Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că 3 ( 2 − 3 ) − 2 3 + 4 = 1 \sqrt{3}(2 - \sqrt{3}) - 2\sqrt{3} + 4 = 1 3 ( 2 − 3 ) − 2 3 + 4 = 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Desfacem paranteza prin înmulțirea factorului 3 \sqrt{3} 3 cu fiecare termen:
3 ⋅ ( 2 − 3 ) − 2 3 + 4 = 2 3 − ( 3 ) 2 − 2 3 + 4 = 2 3 − 3 − 2 3 + 4 \sqrt{3} \cdot (2 - \sqrt{3}) - 2\sqrt{3} + 4 = 2\sqrt{3} - (\sqrt{3})^2 - 2\sqrt{3} + 4 = 2\sqrt{3} - 3 - 2\sqrt{3} + 4 3 ⋅ ( 2 − 3 ) − 2 3 + 4 = 2 3 − ( 3 ) 2 − 2 3 + 4 = 2 3 − 3 − 2 3 + 4
(2p)
Reducem termenii asemenea:
( 2 3 − 2 3 ) + ( − 3 + 4 ) = 0 + 1 = 1 (2\sqrt{3} - 2\sqrt{3}) + (-3 + 4) = 0 + 1 = 1 ( 2 3 − 2 3 ) + ( − 3 + 4 ) = 0 + 1 = 1
(3p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 5 x − 4 f(x) = 5x - 4 f ( x ) = 5 x − 4 . Determinați numărul real a a a pentru care f ( a ) = a f(a) = a f ( a ) = a . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valoarea funcției în punctul a a a :
f ( a ) = 5 a − 4 f(a) = 5a - 4 f ( a ) = 5 a − 4
pentru orice număr real a a a .
(2p)
Egalăm expresia cu a a a și rezolvăm ecuația liniară:
5 a − 4 = a ⟺ 5 a − a = 4 ⟺ 4 a = 4 ⟺ a = 1 5a - 4 = a \iff 5a - a = 4 \iff 4a = 4 \iff a = 1 5 a − 4 = a ⟺ 5 a − a = 4 ⟺ 4 a = 4 ⟺ a = 1
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x 2 + 4 x + 5 = 1 \sqrt{x^2 + 4x + 5} = 1 x 2 + 4 x + 5 = 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
x 2 + 4 x + 5 = 1 2 ⟺ x 2 + 4 x + 5 = 1 x^2 + 4x + 5 = 1^2 \iff x^2 + 4x + 5 = 1 x 2 + 4 x + 5 = 1 2 ⟺ x 2 + 4 x + 5 = 1
Trecem toți termenii în membrul stâng:
x 2 + 4 x + 4 = 0 x^2 + 4x + 4 = 0 x 2 + 4 x + 4 = 0
(3p)
Recunoaștem formula binomului ( a + b ) 2 (a + b)^2 ( a + b ) 2 :
( x + 2 ) 2 = 0 ⟹ x + 2 = 0 ⟺ x = − 2 (x + 2)^2 = 0 \implies x + 2 = 0 \iff x = -2 ( x + 2 ) 2 = 0 ⟹ x + 2 = 0 ⟺ x = − 2
Verificare directă în ecuația inițială:
( − 2 ) 2 + 4 ⋅ ( − 2 ) + 5 = 4 − 8 + 5 = 1 = 1 \sqrt{(-2)^2 + 4 \cdot (-2) + 5} = \sqrt{4 - 8 + 5} = \sqrt{1} = 1 ( − 2 ) 2 + 4 ⋅ ( − 2 ) + 5 = 4 − 8 + 5 = 1 = 1
Egalitatea este adevărată, deci soluția este x = − 2 x = -2 x = − 2 .
(2p)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr n n n din mulțimea A = { 0 , 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 7 , 8 , 9 } A = \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\} A = { 0 , 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 7 , 8 , 9 } , numărul n 2 n^2 n 2 să aparțină mulțimii A A A . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Mulțimea A A A conține 10 10 10 elemente (cifrele de la 0 0 0 la 9 9 9 ), prin urmare sunt 10 10 10 cazuri posibile.
