Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Se consideră progresia aritmetică ( a n ) n ≥ 1 (a_n)_{n \ge 1} ( a n ) n ≥ 1 cu a 1 = 6 a_1 = 6 a 1 = 6 și a 2 = 8 a_2 = 8 a 2 = 8 . Calculați a 3 a_3 a 3 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aflăm rația r r r a progresiei aritmetice folosind primii doi termeni:
r = a 2 − a 1 = 8 − 6 = 2 r = a_2 - a_1 = 8 - 6 = 2 r = a 2 − a 1 = 8 − 6 = 2
(2p)
Calculăm termenul al treilea a 3 a_3 a 3 :
a 3 = a 2 + r = 8 + 2 = 10 a_3 = a_2 + r = 8 + 2 = 10 a 3 = a 2 + r = 8 + 2 = 10
(sau a 3 = a 1 + 2 r = 6 + 2 ⋅ 2 = 10 a_3 = a_1 + 2r = 6 + 2 \cdot 2 = 10 a 3 = a 1 + 2 r = 6 + 2 ⋅ 2 = 10 )
(3p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 4 x − 9 f(x) = 4x - 9 f ( x ) = 4 x − 9 . Determinați numărul real m m m pentru care punctul A ( m , 3 ) A(m, 3) A ( m , 3 ) aparține graficului funcției f f f . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul A ( m , 3 ) A(m, 3) A ( m , 3 ) aparține graficului funcției f f f dacă și numai dacă f ( m ) = 3 f(m) = 3 f ( m ) = 3 :
4 m − 9 = 3 4m - 9 = 3 4 m − 9 = 3
(3p)
Rezolvăm ecuația liniară în necunoscuta m m m :
4 m = 3 + 9 ⟺ 4 m = 12 ⟺ m = 3 4m = 3 + 9 \iff 4m = 12 \iff m = 3 4 m = 3 + 9 ⟺ 4 m = 12 ⟺ m = 3
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 4 x = 2 3 x − 2 4^x = 2^{3x - 2} 4 x = 2 3 x − 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scriem membrul stâng ca putere cu baza 2 2 2 , știind că 4 = 2 2 4 = 2^2 4 = 2 2 :
( 2 2 ) x = 2 2 x ⟹ 2 2 x = 2 3 x − 2 (2^2)^x = 2^{2x} \implies 2^{2x} = 2^{3x - 2} ( 2 2 ) x = 2 2 x ⟹ 2 2 x = 2 3 x − 2
Deoarece funcția exponențială g ( t ) = 2 t g(t) = 2^t g ( t ) = 2 t este strict injectivă pe R \mathbb{R} R , egalăm exponenții:
2 x = 3 x − 2 2x = 3x - 2 2 x = 3 x − 2
(3p)
Rezolvăm ecuația obținută:
3 x − 2 x = 2 ⟺ x = 2 3x - 2x = 2 \iff x = 2 3 x − 2 x = 2 ⟺ x = 2
(2p)
4. La o competiție sportivă 40 % 40\% 40% dintre concurenți sunt fete. Determinați numărul total de concurenți, știind că la competiție au participat 80 80 80 de fete. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie x x x numărul total de concurenți înscriși la competiție. Conform ipotezei:
40 100 ⋅ x = 80 ⟺ 2 5 ⋅ x = 80 \frac{40}{100} \cdot x = 80 \iff \frac{2}{5} \cdot x = 80 100 40 ⋅ x = 80 ⟺ 5 2 ⋅ x = 80
(3p)
x = 80 ⋅ 5 2 = 40 ⋅ 5 = 200 concurenți x = \frac{80 \cdot 5}{2} = 40 \cdot 5 = 200 \text{ concurenți} x = 2 80 ⋅ 5 = 40 ⋅ 5 = 200 concuren ț i
(2p)
5. În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( 3 , 1 ) A(3, 1) A ( 3 , 1 ) , B ( 1 , 3 ) B(1, 3) B ( 1 , 3 ) și C ( a , a ) C(a, a) C ( a , a ) , unde a a a este număr real. Determinați numărul real a a a pentru care segmentele A B AB A B și O C OC O C au același mijloc. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm coordonatele mijlocului M M M al segmentului A B AB A B :
x M = x A + x B 2 = 3 + 1 2 = 2 x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{3 + 1}{2} = 2 x M = 2 x A + x B = 2 3 + 1 = 2
y M = y A + y B 2 = 1 + 3 2 = 2 y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{1 + 3}{2} = 2 y M = 2 y A + y B = 2 1 + 3 = 2
Deci M ( 2 , 2 ) M(2, 2) M ( 2 , 2 ) este mijlocul segmentului A B AB A B .
