BACEduHub
matematicaPedagogicAnul 2024Sesiune Specială

Bacalaureat 2024 - Matematică Pedagogic - Sesiune Specială (Olimpici)

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 3(2−3)−23+4=1\sqrt{3}(2 - \sqrt{3}) - 2\sqrt{3} + 4 = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfacem paranteza prin înmulțirea factorului 3\sqrt{3} cu fiecare termen:
3⋅(2−3)−23+4=23−(3)2−23+4=23−3−23+4\sqrt{3} \cdot (2 - \sqrt{3}) - 2\sqrt{3} + 4 = 2\sqrt{3} - (\sqrt{3})^2 - 2\sqrt{3} + 4 = 2\sqrt{3} - 3 - 2\sqrt{3} + 4

(2p)

  • Reducem termenii asemenea:
(23−23)+(−3+4)=0+1=1(2\sqrt{3} - 2\sqrt{3}) + (-3 + 4) = 0 + 1 = 1

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=5x−4f(x) = 5x - 4. Determinați numărul real aa pentru care f(a)=af(a) = a. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în punctul aa:
f(a)=5a−4f(a) = 5a - 4

pentru orice număr real aa.

(2p)

  • Egalăm expresia cu aa și rezolvăm ecuația liniară:
5a−4=a  ⟺  5a−a=4  ⟺  4a=4  ⟺  a=15a - 4 = a \iff 5a - a = 4 \iff 4a = 4 \iff a = 1

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x2+4x+5=1\sqrt{x^2 + 4x + 5} = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
x2+4x+5=12  ⟺  x2+4x+5=1x^2 + 4x + 5 = 1^2 \iff x^2 + 4x + 5 = 1

Trecem toți termenii în membrul stâng:

x2+4x+4=0x^2 + 4x + 4 = 0

(3p)

  • Recunoaștem formula binomului (a+b)2(a + b)^2:
(x+2)2=0  ⟹  x+2=0  ⟺  x=−2(x + 2)^2 = 0 \implies x + 2 = 0 \iff x = -2

Verificare directă în ecuația inițială:

(−2)2+4⋅(−2)+5=4−8+5=1=1\sqrt{(-2)^2 + 4 \cdot (-2) + 5} = \sqrt{4 - 8 + 5} = \sqrt{1} = 1

Egalitatea este adevărată, deci soluția este x=−2x = -2.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea A={0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}A = \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}, numărul n2n^2 să aparțină mulțimii AA. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea AA conține 1010 elemente (cifrele de la 00 la 99), prin urmare sunt 1010 cazuri posibile.

(2p)

  • Verificăm apartenența pătratului n2n^2 la mulțimea AA pentru fiecare element n∈An \in A:
    • 02=0∈A0^2 = 0 \in A
    • 12=1∈A1^2 = 1 \in A
    • 22=4∈A2^2 = 4 \in A
    • 32=9∈A3^2 = 9 \in A
    • Pentru n≥4n \ge 4, avem n2≥16∉An^2 \ge 16 \notin A

Numerele care convin sunt n∈{0,1,2,3}n \in \{0, 1, 2, 3\}, deci avem 44 cazuri favorabile.

Calculăm probabilitatea:

p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=410=25p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{4}{10} = \frac{2}{5}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(3,4)A(3, 4) și B(7,−4)B(7, -4). Arătați că OA=OMOA = OM, unde punctul MM este mijlocul segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm coordonatele punctului MM, mijlocul segmentului ABAB:
xM=xA+xB2=3+72=102=5x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{3 + 7}{2} = \frac{10}{2} = 5 yM=yA+yB2=4+(−4)2=02=0y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{4 + (-4)}{2} = \frac{0}{2} = 0

Așadar, M(5,0)M(5, 0). Calculăm lungimea segmentului OMOM față de originea O(0,0)O(0, 0):

OM=(xM−xO)2+(yM−yO)2=52+02=5OM = \sqrt{(x_M - x_O)^2 + (y_M - y_O)^2} = \sqrt{5^2 + 0^2} = 5

(3p)

  • Calculăm lungimea segmentului OAOA:
OA=xA2+yA2=32+42=9+16=25=5OA = \sqrt{x_A^2 + y_A^2} = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5

Deoarece OA=5OA = 5 și OM=5OM = 5, deducem că:

OA=OMOA = OM

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=8AB = 8, AC=3AC = 3 și punctul MM mijlocul segmentului ABAB. Arătați că perimetrul triunghiului AMCAMC este egal cu 1212. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul MM este mijlocul catetei ABAB, deci:
AM=AB2=82=4AM = \frac{AB}{2} = \frac{8}{2} = 4

(2p)