(2p)
Verificăm apartenența pătratului n 2 n^2 n 2 la mulțimea A A A pentru fiecare element n ∈ A n \in A n ∈ A :
0 2 = 0 ∈ A 0^2 = 0 \in A 0 2 = 0 ∈ A
1 2 = 1 ∈ A 1^2 = 1 \in A 1 2 = 1 ∈ A
2 2 = 4 ∈ A 2^2 = 4 \in A 2 2 = 4 ∈ A
3 2 = 9 ∈ A 3^2 = 9 \in A 3 2 = 9 ∈ A
Pentru n ≥ 4 n \ge 4 n ≥ 4 , avem n 2 ≥ 16 ∉ A n^2 \ge 16 \notin A n 2 ≥ 16 ∈ / A
Numerele care convin sunt n ∈ { 0 , 1 , 2 , 3 } n \in \{0, 1, 2, 3\} n ∈ { 0 , 1 , 2 , 3 } , deci avem 4 4 4 cazuri favorabile.
Calculăm probabilitatea:
p = num a ˘ r cazuri favorabile num a ˘ r cazuri posibile = 4 10 = 2 5 p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{4}{10} = \frac{2}{5} p = num a ˘ r cazuri posibile num a ˘ r cazuri favorabile = 10 4 = 5 2
(3p)
5. În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( 3 , 4 ) A(3, 4) A ( 3 , 4 ) și B ( 7 , − 4 ) B(7, -4) B ( 7 , − 4 ) . Arătați că O A = O M OA = OM O A = O M , unde punctul M M M este mijlocul segmentului A B AB A B . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm coordonatele punctului M M M , mijlocul segmentului A B AB A B :
x M = x A + x B 2 = 3 + 7 2 = 10 2 = 5 x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{3 + 7}{2} = \frac{10}{2} = 5 x M = 2 x A + x B = 2 3 + 7 = 2 10 = 5
y M = y A + y B 2 = 4 + ( − 4 ) 2 = 0 2 = 0 y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{4 + (-4)}{2} = \frac{0}{2} = 0 y M = 2 y A + y B = 2 4 + ( − 4 ) = 2 0 = 0
Așadar, M ( 5 , 0 ) M(5, 0) M ( 5 , 0 ) . Calculăm lungimea segmentului O M OM O M față de originea O ( 0 , 0 ) O(0, 0) O ( 0 , 0 ) :
O M = ( x M − x O ) 2 + ( y M − y O ) 2 = 5 2 + 0 2 = 5 OM = \sqrt{(x_M - x_O)^2 + (y_M - y_O)^2} = \sqrt{5^2 + 0^2} = 5 O M = ( x M − x O ) 2 + ( y M − y O ) 2 = 5 2 + 0 2 = 5
(3p)
Calculăm lungimea segmentului O A OA O A :
O A = x A 2 + y A 2 = 3 2 + 4 2 = 9 + 16 = 25 = 5 OA = \sqrt{x_A^2 + y_A^2} = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5 O A = x A 2 + y A 2 = 3 2 + 4 2 = 9 + 16 = 25 = 5
Deoarece O A = 5 OA = 5 O A = 5 și O M = 5 OM = 5 O M = 5 , deducem că:
O A = O M OA = OM O A = O M
(2p)
6. Se consideră triunghiul A B C ABC A B C , dreptunghic în A A A , cu A B = 8 AB = 8 A B = 8 , A C = 3 AC = 3 A C = 3 și punctul M M M mijlocul segmentului A B AB A B . Arătați că perimetrul triunghiului A M C AMC A M C este egal cu 12 12 12 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul M M M este mijlocul catetei A B AB A B , deci:
A M = A B 2 = 8 2 = 4 AM = \frac{AB}{2} = \frac{8}{2} = 4 A M = 2 A B = 2 8 = 4