(2p)
Originea reperului este O ( 0 , 0 ) O(0, 0) O ( 0 , 0 ) , iar C ( a , a ) C(a, a) C ( a , a ) . Punctul M M M este și mijlocul segmentului O C OC O C :
x O + x C 2 = x M ⟺ 0 + a 2 = 2 ⟺ a 2 = 2 ⟹ a = 4 \frac{x_O + x_C}{2} = x_M \iff \frac{0 + a}{2} = 2 \iff \frac{a}{2} = 2 \implies a = 4 2 x O + x C = x M ⟺ 2 0 + a = 2 ⟺ 2 a = 2 ⟹ a = 4
(3p)
6. Se consideră triunghiul A B C ABC A B C , dreptunghic în A A A , cu A B = 8 3 AB = 8\sqrt{3} A B = 8 3 și B C = 16 BC = 16 B C = 16 . Demonstrați că triunghiul A M C AMC A M C este echilateral, unde punctul M M M este mijlocul segmentului B C BC B C . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic A B C ABC A B C (∢ A = 90 ∘ \sphericalangle A = 90^\circ ∢ A = 9 0 ∘ ):
A C 2 = B C 2 − A B 2 = 16 2 − ( 8 3 ) 2 = 256 − 64 ⋅ 3 = 256 − 192 = 64 AC^2 = BC^2 - AB^2 = 16^2 - (8\sqrt{3})^2 = 256 - 64 \cdot 3 = 256 - 192 = 64 A C 2 = B C 2 − A B 2 = 1 6 2 − ( 8 3 ) 2 = 256 − 64 ⋅ 3 = 256 − 192 = 64
A C = 64 = 8 AC = \sqrt{64} = 8 A C = 64 = 8
(2p)
Deoarece M M M este mijlocul ipotenuzei B C BC B C , avem:
C M = B C 2 = 16 2 = 8 CM = \frac{BC}{2} = \frac{16}{2} = 8 C M = 2 B C = 2 16 = 8
În orice triunghi dreptunghic, lungimea medianei corespunzătoare ipotenuzei este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei:
A M = B C 2 = 8 AM = \frac{BC}{2} = 8 A M = 2 B C = 8
A C = C M = A M = 8 AC = CM = AM = 8 A C = C M = A M = 8
Toate cele trei laturi ale triunghiului A M C AMC A M C au lungimi egale, așadar triunghiul A M C AMC A M C este echilateral.