  • În triunghiul dreptunghic AMCAMC (∢MAC=90∘\sphericalangle MAC = 90^\circ), aplicăm Teorema lui Pitagora pentru ipotenuza MCMC:
MC2=AM2+AC2=42+32=16+9=25  ⟹  MC=25=5MC^2 = AM^2 + AC^2 = 4^2 + 3^2 = 16 + 9 = 25 \implies MC = \sqrt{25} = 5
  • Calculăm perimetrul triunghiului AMCAMC:
P△AMC=AM+AC+MC=4+3+5=12P_{\triangle AMC} = AM + AC + MC = 4 + 3 + 5 = 12

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=2xy−5(x+y)+15x * y = 2xy - 5(x + y) + 15

1. Arătați că 2∗2=32 * 2 = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=2x = 2 și y=2y = 2 în legea de compoziție:
2∗2=2⋅2⋅2−5(2+2)+152 * 2 = 2 \cdot 2 \cdot 2 - 5(2 + 2) + 15

(3p)

  • Efectuăm calculele:
2∗2=8−5⋅4+15=8−20+15=32 * 2 = 8 - 5 \cdot 4 + 15 = 8 - 20 + 15 = 3

(2p)


2. Arătați că e=3e = 3 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Verificăm relația x∗3=xx * 3 = x pentru orice număr real xx:
x∗3=2⋅x⋅3−5(x+3)+15=6x−5x−15+15=xx * 3 = 2 \cdot x \cdot 3 - 5(x + 3) + 15 = 6x - 5x - 15 + 15 = x

(2p)

  • Verificăm relația 3∗x=x3 * x = x pentru orice număr real xx:
3∗x=2⋅3⋅x−5(3+x)+15=6x−15−5x+15=x3 * x = 2 \cdot 3 \cdot x - 5(3 + x) + 15 = 6x - 15 - 5x + 15 = x

Deoarece x∗3=3∗x=xx * 3 = 3 * x = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, rezultă că:

e=3e = 3

este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)


3. Determinați mulțimea numerelor reale xx pentru care x∗4≤1x * 4 \le 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm expresia x∗4x * 4:
x∗4=2⋅x⋅4−5(x+4)+15=8x−5x−20+15=3x−5x * 4 = 2 \cdot x \cdot 4 - 5(x + 4) + 15 = 8x - 5x - 20 + 15 = 3x - 5

pentru orice număr real xx.

(2p)

  • Rezolvăm inecuația 3x−5≤13x - 5 \le 1:
3x−5≤1  ⟺  3x≤6  ⟺  x≤23x - 5 \le 1 \iff 3x \le 6 \iff x \le 2

Așadar, mulțimea căutată este:

x∈(−∞,2]x \in (-\infty, 2]

(3p)


4. Arătați că x∗y=2(x−52)(y−52)+52x * y = 2\left(x - \frac{5}{2}\right)\left(y - \frac{5}{2}\right) + \frac{5}{2}, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm membrul drept prin desfacerea parantezelor:
2(x−52)(y−52)+52=2(xy−52x−52y+254)+522\left(x - \frac{5}{2}\right)\left(y - \frac{5}{2}\right) + \frac{5}{2} = 2\left(xy - \frac{5}{2}x - \frac{5}{2}y + \frac{25}{4}\right) + \frac{5}{2}

(3p)

  • Distribuim factorul 22 și simplificăm:
2xy−5x−5y+252+52=2xy−5(x+y)+302=2xy−5(x+y)+152xy - 5x - 5y + \frac{25}{2} + \frac{5}{2} = 2xy - 5(x + y) + \frac{30}{2} = 2xy - 5(x + y) + 15

Expresia obținută este chiar definiția legii x∗yx * y, prin urmare:

x∗y=2(x−52)(y−52)+52x * y = 2\left(x - \frac{5}{2}\right)\left(y - \frac{5}{2}\right) + \frac{5}{2}

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)


5. Determinați numerele reale xx pentru care x∗x=xx * x = x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim forma restrânsă a legii pentru x∗xx * x:
x∗x=2(x−52)2+52x * x = 2\left(x - \frac{5}{2}\right)^2 + \frac{5}{2}

pentru orice număr real xx.

(2p)

  • Scriem ecuația x∗x=xx * x = x:
2(x−52)2+52=x  ⟺  2(x2−5x+254)+52−x=02\left(x - \frac{5}{2}\right)^2 + \frac{5}{2} = x \iff 2\left(x^2 - 5x + \frac{25}{4}\right) + \frac{5}{2} - x = 0 2x2−10x+252+52−x=0  ⟺  2x2−11x+15=02x^2 - 10x + \frac{25}{2} + \frac{5}{2} - x = 0 \iff 2x^2 - 11x + 15 = 0

Calculăm discriminantul ecuației de gradul al doilea:

Δ=(−11)2−4⋅2⋅15=121−120=1\Delta = (-11)^2 - 4 \cdot 2 \cdot 15 = 121 - 120 = 1

Găsim soluțiile:

x1=11−14=104=52,x2=11+14=124=3x_1 = \frac{11 - 1}{4} = \frac{10}{4} = \frac{5}{2}, \quad x_2 = \frac{11 + 1}{4} = \frac{12}{4} = 3

Așadar, x=52x = \frac{5}{2} sau x=3x = 3.