(2p)
În triunghiul dreptunghic A M C AMC A M C (∢ M A C = 90 ∘ \sphericalangle MAC = 90^\circ ∢ M A C = 9 0 ∘ ), aplicăm Teorema lui Pitagora pentru ipotenuza M C MC M C :
M C 2 = A M 2 + A C 2 = 4 2 + 3 2 = 16 + 9 = 25 ⟹ M C = 25 = 5 MC^2 = AM^2 + AC^2 = 4^2 + 3^2 = 16 + 9 = 25 \implies MC = \sqrt{25} = 5 M C 2 = A M 2 + A C 2 = 4 2 + 3 2 = 16 + 9 = 25 ⟹ M C = 25 = 5
Calculăm perimetrul triunghiului A M C AMC A M C :
P △ A M C = A M + A C + M C = 4 + 3 + 5 = 12 P_{\triangle AMC} = AM + AC + MC = 4 + 3 + 5 = 12 P △ A M C = A M + A C + M C = 4 + 3 + 5 = 12
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x ∗ y = 2 x y − 5 ( x + y ) + 15 x * y = 2xy - 5(x + y) + 15 x ∗ y = 2 x y − 5 ( x + y ) + 15
1. Arătați că 2 ∗ 2 = 3 2 * 2 = 3 2 ∗ 2 = 3 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înlocuim x = 2 x = 2 x = 2 și y = 2 y = 2 y = 2 în legea de compoziție:
2 ∗ 2 = 2 ⋅ 2 ⋅ 2 − 5 ( 2 + 2 ) + 15 2 * 2 = 2 \cdot 2 \cdot 2 - 5(2 + 2) + 15 2 ∗ 2 = 2 ⋅ 2 ⋅ 2 − 5 ( 2 + 2 ) + 15
(3p)
2 ∗ 2 = 8 − 5 ⋅ 4 + 15 = 8 − 20 + 15 = 3 2 * 2 = 8 - 5 \cdot 4 + 15 = 8 - 20 + 15 = 3 2 ∗ 2 = 8 − 5 ⋅ 4 + 15 = 8 − 20 + 15 = 3
(2p)
2. Arătați că e = 3 e = 3 e = 3 este elementul neutru al legii de compoziție „∗ * ∗ ”. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Verificăm relația x ∗ 3 = x x * 3 = x x ∗ 3 = x pentru orice număr real x x x :
x ∗ 3 = 2 ⋅ x ⋅ 3 − 5 ( x + 3 ) + 15 = 6 x − 5 x − 15 + 15 = x x * 3 = 2 \cdot x \cdot 3 - 5(x + 3) + 15 = 6x - 5x - 15 + 15 = x x ∗ 3 = 2 ⋅ x ⋅ 3 − 5 ( x + 3 ) + 15 = 6 x − 5 x − 15 + 15 = x
(2p)
Verificăm relația 3 ∗ x = x 3 * x = x 3 ∗ x = x pentru orice număr real x x x :
3 ∗ x = 2 ⋅ 3 ⋅ x − 5 ( 3 + x ) + 15 = 6 x − 15 − 5 x + 15 = x 3 * x = 2 \cdot 3 \cdot x - 5(3 + x) + 15 = 6x - 15 - 5x + 15 = x 3 ∗ x = 2 ⋅ 3 ⋅ x − 5 ( 3 + x ) + 15 = 6 x − 15 − 5 x + 15 = x
Deoarece x ∗ 3 = 3 ∗ x = x x * 3 = 3 * x = x x ∗ 3 = 3 ∗ x = x pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R , rezultă că:
e = 3 e = 3 e = 3
este elementul neutru al legii de compoziție „∗ * ∗ ”.
(3p)
3. Determinați mulțimea numerelor reale x x x pentru care x ∗ 4 ≤ 1 x * 4 \le 1 x ∗ 4 ≤ 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm expresia x ∗ 4 x * 4 x ∗ 4 :
x ∗ 4 = 2 ⋅ x ⋅ 4 − 5 ( x + 4 ) + 15 = 8 x − 5 x − 20 + 15 = 3 x − 5 x * 4 = 2 \cdot x \cdot 4 - 5(x + 4) + 15 = 8x - 5x - 20 + 15 = 3x - 5 x ∗ 4 = 2 ⋅ x ⋅ 4 − 5 ( x + 4 ) + 15 = 8 x − 5 x − 20 + 15 = 3 x − 5
pentru orice număr real x x x .