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x ∗ y = 3 ( x y − 2 x − 2 y ) + 14 x * y = 3(xy - 2x - 2y) + 14 x ∗ y = 3 ( x y − 2 x − 2 y ) + 14
1. Arătați că 3 ∗ 3 = 1 ∗ 1 3 * 3 = 1 * 1 3 ∗ 3 = 1 ∗ 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valoarea expresiei 3 ∗ 3 3 * 3 3 ∗ 3 :
3 ∗ 3 = 3 ( 3 ⋅ 3 − 2 ⋅ 3 − 2 ⋅ 3 ) + 14 = 3 ( 9 − 6 − 6 ) + 14 = 3 ( − 3 ) + 14 = − 9 + 14 = 5 3 * 3 = 3(3 \cdot 3 - 2 \cdot 3 - 2 \cdot 3) + 14 = 3(9 - 6 - 6) + 14 = 3(-3) + 14 = -9 + 14 = 5 3 ∗ 3 = 3 ( 3 ⋅ 3 − 2 ⋅ 3 − 2 ⋅ 3 ) + 14 = 3 ( 9 − 6 − 6 ) + 14 = 3 ( − 3 ) + 14 = − 9 + 14 = 5
(2p)
Calculăm valoarea expresiei 1 ∗ 1 1 * 1 1 ∗ 1 :
1 ∗ 1 = 3 ( 1 ⋅ 1 − 2 ⋅ 1 − 2 ⋅ 1 ) + 14 = 3 ( 1 − 2 − 2 ) + 14 = 3 ( − 3 ) + 14 = − 9 + 14 = 5 1 * 1 = 3(1 \cdot 1 - 2 \cdot 1 - 2 \cdot 1) + 14 = 3(1 - 2 - 2) + 14 = 3(-3) + 14 = -9 + 14 = 5 1 ∗ 1 = 3 ( 1 ⋅ 1 − 2 ⋅ 1 − 2 ⋅ 1 ) + 14 = 3 ( 1 − 2 − 2 ) + 14 = 3 ( − 3 ) + 14 = − 9 + 14 = 5
Deoarece ambele rezultate sunt egale cu 5 5 5 , avem:
3 ∗ 3 = 1 ∗ 1 = 5 3 * 3 = 1 * 1 = 5 3 ∗ 3 = 1 ∗ 1 = 5
(3p)
2. Demonstrați că x ∗ 2 = 2 x * 2 = 2 x ∗ 2 = 2 , pentru orice număr real x x x . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înlocuim y = 2 y = 2 y = 2 în formula legii de compoziție:
x ∗ 2 = 3 ( x ⋅ 2 − 2 x − 2 ⋅ 2 ) + 14 x * 2 = 3(x \cdot 2 - 2x - 2 \cdot 2) + 14 x ∗ 2 = 3 ( x ⋅ 2 − 2 x − 2 ⋅ 2 ) + 14
(3p)
Reducem termenii asemenea din paranteză:
x ∗ 2 = 3 ( 2 x − 2 x − 4 ) + 14 = 3 ( − 4 ) + 14 = − 12 + 14 = 2 x * 2 = 3(2x - 2x - 4) + 14 = 3(-4) + 14 = -12 + 14 = 2 x ∗ 2 = 3 ( 2 x − 2 x − 4 ) + 14 = 3 ( − 4 ) + 14 = − 12 + 14 = 2
pentru orice număr real x x x .
(2p)
3. Arătați că e = 7 3 e = \frac{7}{3} e = 3 7 este elementul neutru al legii de compoziție „∗ * ∗ ”. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Verificăm dacă x ∗ 7 3 = x x * \frac{7}{3} = x x ∗ 3 7 = x pentru orice număr real x x x :
x ∗ 7 3 = 3 ( x ⋅ 7 3 − 2 x − 2 ⋅ 7 3 ) + 14 = 7 x − 6 x − 14 + 14 = x x * \frac{7}{3} = 3\left(x \cdot \frac{7}{3} - 2x - 2 \cdot \frac{7}{3}\right) + 14 = 7x - 6x - 14 + 14 = x x ∗ 3 7 = 3 ( x ⋅ 3 7 − 2 x − 2 ⋅ 3 7 ) + 14 = 7 x − 6 x − 14 + 14 = x
(2p)
Verificăm dacă 7 3 ∗ x = x \frac{7}{3} * x = x 3 7 ∗ x = x pentru orice număr real x x x :
7 3 ∗ x = 3 ( 7 3 ⋅ x − 2 ⋅ 7 3 − 2 x ) + 14 = 7 x − 14 − 6 x + 14 = x \frac{7}{3} * x = 3\left(\frac{7}{3} \cdot x - 2 \cdot \frac{7}{3} - 2x\right) + 14 = 7x - 14 - 6x + 14 = x 3 7 ∗ x = 3 ( 3 7 ⋅ x − 2 ⋅ 3 7 − 2 x ) + 14 = 7 x − 14 − 6 x + 14 = x
Deoarece x ∗ 7 3 = 7 3 ∗ x = x x * \frac{7}{3} = \frac{7}{3} * x = x x ∗ 3 7 = 3 7 ∗ x = x pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R , rezultă că:
e = 7 3 e = \frac{7}{3} e = 3 7
este elementul neutru al legii de compoziție „∗ * ∗ ”.