(3p)


6. Determinați numărul natural nenul nn pentru care 1n∗n\frac{1}{n} * n este număr natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm 1n∗n\frac{1}{n} * n conform definiției legii:
1n∗n=2⋅1n⋅n−5(1n+n)+15=2−5(n+1n)+15=17−5n−5n\frac{1}{n} * n = 2 \cdot \frac{1}{n} \cdot n - 5\left(\frac{1}{n} + n\right) + 15 = 2 - 5\left(n + \frac{1}{n}\right) + 15 = 17 - 5n - \frac{5}{n}

pentru orice număr natural nenul nn.

(2p)

  • Deoarece n∈N∗n \in \mathbb{N}^*, termenul −5n-5n este întreg, iar pentru ca 5n\frac{5}{n} să fie număr întreg este necesar ca nn să fie divizor natural al lui 55:
n∈{1,5}n \in \{1, 5\}

Analizăm cele două cazuri:

  • Dacă n=1n = 1: 11∗1=17−5⋅1−51=17−5−5=7∈N\frac{1}{1} * 1 = 17 - 5 \cdot 1 - \frac{5}{1} = 17 - 5 - 5 = 7 \in \mathbb{N} (convine)
  • Dacă n=5n = 5: 15∗5=17−5⋅5−55=17−25−1=−9∉N\frac{1}{5} * 5 = 17 - 5 \cdot 5 - \frac{5}{5} = 17 - 25 - 1 = -9 \notin \mathbb{N} (nu convine)

Așadar, singurul număr natural nenul căutat este:

n=1n = 1

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(a)=(1a−10a)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & a - 1 \\ 0 & a \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

1. Arătați că det⁡(A(2))=2\det(A(2)) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a=2a = 2, matricea A(2)A(2) este:
A(2)=(12−102)=(1102)A(2) = \begin{pmatrix} 1 & 2 - 1 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 2 \end{pmatrix}

Calculăm determinantul matricei:

det⁡(A(2))=∣1102∣=1⋅2−1⋅0\det(A(2)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 2 \end{vmatrix} = 1 \cdot 2 - 1 \cdot 0

(3p)

  • Finalizăm calculul:
det⁡(A(2))=2−0=2\det(A(2)) = 2 - 0 = 2

(2p)


2. Arătați că 2A(2)−A(3)=I22A(2) - A(3) = I_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm matricele 2A(2)2A(2) și A(3)A(3):
2A(2)=2(1102)=(2204)2A(2) = 2 \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} A(3)=(13−103)=(1203)A(3) = \begin{pmatrix} 1 & 3 - 1 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 0 & 3 \end{pmatrix}

Efectuăm diferența:

2A(2)−A(3)=(2204)−(1203)=(2−12−20−04−3)=(1001)2A(2) - A(3) = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 - 1 & 2 - 2 \\ 0 - 0 & 4 - 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Recunoaștem matricea unitate I2I_2:
(1001)=I2\begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2

Egalitatea este demonstrată.

(2p)


3. Determinați numerele reale aa pentru care det⁡(A(a+1))=2a2\det(A(a + 1)) = 2a^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem matricea A(a+1)A(a + 1):
A(a+1)=(1(a+1)−10a+1)=(1a0a+1)A(a + 1) = \begin{pmatrix} 1 & (a + 1) - 1 \\ 0 & a + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & a \\ 0 & a + 1 \end{pmatrix}

Calculăm determinantul său:

det⁡(A(a+1))=1⋅(a+1)−a⋅0=a+1\det(A(a + 1)) = 1 \cdot (a + 1) - a \cdot 0 = a + 1

pentru orice număr real aa.

(3p)

  • Egalăm determinantul cu 2a22a^2:
a+1=2a2  ⟺  2a2−a−1=0a + 1 = 2a^2 \iff 2a^2 - a - 1 = 0

Discriminantul ecuației este:

Δ=(−1)2−4⋅2⋅(−1)=1+8=9\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 2 \cdot (-1) = 1 + 8 = 9

Soluțiile sunt:

a1=1−34=−24=−12,a2=1+34=44=1a_1 = \frac{1 - 3}{4} = -\frac{2}{4} = -\frac{1}{2}, \quad a_2 = \frac{1 + 3}{4} = \frac{4}{4} = 1

Așadar, a=−12a = -\frac{1}{2} sau a=1a = 1.

