BACEduHub
matematicaPedagogicAnul 2024Sesiunea August

Bacalaureat 2024 - Matematică Pedagogic - Sesiunea August (Toamnă)

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 2(2+3)−32+2=4\sqrt{2}(\sqrt{2} + 3) - 3\sqrt{2} + 2 = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfacem paranteza prin distribuirea factorului 2\sqrt{2}:
2(2+3)−32+2=2⋅2+32−32+2\sqrt{2}(\sqrt{2} + 3) - 3\sqrt{2} + 2 = \sqrt{2} \cdot \sqrt{2} + 3\sqrt{2} - 3\sqrt{2} + 2

(2p)

  • Deoarece 2⋅2=2\sqrt{2} \cdot \sqrt{2} = 2, iar termenii 323\sqrt{2} și −32-3\sqrt{2} se reduc:
2+32−32+2=2+2=42 + 3\sqrt{2} - 3\sqrt{2} + 2 = 2 + 2 = 4

(3p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x+2f(x) = 3x + 2 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=2x+3g(x) = 2x + 3. Determinați numărul real mm pentru care f(m)=g(m)f(m) = g(m). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm valorile celor două funcții pentru argumentul mm:
f(m)=3m+2,g(m)=2m+3f(m) = 3m + 2, \quad g(m) = 2m + 3

(2p)

  • Egalăm cele două expresii și rezolvăm ecuația liniară:
3m+2=2m+3  ⟺  3m−2m=3−2  ⟺  m=13m + 2 = 2m + 3 \iff 3m - 2m = 3 - 2 \iff m = 1

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 24x−3=22−x2^{4x - 3} = 2^{2 - x}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece bazele sunt egale și funcția exponențială g(t)=2tg(t) = 2^t este strict injectivă, egalăm exponenții:
4x−3=2−x  ⟺  4x+x=2+3  ⟺  5x=54x - 3 = 2 - x \iff 4x + x = 2 + 3 \iff 5x = 5

(3p)

  • Împărțim prin 55 și obținem soluția:
x=1x = 1

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea A={1,2,3,4,5,6,7,8,9}A = \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}, numărul 2n+12n + 1 să aparțină mulțimii AA. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul total de cazuri posibile este egal cu numărul elementelor mulțimii AA:
numa˘r cazuri posibile=9\text{număr cazuri posibile} = 9

(2p)

  • Verificăm condiția 2n+1∈A2n + 1 \in A pentru fiecare n∈An \in A:
    • Pentru n=1n = 1: 2(1)+1=3∈A2(1) + 1 = 3 \in A
    • Pentru n=2n = 2: 2(2)+1=5∈A2(2) + 1 = 5 \in A
    • Pentru n=3n = 3: 2(3)+1=7∈A2(3) + 1 = 7 \in A
    • Pentru n=4n = 4: 2(4)+1=9∈A2(4) + 1 = 9 \in A
    • Pentru n≥5n \ge 5: 2n+1≥11∉A2n + 1 \ge 11 \notin A

Numerele convenabile sunt n∈{1,2,3,4}n \in \{1, 2, 3, 4\}, așadar avem 44 cazuri favorabile.

Calculăm probabilitatea:

p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=49p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{4}{9}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(3,0)A(3, 0) și B(0,4)B(0, 4). Calculați aria triunghiului AOBAOB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(3,0)A(3, 0) se află pe axa OxOx, iar B(0,4)B(0, 4) pe axa OyOy, deci distanțele față de originea O(0,0)O(0, 0) sunt:
OA=∣3∣=3,OB=∣4∣=4OA = |3| = 3, \quad OB = |4| = 4

(3p)

  • Axele de coordonate sunt perpendiculare (Ox⊥OyOx \perp Oy), deci triunghiul AOBAOB este dreptunghic în OO. Aria sa este:
A△AOB=OA⋅OB2=3⋅42=122=6\mathcal{A}_{\triangle AOB} = \frac{OA \cdot OB}{2} = \frac{3 \cdot 4}{2} = \frac{12}{2} = 6

(2p)


6. Arătați că (sin⁡60∘+sin⁡30∘)(sin⁡60∘−sin⁡30∘)=sin⁡45∘⋅cos⁡45∘(\sin 60^\circ + \sin 30^\circ)(\sin 60^\circ - \sin 30^\circ) = \sin 45^\circ \cdot \cos 45^\circ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Precizăm valorile funcțiilor trigonometrice pentru unghiurile remarcabile:
sin⁡60∘=32,sin⁡30∘=12,sin⁡45∘=22,cos⁡45∘=22\sin 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}, \quad \sin 30^\circ = \frac{1}{2}, \quad \sin 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}, \quad \cos 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}