(3p)
4. Determinați numerele reale x x x pentru care x ∗ x = 5 x * x = 5 x ∗ x = 5 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Exprimăm x ∗ x x * x x ∗ x în funcție de x x x :
x ∗ x = 3 ( x 2 − 2 x − 2 x ) + 14 = 3 ( x 2 − 4 x ) + 14 = 3 x 2 − 12 x + 14 x * x = 3(x^2 - 2x - 2x) + 14 = 3(x^2 - 4x) + 14 = 3x^2 - 12x + 14 x ∗ x = 3 ( x 2 − 2 x − 2 x ) + 14 = 3 ( x 2 − 4 x ) + 14 = 3 x 2 − 12 x + 14
(2p)
Egalăm expresia obținută cu 5 5 5 și aducem ecuația la forma standard:
3 x 2 − 12 x + 14 = 5 ⟺ 3 x 2 − 12 x + 9 = 0 3x^2 - 12x + 14 = 5 \iff 3x^2 - 12x + 9 = 0 3 x 2 − 12 x + 14 = 5 ⟺ 3 x 2 − 12 x + 9 = 0
Împărțim întreaga ecuație prin 3 3 3 :
x 2 − 4 x + 3 = 0 x^2 - 4x + 3 = 0 x 2 − 4 x + 3 = 0
Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ = ( − 4 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ 3 = 16 − 12 = 4 \Delta = (-4)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 3 = 16 - 12 = 4 Δ = ( − 4 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ 3 = 16 − 12 = 4
x 1 = 4 − 2 2 = 1 , x 2 = 4 + 2 2 = 3 x_1 = \frac{4 - 2}{2} = 1, \quad x_2 = \frac{4 + 2}{2} = 3 x 1 = 2 4 − 2 = 1 , x 2 = 2 4 + 2 = 3
Așadar, soluțiile sunt x = 1 x = 1 x = 1 sau x = 3 x = 3 x = 3 .
(3p)
5. Arătați că x ∗ y ≥ 2 x * y \ge 2 x ∗ y ≥ 2 , pentru orice numere reale x ≥ 2 x \ge 2 x ≥ 2 și y ≥ 2 y \ge 2 y ≥ 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Dacă x ≥ 2 x \ge 2 x ≥ 2 și y ≥ 2 y \ge 2 y ≥ 2 , atunci x − 2 ≥ 0 x - 2 \ge 0 x − 2 ≥ 0 și y − 2 ≥ 0 y - 2 \ge 0 y − 2 ≥ 0 , prin urmare produsul lor este nenegativ:
( x − 2 ) ( y − 2 ) ≥ 0 (x - 2)(y - 2) \ge 0 ( x − 2 ) ( y − 2 ) ≥ 0
(2p)
Rescriem legea de compoziție sub formă descompusă:
3 ( x − 2 ) ( y − 2 ) + 2 = 3 ( x y − 2 x − 2 y + 4 ) + 2 = 3 ( x y − 2 x − 2 y ) + 12 + 2 = 3 ( x y − 2 x − 2 y ) + 14 = x ∗ y 3(x - 2)(y - 2) + 2 = 3(xy - 2x - 2y + 4) + 2 = 3(xy - 2x - 2y) + 12 + 2 = 3(xy - 2x - 2y) + 14 = x * y 3 ( x − 2 ) ( y − 2 ) + 2 = 3 ( x y − 2 x − 2 y + 4 ) + 2 = 3 ( x y − 2 x − 2 y ) + 12 + 2 = 3 ( x y − 2 x − 2 y ) + 14 = x ∗ y
Cum ( x − 2 ) ( y − 2 ) ≥ 0 (x - 2)(y - 2) \ge 0 ( x − 2 ) ( y − 2 ) ≥ 0 , deducem:
3 ( x − 2 ) ( y − 2 ) ≥ 0 ⟹ 3 ( x − 2 ) ( y − 2 ) + 2 ≥ 2 ⟹ x ∗ y ≥ 2 3(x - 2)(y - 2) \ge 0 \implies 3(x - 2)(y - 2) + 2 \ge 2 \implies x * y \ge 2 3 ( x − 2 ) ( y − 2 ) ≥ 0 ⟹ 3 ( x − 2 ) ( y − 2 ) + 2 ≥ 2 ⟹ x ∗ y ≥ 2
pentru orice numere reale x ≥ 2 x \ge 2 x ≥ 2 și y ≥ 2 y \ge 2 y ≥ 2 .