(2p)
Rezolvăm inecuația 3 x − 5 ≤ 1 3x - 5 \le 1 3 x − 5 ≤ 1 :
3 x − 5 ≤ 1 ⟺ 3 x ≤ 6 ⟺ x ≤ 2 3x - 5 \le 1 \iff 3x \le 6 \iff x \le 2 3 x − 5 ≤ 1 ⟺ 3 x ≤ 6 ⟺ x ≤ 2
Așadar, mulțimea căutată este:
x ∈ ( − ∞ , 2 ] x \in (-\infty, 2] x ∈ ( − ∞ , 2 ]
(3p)
4. Arătați că x ∗ y = 2 ( x − 5 2 ) ( y − 5 2 ) + 5 2 x * y = 2\left(x - \frac{5}{2}\right)\left(y - \frac{5}{2}\right) + \frac{5}{2} x ∗ y = 2 ( x − 2 5 ) ( y − 2 5 ) + 2 5 , pentru orice numere reale x x x și y y y . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Dezvoltăm membrul drept prin desfacerea parantezelor:
2 ( x − 5 2 ) ( y − 5 2 ) + 5 2 = 2 ( x y − 5 2 x − 5 2 y + 25 4 ) + 5 2 2\left(x - \frac{5}{2}\right)\left(y - \frac{5}{2}\right) + \frac{5}{2} = 2\left(xy - \frac{5}{2}x - \frac{5}{2}y + \frac{25}{4}\right) + \frac{5}{2} 2 ( x − 2 5 ) ( y − 2 5 ) + 2 5 = 2 ( x y − 2 5 x − 2 5 y + 4 25 ) + 2 5
(3p)
Distribuim factorul 2 2 2 și simplificăm:
2 x y − 5 x − 5 y + 25 2 + 5 2 = 2 x y − 5 ( x + y ) + 30 2 = 2 x y − 5 ( x + y ) + 15 2xy - 5x - 5y + \frac{25}{2} + \frac{5}{2} = 2xy - 5(x + y) + \frac{30}{2} = 2xy - 5(x + y) + 15 2 x y − 5 x − 5 y + 2 25 + 2 5 = 2 x y − 5 ( x + y ) + 2 30 = 2 x y − 5 ( x + y ) + 15
Expresia obținută este chiar definiția legii x ∗ y x * y x ∗ y , prin urmare:
x ∗ y = 2 ( x − 5 2 ) ( y − 5 2 ) + 5 2 x * y = 2\left(x - \frac{5}{2}\right)\left(y - \frac{5}{2}\right) + \frac{5}{2} x ∗ y = 2 ( x − 2 5 ) ( y − 2 5 ) + 2 5
pentru orice numere reale x x x și y y y .
(2p)
5. Determinați numerele reale x x x pentru care x ∗ x = x x * x = x x ∗ x = x . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim forma restrânsă a legii pentru x ∗ x x * x x ∗ x :
x ∗ x = 2 ( x − 5 2 ) 2 + 5 2 x * x = 2\left(x - \frac{5}{2}\right)^2 + \frac{5}{2} x ∗ x = 2 ( x − 2 5 ) 2 + 2 5
pentru orice număr real x x x .
(2p)
Scriem ecuația x ∗ x = x x * x = x x ∗ x = x :
2 ( x − 5 2 ) 2 + 5 2 = x ⟺ 2 ( x 2 − 5 x + 25 4 ) + 5 2 − x = 0 2\left(x - \frac{5}{2}\right)^2 + \frac{5}{2} = x \iff 2\left(x^2 - 5x + \frac{25}{4}\right) + \frac{5}{2} - x = 0 2 ( x − 2 5 ) 2 + 2 5 = x ⟺ 2 ( x 2 − 5 x + 4 25 ) + 2 5 − x = 0
2 x 2 − 10 x + 25 2 + 5 2 − x = 0 ⟺ 2 x 2 − 11 x + 15 = 0 2x^2 - 10x + \frac{25}{2} + \frac{5}{2} - x = 0 \iff 2x^2 - 11x + 15 = 0 2 x 2 − 10 x + 2 25 + 2 5 − x = 0 ⟺ 2 x 2 − 11 x + 15 = 0
Calculăm discriminantul ecuației de gradul al doilea:
Δ = ( − 11 ) 2 − 4 ⋅ 2 ⋅ 15 = 121 − 120 = 1 \Delta = (-11)^2 - 4 \cdot 2 \cdot 15 = 121 - 120 = 1 Δ = ( − 11 ) 2 − 4 ⋅ 2 ⋅ 15 = 121 − 120 = 1
Găsim soluțiile:
x 1 = 11 − 1 4 = 10 4 = 5 2 , x 2 = 11 + 1 4 = 12 4 = 3 x_1 = \frac{11 - 1}{4} = \frac{10}{4} = \frac{5}{2}, \quad x_2 = \frac{11 + 1}{4} = \frac{12}{4} = 3 x 1 = 4 11 − 1 = 4 10 = 2 5 , x 2 = 4 11 + 1 = 4 12 = 3
Așadar, x = 5 2 x = \frac{5}{2} x = 2 5 sau x = 3 x = 3 x = 3 .
