pmatrix}

(3p)

  • Dăm factor comun scalarul 1919:
(190019)=19(1001)=19I2\begin{pmatrix} 19 & 0 \\ 0 & 19 \end{pmatrix} = 19 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = 19 I_2

(2p)


3. Demonstrați că A(a)+A(−a)=2A(0)A(a) + A(-a) = 2 A(0), pentru orice număr real aa. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm suma A(a)+A(−a)A(a) + A(-a):
A(a)+A(−a)=(a+222a−6)+(−a+222−a−6)=((a+2)+(−a+2)2+22+2(a−6)+(−a−6))A(a) + A(-a) = \begin{pmatrix} a+2 & 2 \\ 2 & a-6 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} -a+2 & 2 \\ 2 & -a-6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} (a+2)+(-a+2) & 2+2 \\ 2+2 & (a-6)+(-a-6) \end{pmatrix} A(a)+A(−a)=(444−12)A(a) + A(-a) = \begin{pmatrix} 4 & 4 \\ 4 & -12 \end{pmatrix}

(3p)

  • Observăm că A(0)=(222−6)A(0) = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 2 & -6 \end{pmatrix}, prin urmare:
(444−12)=2(222−6)=2A(0)\begin{pmatrix} 4 & 4 \\ 4 & -12 \end{pmatrix} = 2 \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 2 & -6 \end{pmatrix} = 2 A(0)

pentru orice număr real aa.

(2p)


4. Determinați numărul real aa pentru care det⁡(A(a))=−20\det(A(a)) = -20. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a):
det⁡(A(a))=∣a+222a−6∣=(a+2)(a−6)−2⋅2=a2−4a−12−4=a2−4a−16\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a+2 & 2 \\ 2 & a-6 \end{vmatrix} = (a+2)(a-6) - 2 \cdot 2 = a^2 - 4a - 12 - 4 = a^2 - 4a - 16

(3p)

  • Egalăm determinantul cu −20-20:
a2−4a−16=−20  ⟺  a2−4a+4=0  ⟺  (a−2)2=0  ⟺  a=2a^2 - 4a - 16 = -20 \iff a^2 - 4a + 4 = 0 \iff (a - 2)^2 = 0 \iff a = 2

(2p)


5. Determinați numerele reale aa pentru care A(a2)−A(a)=2I2A(a^2) - A(a) = 2 I_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm diferența A(a2)−A(a)A(a^2) - A(a):
A(a2)−A(a)=(a2+222a2−6)−(a+222a−6)=(a2−a00a2−a)A(a^2) - A(a) = \begin{pmatrix} a^2+2 & 2 \\ 2 & a^2-6 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} a+2 & 2 \\ 2 & a-6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a^2 - a & 0 \\ 0 & a^2 - a \end{pmatrix}

(2p)

  • Egalăm matricea cu 2I22 I_2:
(a2−a00a2−a)=(2002)  ⟺  a2−a=2\begin{pmatrix} a^2 - a & 0 \\ 0 & a^2 - a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} \iff a^2 - a = 2

Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:

a2−a−2=0  ⟺  (a+1)(a−2)=0a^2 - a - 2 = 0 \iff (a + 1)(a - 2) = 0

Obținem valorile:

a=−1saua=2a = -1 \quad \text{sau} \quad a = 2

(3p)


6. Determinați numerele reale xx și yy pentru care A(−1)⋅(xy)=(−19)A(-1) \cdot \begin{pmatrix} x \\ y \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 \\ 9 \end{pmatrix}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem matricea A(−1)A(-1):
A(−1)=(−1+222−1−6)=(122−7)A(-1) = \begin{pmatrix} -1+2 & 2 \\ 2 & -1-6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 2 & -7 \end{pmatrix}

Efectuăm înmulțirea matricială:

A(−1)⋅(xy)=(122−7)(xy)=(x+2y2x−7y)A(-1) \cdot \begin{pmatrix} x \\ y \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 2 & -7 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x \\ y \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x + 2y \\ 2x - 7y \end{pmatrix}

(2p)

  • Egalăm cu coloana din membrul drept:
(x+2y2x−7y)=(−19)  ⟺  {x+2y=−12x−7y=9\begin{pmatrix} x + 2y \\ 2x - 7y \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 \\ 9 \end{pmatrix} \iff \begin{cases} x + 2y = -1 \\ 2x - 7y = 9 \end{cases}

Din prima ecuație avem x=−1−2yx = -1 - 2y. Înlocuim în a doua ecuație:

2(−1−2y)−7y=9  ⟺  −2−4y−7y=9  ⟺  −11y=11  ⟺  y=−12(-1 - 2y) - 7y = 9 \iff -2 - 4y - 7y = 9 \iff -11y = 11 \iff y = -1

Aflăm xx:

x=−1−2(−1)=−1+2=1x = -1 - 2(-1) = -1 + 2 = 1

Așadar, soluția sistemului este:

x=1,y=−1x = 1, \quad y = -1

(3p)