(3p)

  • Calculăm membrul stâng utilizând formula diferenței de pătrate (a+b)(a−b)=a2−b2(a+b)(a-b) = a^2 - b^2:
(sin⁡60∘+sin⁡30∘)(sin⁡60∘−sin⁡30∘)=sin⁡260∘−sin⁡230∘=(32)2−(12)2=34−14=24=12(\sin 60^\circ + \sin 30^\circ)(\sin 60^\circ - \sin 30^\circ) = \sin^2 60^\circ - \sin^2 30^\circ = \left(\frac{\sqrt{3}}{2}\right)^2 - \left(\frac{1}{2}\right)^2 = \frac{3}{4} - \frac{1}{4} = \frac{2}{4} = \frac{1}{2}
  • Calculăm membrul drept:
sin⁡45∘⋅cos⁡45∘=22⋅22=24=12\sin 45^\circ \cdot \cos 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2} \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} = \frac{2}{4} = \frac{1}{2}

Deoarece ambele părți sunt egale cu 12\frac{1}{2}, identitatea este demonstrată.

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă:

x∗y=3xy−2(x+y−1)x * y = 3xy - 2(x + y - 1)

1. Arătați că 1∗2=21 * 2 = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=1x = 1 și y=2y = 2 în legea de compoziție:
1∗2=3⋅1⋅2−2(1+2−1)1 * 2 = 3 \cdot 1 \cdot 2 - 2(1 + 2 - 1)

(3p)

  • Efectuăm calculele:
1∗2=6−2⋅2=6−4=21 * 2 = 6 - 2 \cdot 2 = 6 - 4 = 2

(2p)


2. Arătați că e=1e = 1 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm x∗1x * 1 pentru orice număr real xx:
x∗1=3⋅x⋅1−2(x+1−1)=3x−2x=xx * 1 = 3 \cdot x \cdot 1 - 2(x + 1 - 1) = 3x - 2x = x

(2p)

  • Calculăm 1∗x1 * x pentru orice număr real xx:
1∗x=3⋅1⋅x−2(1+x−1)=3x−2x=x1 * x = 3 \cdot 1 \cdot x - 2(1 + x - 1) = 3x - 2x = x

Deoarece x∗1=1∗x=xx * 1 = 1 * x = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, deducem că e=1e = 1 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)


3. Determinați numărul real xx pentru care (x∗2)+(x∗3)=5(x * 2) + (x * 3) = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm fiecare compunere în parte:
x∗2=3⋅x⋅2−2(x+2−1)=6x−2(x+1)=6x−2x−2=4x−2x * 2 = 3 \cdot x \cdot 2 - 2(x + 2 - 1) = 6x - 2(x + 1) = 6x - 2x - 2 = 4x - 2 x∗3=3⋅x⋅3−2(x+3−1)=9x−2(x+2)=9x−2x−4=7x−4x * 3 = 3 \cdot x \cdot 3 - 2(x + 3 - 1) = 9x - 2(x + 2) = 9x - 2x - 4 = 7x - 4

Adunăm cele două expresii:

(x∗2)+(x∗3)=(4x−2)+(7x−4)=11x−6(x * 2) + (x * 3) = (4x - 2) + (7x - 4) = 11x - 6

(3p)

  • Rezolvăm ecuația obținută:
11x−6=5  ⟺  11x=11  ⟺  x=111x - 6 = 5 \iff 11x = 11 \iff x = 1

(2p)


4. Determinați numerele naturale nn pentru care (3n+1)∗1<7(3n + 1) * 1 < 7. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece e=1e = 1 este element neutru, avem (3n+1)∗1=3n+1(3n + 1) * 1 = 3n + 1 pentru orice număr natural nn:
(3n+1)∗1=3(3n+1)⋅1−2(3n+1+1−1)=9n+3−6n−2=3n+1(3n + 1) * 1 = 3(3n + 1) \cdot 1 - 2(3n + 1 + 1 - 1) = 9n + 3 - 6n - 2 = 3n + 1

(2p)

  • Inecuația devine:
3n+1<7  ⟺  3n<6  ⟺  n<23n + 1 < 7 \iff 3n < 6 \iff n < 2

Cum nn este număr natural (n∈Nn \in \mathbb{N}), rezultă valorile:

n∈{0,1}n \in \{0, 1\}

(3p)