(3p)
6. Determinați numărul natural nenul n n n pentru care 1 n ∗ n \frac{1}{n} * n n 1 ∗ n este număr natural. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm 1 n ∗ n \frac{1}{n} * n n 1 ∗ n conform definiției legii:
1 n ∗ n = 2 ⋅ 1 n ⋅ n − 5 ( 1 n + n ) + 15 = 2 − 5 ( n + 1 n ) + 15 = 17 − 5 n − 5 n \frac{1}{n} * n = 2 \cdot \frac{1}{n} \cdot n - 5\left(\frac{1}{n} + n\right) + 15 = 2 - 5\left(n + \frac{1}{n}\right) + 15 = 17 - 5n - \frac{5}{n} n 1 ∗ n = 2 ⋅ n 1 ⋅ n − 5 ( n 1 + n ) + 15 = 2 − 5 ( n + n 1 ) + 15 = 17 − 5 n − n 5
pentru orice număr natural nenul n n n .
(2p)
Deoarece n ∈ N ∗ n \in \mathbb{N}^* n ∈ N ∗ , termenul − 5 n -5n − 5 n este întreg, iar pentru ca 5 n \frac{5}{n} n 5 să fie număr întreg este necesar ca n n n să fie divizor natural al lui 5 5 5 :
n ∈ { 1 , 5 } n \in \{1, 5\} n ∈ { 1 , 5 }
Analizăm cele două cazuri:
Dacă n = 1 n = 1 n = 1 : 1 1 ∗ 1 = 17 − 5 ⋅ 1 − 5 1 = 17 − 5 − 5 = 7 ∈ N \frac{1}{1} * 1 = 17 - 5 \cdot 1 - \frac{5}{1} = 17 - 5 - 5 = 7 \in \mathbb{N} 1 1 ∗ 1 = 17 − 5 ⋅ 1 − 1 5 = 17 − 5 − 5 = 7 ∈ N (convine)
Dacă n = 5 n = 5 n = 5 : 1 5 ∗ 5 = 17 − 5 ⋅ 5 − 5 5 = 17 − 25 − 1 = − 9 ∉ N \frac{1}{5} * 5 = 17 - 5 \cdot 5 - \frac{5}{5} = 17 - 25 - 1 = -9 \notin \mathbb{N} 5 1 ∗ 5 = 17 − 5 ⋅ 5 − 5 5 = 17 − 25 − 1 = − 9 ∈ / N (nu convine)
Așadar, singurul număr natural nenul căutat este:
n = 1 n = 1 n = 1
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Se consideră matricele I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) și A ( a ) = ( 1 a − 1 0 a ) A(a) = \begin{pmatrix} 1 & a - 1 \\ 0 & a \end{pmatrix} A ( a ) = ( 1 0 a − 1 a ) , unde a a a este număr real.