(3p)
6. Demonstrați că, dacă m m m și n n n sunt numere naturale nenule și m ∗ n = 8 m * n = 8 m ∗ n = 8 , atunci m + n = 7 m + n = 7 m + n = 7 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim forma restrânsă a legii m ∗ n = 3 ( m − 2 ) ( n − 2 ) + 2 m * n = 3(m - 2)(n - 2) + 2 m ∗ n = 3 ( m − 2 ) ( n − 2 ) + 2 și scriem ecuația:
3 ( m − 2 ) ( n − 2 ) + 2 = 8 ⟺ 3 ( m − 2 ) ( n − 2 ) = 6 ⟺ ( m − 2 ) ( n − 2 ) = 2 3(m - 2)(n - 2) + 2 = 8 \iff 3(m - 2)(n - 2) = 6 \iff (m - 2)(n - 2) = 2 3 ( m − 2 ) ( n − 2 ) + 2 = 8 ⟺ 3 ( m − 2 ) ( n − 2 ) = 6 ⟺ ( m − 2 ) ( n − 2 ) = 2
(3p)
Deoarece m , n ∈ N ∗ m, n \in \mathbb{N}^* m , n ∈ N ∗ , factorii m − 2 m - 2 m − 2 și n − 2 n - 2 n − 2 sunt numere întregi mai mari sau egale cu − 1 -1 − 1 (m ≥ 1 ⟹ m − 2 ≥ − 1 m \ge 1 \implies m - 2 \ge -1 m ≥ 1 ⟹ m − 2 ≥ − 1 și n ≥ 1 ⟹ n − 2 ≥ − 1 n \ge 1 \implies n - 2 \ge -1 n ≥ 1 ⟹ n − 2 ≥ − 1 ).
Divizorii întregi ai lui 2 2 2 mai mari sau egali cu − 1 -1 − 1 sunt pozitivi:
( m − 2 , n − 2 ) ∈ { ( 1 , 2 ) , ( 2 , 1 ) } (m - 2, n - 2) \in \{(1, 2), (2, 1)\} ( m − 2 , n − 2 ) ∈ {( 1 , 2 ) , ( 2 , 1 )}
Cazul 1: m − 2 = 1 m - 2 = 1 m − 2 = 1 și n − 2 = 2 ⟹ m = 3 n - 2 = 2 \implies m = 3 n − 2 = 2 ⟹ m = 3 și n = 4 ⟹ m + n = 3 + 4 = 7 n = 4 \implies m + n = 3 + 4 = 7 n = 4 ⟹ m + n = 3 + 4 = 7 .
Cazul 2: m − 2 = 2 m - 2 = 2 m − 2 = 2 și n − 2 = 1 ⟹ m = 4 n - 2 = 1 \implies m = 4 n − 2 = 1 ⟹ m = 4 și n = 3 ⟹ m + n = 4 + 3 = 7 n = 3 \implies m + n = 4 + 3 = 7 n = 3 ⟹ m + n = 4 + 3 = 7 .
În ambele cazuri obținem:
m + n = 7 m + n = 7 m + n = 7
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Se consideră matricele I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) , A = ( 3 6 − 1 − 2 ) A = \begin{pmatrix} 3 & 6 \\ -1 & -2 \end{pmatrix} A = ( 3 − 1 6 − 2 ) și X ( a ) = I 2 + a A X(a) = I_2 + aA X ( a ) = I 2 + a A , unde a a a este număr real.