5. Demonstrați că x∗y=3(x−23)(y−23)+23x * y = 3\left(x - \frac{2}{3}\right)\left(y - \frac{2}{3}\right) + \frac{2}{3}, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm membrul drept al identității:
E=3(x−23)(y−23)+23=3(xy−23x−23y+49)+23E = 3\left(x - \frac{2}{3}\right)\left(y - \frac{2}{3}\right) + \frac{2}{3} = 3\left(xy - \frac{2}{3}x - \frac{2}{3}y + \frac{4}{9}\right) + \frac{2}{3} E=3xy−2x−2y+43+23=3xy−2(x+y)+63=3xy−2(x+y)+2E = 3xy - 2x - 2y + \frac{4}{3} + \frac{2}{3} = 3xy - 2(x + y) + \frac{6}{3} = 3xy - 2(x + y) + 2

(3p)

  • Rescriem expresia legii de compoziție din enunț:
x∗y=3xy−2(x+y−1)=3xy−2(x+y)+2x * y = 3xy - 2(x + y - 1) = 3xy - 2(x + y) + 2

Deoarece ambele expresii sunt identice cu 3xy−2(x+y)+23xy - 2(x + y) + 2, egalitatea:

x∗y=3(x−23)(y−23)+23x * y = 3\left(x - \frac{2}{3}\right)\left(y - \frac{2}{3}\right) + \frac{2}{3}

este adevărată pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)


6. Arătați că 12∗23∗34∗45=23\frac{1}{2} * \frac{2}{3} * \frac{3}{4} * \frac{4}{5} = \frac{2}{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosind forma demonstrată la subpunctul precedent, calculăm compunerea oricărui număr real xx cu elementul 23\frac{2}{3}:
x∗23=3(x−23)(23−23)+23=3(x−23)⋅0+23=23x * \frac{2}{3} = 3\left(x - \frac{2}{3}\right)\left(\frac{2}{3} - \frac{2}{3}\right) + \frac{2}{3} = 3\left(x - \frac{2}{3}\right) \cdot 0 + \frac{2}{3} = \frac{2}{3}

Analog, 23∗x=23\frac{2}{3} * x = \frac{2}{3}, deci 23\frac{2}{3} este element absorbant al legii.

(3p)

  • Datorită asociativității legii de compoziție, grupăm termenii astfel încât să izolăm factorul 23\frac{2}{3}:
12∗23∗34∗45=(12∗23)∗(34∗45)=23∗(34∗45)=23\frac{1}{2} * \frac{2}{3} * \frac{3}{4} * \frac{4}{5} = \left(\frac{1}{2} * \frac{2}{3}\right) * \left(\frac{3}{4} * \frac{4}{5}\right) = \frac{2}{3} * \left(\frac{3}{4} * \frac{4}{5}\right) = \frac{2}{3}

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(a)=(a+1−11a−1)A(a) = \begin{pmatrix} a+1 & -1 \\ 1 & a-1 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

1. Arătați că det⁡(A(1))=1\det(A(1)) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim a=1a = 1 în expresia matricei A(a)A(a):
A(1)=(1+1−111−1)=(2−110)A(1) = \begin{pmatrix} 1+1 & -1 \\ 1 & 1-1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & -1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul:
det⁡(A(1))=∣2−110∣=2⋅0−(−1)⋅1=0−(−1)=1\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 2 & -1 \\ 1 & 0 \end{vmatrix} = 2 \cdot 0 - (-1) \cdot 1 = 0 - (-1) = 1

(2p)


2. Demonstrați că I2+A(a−1)=A(a)I_2 + A(a-1) = A(a), pentru orice număr real aa. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem matricea A(a−1)A(a-1):
A(a−1)=((a−1)+1−11(a−1)−1)=(a−11a−2)A(a-1) = \begin{pmatrix} (a-1)+1 & -1 \\ 1 & (a-1)-1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a & -1 \\ 1 & a-2 \end{pmatrix}

Adunăm matricea unitate I2I_2:

I2+A(a−1)=(1001)+(a−11a−2)=(1+a0+(−1)0+11+(a−2))=(a+1−11a−1)I_2 + A(a-1) = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} a & -1 \\ 1 & a-2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1+a & 0+(-1) \\ 0+1 & 1+(a-2) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a+1 & -1 \\ 1 & a-1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Observăm că rezultatul coincide cu matricea A(a)A(a):
(a+1−11a−1)=A(a)\begin{pmatrix} a+1 & -1 \\ 1 & a-1 \end{pmatrix} = A(a)

pentru orice număr real aa.