1. Arătați că det ( A ( 2 ) ) = 2 \det(A(2)) = 2 det ( A ( 2 )) = 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pentru a = 2 a = 2 a = 2 , matricea A ( 2 ) A(2) A ( 2 ) este:
A ( 2 ) = ( 1 2 − 1 0 2 ) = ( 1 1 0 2 ) A(2) = \begin{pmatrix} 1 & 2 - 1 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} A ( 2 ) = ( 1 0 2 − 1 2 ) = ( 1 0 1 2 )
Calculăm determinantul matricei:
det ( A ( 2 ) ) = ∣ 1 1 0 2 ∣ = 1 ⋅ 2 − 1 ⋅ 0 \det(A(2)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 2 \end{vmatrix} = 1 \cdot 2 - 1 \cdot 0 det ( A ( 2 )) = 1 0 1 2 = 1 ⋅ 2 − 1 ⋅ 0
(3p)
det ( A ( 2 ) ) = 2 − 0 = 2 \det(A(2)) = 2 - 0 = 2 det ( A ( 2 )) = 2 − 0 = 2
(2p)
2. Arătați că 2 A ( 2 ) − A ( 3 ) = I 2 2A(2) - A(3) = I_2 2 A ( 2 ) − A ( 3 ) = I 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm matricele 2 A ( 2 ) 2A(2) 2 A ( 2 ) și A ( 3 ) A(3) A ( 3 ) :
2 A ( 2 ) = 2 ( 1 1 0 2 ) = ( 2 2 0 4 ) 2A(2) = 2 \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} 2 A ( 2 ) = 2 ( 1 0 1 2 ) = ( 2 0 2 4 )
A ( 3 ) = ( 1 3 − 1 0 3 ) = ( 1 2 0 3 ) A(3) = \begin{pmatrix} 1 & 3 - 1 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} A ( 3 ) = ( 1 0 3 − 1 3 ) = ( 1 0 2 3 )
Efectuăm diferența:
2 A ( 2 ) − A ( 3 ) = ( 2 2 0 4 ) − ( 1 2 0 3 ) = ( 2 − 1 2 − 2 0 − 0 4 − 3 ) = ( 1 0 0 1 ) 2A(2) - A(3) = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 - 1 & 2 - 2 \\ 0 - 0 & 4 - 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} 2 A ( 2 ) − A ( 3 ) = ( 2 0 2 4 ) − ( 1 0 2 3 ) = ( 2 − 1 0 − 0 2 − 2 4 − 3 ) = ( 1 0 0 1 )
(3p)
Recunoaștem matricea unitate I 2 I_2 I 2 :
( 1 0 0 1 ) = I 2 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2 ( 1 0 0 1 ) = I 2
Egalitatea este demonstrată.
(2p)
3. Determinați numerele reale a a a pentru care det ( A ( a + 1 ) ) = 2 a 2 \det(A(a + 1)) = 2a^2 det ( A ( a + 1 )) = 2 a 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scriem matricea A ( a + 1 ) A(a + 1) A ( a + 1 ) :
A ( a + 1 ) = ( 1 ( a + 1 ) − 1 0 a + 1 ) = ( 1 a 0 a + 1 ) A(a + 1) = \begin{pmatrix} 1 & (a + 1) - 1 \\ 0 & a + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & a \\ 0 & a + 1 \end{pmatrix} A ( a + 1 ) = ( 1 0 ( a + 1 ) − 1 a + 1 ) = ( 1 0 a a + 1 )
Calculăm determinantul său:
det ( A ( a + 1 ) ) = 1 ⋅ ( a + 1 ) − a ⋅ 0 = a + 1 \det(A(a + 1)) = 1 \cdot (a + 1) - a \cdot 0 = a + 1 det ( A ( a + 1 )) = 1 ⋅ ( a + 1 ) − a ⋅ 0 = a + 1
pentru orice număr real a a a .
(3p)
Egalăm determinantul cu 2 a 2 2a^2 2 a 2 :
a + 1 = 2 a 2 ⟺ 2 a 2 − a − 1 = 0 a + 1 = 2a^2 \iff 2a^2 - a - 1 = 0 a + 1 = 2 a 2 ⟺ 2 a 2 − a − 1 = 0
Discriminantul ecuației este:
Δ = ( − 1 ) 2 − 4 ⋅ 2 ⋅ ( − 1 ) = 1 + 8 = 9 \Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 2 \cdot (-1) = 1 + 8 = 9 Δ = ( − 1 ) 2 − 4 ⋅ 2 ⋅ ( − 1 ) = 1 + 8 = 9
Soluțiile sunt:
a 1 = 1 − 3 4 = − 2 4 = − 1 2 , a 2 = 1 + 3 4 = 4 4 = 1 a_1 = \frac{1 - 3}{4} = -\frac{2}{4} = -\frac{1}{2}, \quad a_2 = \frac{1 + 3}{4} = \frac{4}{4} = 1 a 1 = 4 1 − 3 = − 4 2 = − 2 1 , a 2 = 4 1 + 3 = 4 4 = 1
Așadar, a = − 1 2 a = -\frac{1}{2} a = − 2 1 sau a = 1 a = 1 a = 1 .