(2p)


4. Arătați că A(a)⋅A(b)=A(ab)A(a) \cdot A(b) = A(ab), pentru orice numere reale aa și bb. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înmulțim matricele A(a)A(a) și A(b)A(b):
A(a)⋅A(b)=(1a−10a)(1b−10b)A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 1 & a - 1 \\ 0 & a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & b - 1 \\ 0 & b \end{pmatrix} A(a)⋅A(b)=(1⋅1+(a−1)⋅01⋅(b−1)+(a−1)⋅b0⋅1+a⋅00⋅(b−1)+a⋅b)A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + (a - 1) \cdot 0 & 1 \cdot (b - 1) + (a - 1) \cdot b \\ 0 \cdot 1 + a \cdot 0 & 0 \cdot (b - 1) + a \cdot b \end{pmatrix}

Calculăm fiecare termen:

A(a)⋅A(b)=(1b−1+ab−b0ab)=(1ab−10ab)A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 1 & b - 1 + ab - b \\ 0 & ab \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & ab - 1 \\ 0 & ab \end{pmatrix}

(3p)

  • Conform definiției matricei A(x)=(1x−10x)A(x) = \begin{pmatrix} 1 & x - 1 \\ 0 & x \end{pmatrix}, avem:
(1ab−10ab)=A(ab)\begin{pmatrix} 1 & ab - 1 \\ 0 & ab \end{pmatrix} = A(ab)

pentru orice numere reale aa și bb.

(2p)


5. Determinați inversa matricei B=A(2)⋅A(3)B = A(2) \cdot A(3). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm proprietatea demonstrată la subpunctul 4 pentru matricea BB:
B=A(2)⋅A(3)=A(2⋅3)=A(6)B = A(2) \cdot A(3) = A(2 \cdot 3) = A(6)

(2p)

  • Deoarece A(1)=(11−101)=(1001)=I2A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 - 1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2, deducem folosind aceeași proprietate de înmulțire:
A(6)⋅A(16)=A(6⋅16)=A(1)=I2A(6) \cdot A\left(\frac{1}{6}\right) = A\left(6 \cdot \frac{1}{6}\right) = A(1) = I_2 A(16)⋅A(6)=A(16⋅6)=A(1)=I2A\left(\frac{1}{6}\right) \cdot A(6) = A\left(\frac{1}{6} \cdot 6\right) = A(1) = I_2

Prin urmare, inversa matricei B=A(6)B = A(6) este B−1=A(16)B^{-1} = A\left(\frac{1}{6}\right):

B−1=(116−1016)=(1−56016)B^{-1} = \begin{pmatrix} 1 & \frac{1}{6} - 1 \\ 0 & \frac{1}{6} \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & -\frac{5}{6} \\ 0 & \frac{1}{6} \end{pmatrix}

(3p)


6. Determinați perechile (a,b)(a, b) de numere naturale pentru care det⁡(bA(a))=4\det(b A(a)) = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru o matrice de ordinul 22 și un scalar bb, avem det⁡(bM)=b2det⁡(M)\det(b M) = b^2 \det(M). Astfel:
det⁡(bA(a))=b2det⁡(A(a))\det(b A(a)) = b^2 \det(A(a))

Calculăm det⁡(A(a))=1⋅a−(a−1)⋅0=a\det(A(a)) = 1 \cdot a - (a - 1) \cdot 0 = a, de unde:

det⁡(bA(a))=b2a\det(b A(a)) = b^2 a

pentru orice numere naturale aa și bb.

(2p)

  • Egalăm cu 44, obținând ecuația b2a=4b^2 a = 4, cu a,b∈Na, b \in \mathbb{N}:
    • Dacă b=0b = 0, atunci 02⋅a=0≠40^2 \cdot a = 0 \neq 4 (fără soluții).
    • Dacă b=1b = 1, atunci 12⋅a=4  ⟹  a=41^2 \cdot a = 4 \implies a = 4, obținem perechea (4,1)(4, 1).
    • Dacă b=2b = 2, atunci 22⋅a=4  ⟺  4a=4  ⟹  a=12^2 \cdot a = 4 \iff 4a = 4 \implies a = 1, obținem perechea (1,2)(1, 2).
    • Dacă b≥3b \ge 3, atunci b2≥9b^2 \ge 9, iar pentru a≥1a \ge 1 avem b2a≥9>4b^2 a \ge 9 > 4 (nu există soluții în N\mathbb{N}).

Așadar, perechile căutate sunt:

(a,b)∈{(1,2),(4,1)}(a, b) \in \{(1, 2), (4, 1)\}

(3p)