(2p)


3. Determinați numerele reale aa pentru care det⁡(A(a))=a\det(A(a)) = a. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) pentru un număr real arbitrar aa:
det⁡(A(a))=∣a+1−11a−1∣=(a+1)(a−1)−(−1)⋅1=(a2−1)+1=a2\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a+1 & -1 \\ 1 & a-1 \end{vmatrix} = (a+1)(a-1) - (-1) \cdot 1 = (a^2 - 1) + 1 = a^2

(3p)

  • Ecuația din enunț devine:
a2=a  ⟺  a2−a=0  ⟺  a(a−1)=0a^2 = a \iff a^2 - a = 0 \iff a(a - 1) = 0

Obținem soluțiile:

a=0saua=1a = 0 \quad \text{sau} \quad a = 1

(2p)


4. Determinați numărul real aa pentru care A(a)⋅A(a)=(8−440)A(a) \cdot A(a) = \begin{pmatrix} 8 & -4 \\ 4 & 0 \end{pmatrix}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Efectuăm produsul matricial A(a)⋅A(a)A(a) \cdot A(a):
A(a)⋅A(a)=(a+1−11a−1)(a+1−11a−1)A(a) \cdot A(a) = \begin{pmatrix} a+1 & -1 \\ 1 & a-1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} a+1 & -1 \\ 1 & a-1 \end{pmatrix} A(a)⋅A(a)=((a+1)2−1−(a+1)−(a−1)(a+1)+(a−1)−1+(a−1)2)=(a2+2a−2a2aa2−2a)A(a) \cdot A(a) = \begin{pmatrix} (a+1)^2 - 1 & -(a+1) - (a-1) \\ (a+1) + (a-1) & -1 + (a-1)^2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a^2 + 2a & -2a \\ 2a & a^2 - 2a \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm cu matricea din cerință:
(a2+2a−2a2aa2−2a)=(8−440)\begin{pmatrix} a^2 + 2a & -2a \\ 2a & a^2 - 2a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 8 & -4 \\ 4 & 0 \end{pmatrix}

Din 2a=42a = 4 deducem direct a=2a = 2. Verificăm toate elementele:

  • −2(2)=−4-2(2) = -4
  • 22+2(2)=4+4=82^2 + 2(2) = 4 + 4 = 8
  • 22−2(2)=4−4=02^2 - 2(2) = 4 - 4 = 0

Toate relațiile sunt verificate, deci:

a=2a = 2

(2p)


5. Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) pentru care X⋅A(1)=A(2)X \cdot A(1) = A(2). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece det⁡(A(1))=1≠0\det(A(1)) = 1 \neq 0, matricea A(1)A(1) este inversabilă. Inversa sa este:
A(1)−1=1det⁡(A(1))(01−12)=(01−12)A(1)^{-1} = \frac{1}{\det(A(1))} \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ -1 & 2 \end{pmatrix}

(3p)

  • Înmulțim ecuația X⋅A(1)=A(2)X \cdot A(1) = A(2) la dreapta cu A(1)−1A(1)^{-1}:
X=A(2)⋅A(1)−1X = A(2) \cdot A(1)^{-1}

Avem A(2)=(3−111)A(2) = \begin{pmatrix} 3 & -1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}, prin urmare:

X=(3−111)(01−12)=(3⋅0+(−1)(−1)3⋅1+(−1)⋅21⋅0+1(−1)1⋅1+1⋅2)=(11−13)X = \begin{pmatrix} 3 & -1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 \cdot 0 + (-1)(-1) & 3 \cdot 1 + (-1) \cdot 2 \\ 1 \cdot 0 + 1(-1) & 1 \cdot 1 + 1 \cdot 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 3 \end{pmatrix}

(2p)


6. Demonstrați că det⁡(A(a)+I2)≥0\det(A(a) + I_2) \ge 0, pentru orice număr real aa. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm suma matricelor A(a)A(a) și I2I_2:
A(a)+I2=(a+1−11a−1)+(1001)=(a+2−11a)A(a) + I_2 = \begin{pmatrix} a+1 & -1 \\ 1 & a-1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a+2 & -1 \\ 1 & a \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul sumei:
det⁡(A(a)+I2)=∣a+2−11a∣=(a+2)a−(−1)⋅1=a2+2a+1=(a+1)2\det(A(a) + I_2) = \begin{vmatrix} a+2 & -1 \\ 1 & a \end{vmatrix} = (a+2)a - (-1) \cdot 1 = a^2 + 2a + 1 = (a + 1)^2

Cum pătratul oricărui număr real este nenegativ:

(a+1)2≥0  ⟹  det⁡(A(a)+I2)≥0(a + 1)^2 \ge 0 \implies \det(A(a) + I_2) \ge 0

pentru orice număr real aa.

(2p)