(2p)
4. Arătați că A ( a ) ⋅ A ( b ) = A ( a b ) A(a) \cdot A(b) = A(ab) A ( a ) ⋅ A ( b ) = A ( ab ) , pentru orice numere reale a a a și b b b . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înmulțim matricele A ( a ) A(a) A ( a ) și A ( b ) A(b) A ( b ) :
A ( a ) ⋅ A ( b ) = ( 1 a − 1 0 a ) ( 1 b − 1 0 b ) A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 1 & a - 1 \\ 0 & a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & b - 1 \\ 0 & b \end{pmatrix} A ( a ) ⋅ A ( b ) = ( 1 0 a − 1 a ) ( 1 0 b − 1 b )
A ( a ) ⋅ A ( b ) = ( 1 ⋅ 1 + ( a − 1 ) ⋅ 0 1 ⋅ ( b − 1 ) + ( a − 1 ) ⋅ b 0 ⋅ 1 + a ⋅ 0 0 ⋅ ( b − 1 ) + a ⋅ b ) A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + (a - 1) \cdot 0 & 1 \cdot (b - 1) + (a - 1) \cdot b \\ 0 \cdot 1 + a \cdot 0 & 0 \cdot (b - 1) + a \cdot b \end{pmatrix} A ( a ) ⋅ A ( b ) = ( 1 ⋅ 1 + ( a − 1 ) ⋅ 0 0 ⋅ 1 + a ⋅ 0 1 ⋅ ( b − 1 ) + ( a − 1 ) ⋅ b 0 ⋅ ( b − 1 ) + a ⋅ b )
Calculăm fiecare termen:
A ( a ) ⋅ A ( b ) = ( 1 b − 1 + a b − b 0 a b ) = ( 1 a b − 1 0 a b ) A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 1 & b - 1 + ab - b \\ 0 & ab \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & ab - 1 \\ 0 & ab \end{pmatrix} A ( a ) ⋅ A ( b ) = ( 1 0 b − 1 + ab − b ab ) = ( 1 0 ab − 1 ab )
(3p)
Conform definiției matricei A ( x ) = ( 1 x − 1 0 x ) A(x) = \begin{pmatrix} 1 & x - 1 \\ 0 & x \end{pmatrix} A ( x ) = ( 1 0 x − 1 x ) , avem:
( 1 a b − 1 0 a b ) = A ( a b ) \begin{pmatrix} 1 & ab - 1 \\ 0 & ab \end{pmatrix} = A(ab) ( 1 0 ab − 1 ab ) = A ( ab )
pentru orice numere reale a a a și b b b .
(2p)
5. Determinați inversa matricei B = A ( 2 ) ⋅ A ( 3 ) B = A(2) \cdot A(3) B = A ( 2 ) ⋅ A ( 3 ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm proprietatea demonstrată la subpunctul 4 pentru matricea B B B :
B = A ( 2 ) ⋅ A ( 3 ) = A ( 2 ⋅ 3 ) = A ( 6 ) B = A(2) \cdot A(3) = A(2 \cdot 3) = A(6) B = A ( 2 ) ⋅ A ( 3 ) = A ( 2 ⋅ 3 ) = A ( 6 )
(2p)
Deoarece A ( 1 ) = ( 1 1 − 1 0 1 ) = ( 1 0 0 1 ) = I 2 A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 - 1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2 A ( 1 ) = ( 1 0 1 − 1 1 ) = ( 1 0 0 1 ) = I 2 , deducem folosind aceeași proprietate de înmulțire:
A ( 6 ) ⋅ A ( 1 6 ) = A ( 6 ⋅ 1 6 ) = A ( 1 ) = I 2 A(6) \cdot A\left(\frac{1}{6}\right) = A\left(6 \cdot \frac{1}{6}\right) = A(1) = I_2 A ( 6 ) ⋅ A ( 6 1 ) = A ( 6 ⋅ 6 1 ) = A ( 1 ) = I 2