1. Arătați că det ( A ) = 0 \det(A) = 0 det ( A ) = 0 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm determinantul matricei A A A după formula det ( a b c d ) = a d − b c \det\begin{pmatrix} a & b \\ c & d \end{pmatrix} = ad - bc det ( a c b d ) = a d − b c :
det ( A ) = ∣ 3 6 − 1 − 2 ∣ = 3 ⋅ ( − 2 ) − 6 ⋅ ( − 1 ) \det(A) = \begin{vmatrix} 3 & 6 \\ -1 & -2 \end{vmatrix} = 3 \cdot (-2) - 6 \cdot (-1) det ( A ) = 3 − 1 6 − 2 = 3 ⋅ ( − 2 ) − 6 ⋅ ( − 1 )
(3p)
det ( A ) = − 6 − ( − 6 ) = − 6 + 6 = 0 \det(A) = -6 - (-6) = -6 + 6 = 0 det ( A ) = − 6 − ( − 6 ) = − 6 + 6 = 0
(2p)
2. Arătați că A ⋅ A = A A \cdot A = A A ⋅ A = A . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Efectuăm produsul matricelor A A A și A A A :
A ⋅ A = ( 3 6 − 1 − 2 ) ( 3 6 − 1 − 2 ) = ( 3 ⋅ 3 + 6 ⋅ ( − 1 ) 3 ⋅ 6 + 6 ⋅ ( − 2 ) − 1 ⋅ 3 + ( − 2 ) ⋅ ( − 1 ) − 1 ⋅ 6 + ( − 2 ) ⋅ ( − 2 ) ) A \cdot A = \begin{pmatrix} 3 & 6 \\ -1 & -2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3 & 6 \\ -1 & -2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 \cdot 3 + 6 \cdot (-1) & 3 \cdot 6 + 6 \cdot (-2) \\ -1 \cdot 3 + (-2) \cdot (-1) & -1 \cdot 6 + (-2) \cdot (-2) \end{pmatrix} A ⋅ A = ( 3 − 1 6 − 2 ) ( 3 − 1 6 − 2 ) = ( 3 ⋅ 3 + 6 ⋅ ( − 1 ) − 1 ⋅ 3 + ( − 2 ) ⋅ ( − 1 ) 3 ⋅ 6 + 6 ⋅ ( − 2 ) − 1 ⋅ 6 + ( − 2 ) ⋅ ( − 2 ) )
(3p)
Calculăm fiecare element:
A ⋅ A = ( 9 − 6 18 − 12 − 3 + 2 − 6 + 4 ) = ( 3 6 − 1 − 2 ) = A A \cdot A = \begin{pmatrix} 9 - 6 & 18 - 12 \\ -3 + 2 & -6 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 6 \\ -1 & -2 \end{pmatrix} = A A ⋅ A = ( 9 − 6 − 3 + 2 18 − 12 − 6 + 4 ) = ( 3 − 1 6 − 2 ) = A
(2p)
3. Determinați numerele reale a a a pentru care det ( X ( a ) ) = 2 a 2 \det(X(a)) = 2a^2 det ( X ( a )) = 2 a 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scriem matricea X ( a ) X(a) X ( a ) :
X ( a ) = ( 1 0 0 1 ) + a ( 3 6 − 1 − 2 ) = ( 1 + 3 a 6 a − a 1 − 2 a ) X(a) = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} + a \begin{pmatrix} 3 & 6 \\ -1 & -2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + 3a & 6a \\ -a & 1 - 2a \end{pmatrix} X ( a ) = ( 1 0 0 1 ) + a ( 3 − 1 6 − 2 ) = ( 1 + 3 a − a 6 a 1 − 2 a )
Calculăm determinantul matricei X ( a ) X(a) X ( a ) :
det ( X ( a ) ) = ( 1 + 3 a ) ( 1 − 2 a ) − 6 a ( − a ) = 1 − 2 a + 3 a − 6 a 2 + 6 a 2 = a + 1 \det(X(a)) = (1 + 3a)(1 - 2a) - 6a(-a) = 1 - 2a + 3a - 6a^2 + 6a^2 = a + 1 det ( X ( a )) = ( 1 + 3 a ) ( 1 − 2 a ) − 6 a ( − a ) = 1 − 2 a + 3 a − 6 a 2 + 6 a 2 = a + 1
(3p)
Egalăm cu 2 a 2 2a^2 2 a 2 și rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
a + 1 = 2 a 2 ⟺ 2 a 2 − a − 1 = 0 a + 1 = 2a^2 \iff 2a^2 - a - 1 = 0 a + 1 = 2 a 2 ⟺ 2 a 2 − a − 1 = 0
Calculăm discriminantul:
Δ = ( − 1 ) 2 − 4 ⋅ 2 ⋅ ( − 1 ) = 1 + 8 = 9 \Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 2 \cdot (-1) = 1 + 8 = 9 Δ = ( − 1 ) 2 − 4 ⋅ 2 ⋅ ( − 1 ) = 1 + 8 = 9
Soluțiile sunt:
a 1 = 1 − 3 4 = − 2 4 = − 1 2 , a 2 = 1 + 3 4 = 4 4 = 1 a_1 = \frac{1 - 3}{4} = -\frac{2}{4} = -\frac{1}{2}, \quad a_2 = \frac{1 + 3}{4} = \frac{4}{4} = 1 a 1 = 4 1 − 3 = − 4 2 = − 2 1 , a 2 = 4 1 + 3 = 4 4 = 1
Așadar, a = − 1 2 a = -\frac{1}{2} a = − 2 1 sau a = 1 a = 1 a = 1 .