A ( 1 6 ) ⋅ A ( 6 ) = A ( 1 6 ⋅ 6 ) = A ( 1 ) = I 2 A\left(\frac{1}{6}\right) \cdot A(6) = A\left(\frac{1}{6} \cdot 6\right) = A(1) = I_2 A ( 6 1 ) ⋅ A ( 6 ) = A ( 6 1 ⋅ 6 ) = A ( 1 ) = I 2
Prin urmare, inversa matricei B = A ( 6 ) B = A(6) B = A ( 6 ) este B − 1 = A ( 1 6 ) B^{-1} = A\left(\frac{1}{6}\right) B − 1 = A ( 6 1 ) :
B − 1 = ( 1 1 6 − 1 0 1 6 ) = ( 1 − 5 6 0 1 6 ) B^{-1} = \begin{pmatrix} 1 & \frac{1}{6} - 1 \\ 0 & \frac{1}{6} \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & -\frac{5}{6} \\ 0 & \frac{1}{6} \end{pmatrix} B − 1 = ( 1 0 6 1 − 1 6 1 ) = ( 1 0 − 6 5 6 1 )
(3p)
6. Determinați perechile ( a , b ) (a, b) ( a , b ) de numere naturale pentru care det ( b A ( a ) ) = 4 \det(b A(a)) = 4 det ( b A ( a )) = 4 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pentru o matrice de ordinul 2 2 2 și un scalar b b b , avem det ( b M ) = b 2 det ( M ) \det(b M) = b^2 \det(M) det ( b M ) = b 2 det ( M ) . Astfel:
det ( b A ( a ) ) = b 2 det ( A ( a ) ) \det(b A(a)) = b^2 \det(A(a)) det ( b A ( a )) = b 2 det ( A ( a ))
Calculăm det ( A ( a ) ) = 1 ⋅ a − ( a − 1 ) ⋅ 0 = a \det(A(a)) = 1 \cdot a - (a - 1) \cdot 0 = a det ( A ( a )) = 1 ⋅ a − ( a − 1 ) ⋅ 0 = a , de unde:
det ( b A ( a ) ) = b 2 a \det(b A(a)) = b^2 a det ( b A ( a )) = b 2 a
pentru orice numere naturale a a a și b b b .
(2p)
Egalăm cu 4 4 4 , obținând ecuația b 2 a = 4 b^2 a = 4 b 2 a = 4 , cu a , b ∈ N a, b \in \mathbb{N} a , b ∈ N :
Dacă b = 0 b = 0 b = 0 , atunci 0 2 ⋅ a = 0 ≠ 4 0^2 \cdot a = 0 \neq 4 0 2 ⋅ a = 0 = 4 (fără soluții).
Dacă b = 1 b = 1 b = 1 , atunci 1 2 ⋅ a = 4 ⟹ a = 4 1^2 \cdot a = 4 \implies a = 4 1 2 ⋅ a = 4 ⟹ a = 4 , obținem perechea ( 4 , 1 ) (4, 1) ( 4 , 1 ) .
Dacă b = 2 b = 2 b = 2 , atunci 2 2 ⋅ a = 4 ⟺ 4 a = 4 ⟹ a = 1 2^2 \cdot a = 4 \iff 4a = 4 \implies a = 1 2 2 ⋅ a = 4 ⟺ 4 a = 4 ⟹ a = 1 , obținem perechea ( 1 , 2 ) (1, 2) ( 1 , 2 ) .
Dacă b ≥ 3 b \ge 3 b ≥ 3 , atunci b 2 ≥ 9 b^2 \ge 9 b 2 ≥ 9 , iar pentru a ≥ 1 a \ge 1 a ≥ 1 avem b 2 a ≥ 9 > 4 b^2 a \ge 9 > 4 b 2 a ≥ 9 > 4 (nu există soluții în N \mathbb{N} N ).
Așadar, perechile căutate sunt:
( a , b ) ∈ { ( 1 , 2 ) , ( 4 , 1 ) } (a, b) \in \{(1, 2), (4, 1)\} ( a , b ) ∈ {( 1 , 2 ) , ( 4 , 1 )}
(3p)