(2p)
4. Demonstrați că A ⋅ X ( a ) = ( a + 1 ) A A \cdot X(a) = (a + 1)A A ⋅ X ( a ) = ( a + 1 ) A , pentru orice număr real a a a . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim definiția X ( a ) = I 2 + a A X(a) = I_2 + aA X ( a ) = I 2 + a A și proprietatea de distributivitate a înmulțirii matricelor față de adunare:
A ⋅ X ( a ) = A ( I 2 + a A ) = A ⋅ I 2 + a ( A ⋅ A ) A \cdot X(a) = A(I_2 + aA) = A \cdot I_2 + a(A \cdot A) A ⋅ X ( a ) = A ( I 2 + a A ) = A ⋅ I 2 + a ( A ⋅ A )
Știind că A ⋅ I 2 = A A \cdot I_2 = A A ⋅ I 2 = A și că A ⋅ A = A A \cdot A = A A ⋅ A = A (conform punctului 2):
A ⋅ X ( a ) = A + a A A \cdot X(a) = A + aA A ⋅ X ( a ) = A + a A
(3p)
Dăm factor comun matricea A A A :
A + a A = ( a + 1 ) A A + aA = (a + 1)A A + a A = ( a + 1 ) A
pentru orice număr real a a a .
(2p)
5. Demonstrați că X ( m ) ⋅ X ( n ) = X ( m + n + m n ) X(m) \cdot X(n) = X(m + n + mn) X ( m ) ⋅ X ( n ) = X ( m + n + mn ) , pentru orice numere reale m m m și n n n . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înlocuim expresiile matricelor X ( m ) = I 2 + m A X(m) = I_2 + mA X ( m ) = I 2 + m A și X ( n ) = I 2 + n A X(n) = I_2 + nA X ( n ) = I 2 + n A :
X ( m ) ⋅ X ( n ) = ( I 2 + m A ) ( I 2 + n A ) = I 2 ⋅ I 2 + n ( I 2 ⋅ A ) + m ( A ⋅ I 2 ) + m n ( A ⋅ A ) X(m) \cdot X(n) = (I_2 + mA)(I_2 + nA) = I_2 \cdot I_2 + n(I_2 \cdot A) + m(A \cdot I_2) + mn(A \cdot A) X ( m ) ⋅ X ( n ) = ( I 2 + m A ) ( I 2 + n A ) = I 2 ⋅ I 2 + n ( I 2 ⋅ A ) + m ( A ⋅ I 2 ) + mn ( A ⋅ A )
Folosim I 2 ⋅ I 2 = I 2 I_2 \cdot I_2 = I_2 I 2 ⋅ I 2 = I 2 , I 2 ⋅ A = A ⋅ I 2 = A I_2 \cdot A = A \cdot I_2 = A I 2 ⋅ A = A ⋅ I 2 = A și A ⋅ A = A A \cdot A = A A ⋅ A = A :
X ( m ) ⋅ X ( n ) = I 2 + n A + m A + m n A = I 2 + ( m + n + m n ) A X(m) \cdot X(n) = I_2 + nA + mA + mnA = I_2 + (m + n + mn)A X ( m ) ⋅ X ( n ) = I 2 + n A + m A + mn A = I 2 + ( m + n + mn ) A
(3p)
Conform definiției X ( k ) = I 2 + k A X(k) = I_2 + kA X ( k ) = I 2 + k A aplicată pentru k = m + n + m n k = m + n + mn k = m + n + mn :
I 2 + ( m + n + m n ) A = X ( m + n + m n ) I_2 + (m + n + mn)A = X(m + n + mn) I 2 + ( m + n + mn ) A = X ( m + n + mn )
pentru orice numere reale m m m și n n n .
(2p)
6. Demonstrați că, dacă a a a și b b b sunt numere reale distincte pentru care X ( a ) ⋅ X ( a ) = X ( b ) ⋅ X ( b ) X(a) \cdot X(a) = X(b) \cdot X(b) X ( a ) ⋅ X ( a ) = X ( b ) ⋅ X ( b ) , atunci a + b + 2 = 0 a + b + 2 = 0 a + b + 2 = 0 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Conform identității demonstrate la subpunctul 5:
X ( a ) ⋅ X ( a ) = X ( a + a + a 2 ) = X ( a 2 + 2 a ) X(a) \cdot X(a) = X(a + a + a^2) = X(a^2 + 2a) X ( a ) ⋅ X ( a ) = X ( a + a + a 2 ) = X ( a 2 + 2 a )
X ( b ) ⋅ X ( b ) = X ( b + b + b 2 ) = X ( b 2 + 2 b ) X(b) \cdot X(b) = X(b + b + b^2) = X(b^2 + 2b) X ( b ) ⋅ X ( b ) = X ( b + b + b 2 ) = X ( b 2 + 2 b )
Egalitatea din ipoteză devine:
X ( a 2 + 2 a ) = X ( b 2 + 2 b ) ⟺ I 2 + ( a 2 + 2 a ) A = I 2 + ( b 2 + 2 b ) A X(a^2 + 2a) = X(b^2 + 2b) \iff I_2 + (a^2 + 2a)A = I_2 + (b^2 + 2b)A X ( a 2 + 2 a ) = X ( b 2 + 2 b ) ⟺ I 2 + ( a 2 + 2 a ) A = I 2 + ( b 2 + 2 b ) A
( a 2 + 2 a ) A = ( b 2 + 2 b ) A ⟺ ( a 2 + 2 a − b 2 − 2 b ) A = O 2 (a^2 + 2a)A = (b^2 + 2b)A \iff (a^2 + 2a - b^2 - 2b)A = O_2 ( a 2 + 2 a ) A = ( b 2 + 2 b ) A ⟺ ( a 2 + 2 a − b 2 − 2 b ) A = O 2
(2p)
Deoarece matricea A A A este nenulă (elementul din prima linie și prima coloană este 3 ≠ 0 3 \neq 0 3 = 0 ), coeficientul scalar trebuie să fie nul:
a 2 + 2 a − b 2 − 2 b = 0 ⟺ ( a 2 − b 2 ) + 2 ( a − b ) = 0 a^2 + 2a - b^2 - 2b = 0 \iff (a^2 - b^2) + 2(a - b) = 0 a 2 + 2 a − b 2 − 2 b = 0 ⟺ ( a 2 − b 2 ) + 2 ( a − b ) = 0
Factorizăm prin diferența de pătrate:
( a − b ) ( a + b ) + 2 ( a − b ) = 0 ⟺ ( a − b ) ( a + b + 2 ) = 0 (a - b)(a + b) + 2(a - b) = 0 \iff (a - b)(a + b + 2) = 0 ( a − b ) ( a + b ) + 2 ( a − b ) = 0 ⟺ ( a − b ) ( a + b + 2 ) = 0
Cum a a a și b b b sunt numere reale distincte (a ≠ b ⟹ a − b ≠ 0 a \neq b \implies a - b \neq 0 a = b ⟹ a − b = 0 ), împărțim relația prin a − b a - b a − b și obținem:
a + b + 2 = 0 a + b + 2 = 0 a + b + 2 = 0
(3p)