BACEduHub
matematicaPedagogicAnul 2024Simulare Națională

Bacalaureat 2024 - Matematică Pedagogic - Simulare Națională

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Se consideră progresia aritmetică (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1} cu a1=6a_1 = 6 și a2=8a_2 = 8. Calculați a3a_3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aflăm rația rr a progresiei aritmetice folosind primii doi termeni:
r=a2−a1=8−6=2r = a_2 - a_1 = 8 - 6 = 2

(2p)

  • Calculăm termenul al treilea a3a_3:
a3=a2+r=8+2=10a_3 = a_2 + r = 8 + 2 = 10

(sau a3=a1+2r=6+2⋅2=10a_3 = a_1 + 2r = 6 + 2 \cdot 2 = 10)

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=4x−9f(x) = 4x - 9. Determinați numărul real mm pentru care punctul A(m,3)A(m, 3) aparține graficului funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(m,3)A(m, 3) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă f(m)=3f(m) = 3:
4m−9=34m - 9 = 3

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară în necunoscuta mm:
4m=3+9  ⟺  4m=12  ⟺  m=34m = 3 + 9 \iff 4m = 12 \iff m = 3

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 4x=23x−24^x = 2^{3x - 2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem membrul stâng ca putere cu baza 22, știind că 4=224 = 2^2:
(22)x=22x  ⟹  22x=23x−2(2^2)^x = 2^{2x} \implies 2^{2x} = 2^{3x - 2}

Deoarece funcția exponențială g(t)=2tg(t) = 2^t este strict injectivă pe R\mathbb{R}, egalăm exponenții:

2x=3x−22x = 3x - 2

(3p)

  • Rezolvăm ecuația obținută:
3x−2x=2  ⟺  x=23x - 2x = 2 \iff x = 2

(2p)


4. La o competiție sportivă 40%40\% dintre concurenți sunt fete. Determinați numărul total de concurenți, știind că la competiție au participat 8080 de fete. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie xx numărul total de concurenți înscriși la competiție. Conform ipotezei:
40100⋅x=80  ⟺  25⋅x=80\frac{40}{100} \cdot x = 80 \iff \frac{2}{5} \cdot x = 80

(3p)

  • Aflăm valoarea lui xx:
x=80⋅52=40⋅5=200 concurențix = \frac{80 \cdot 5}{2} = 40 \cdot 5 = 200 \text{ concurenți}

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(3,1)A(3, 1), B(1,3)B(1, 3) și C(a,a)C(a, a), unde aa este număr real. Determinați numărul real aa pentru care segmentele ABAB și OCOC au același mijloc. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm coordonatele mijlocului MM al segmentului ABAB:
xM=xA+xB2=3+12=2x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{3 + 1}{2} = 2 yM=yA+yB2=1+32=2y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{1 + 3}{2} = 2

Deci M(2,2)M(2, 2) este mijlocul segmentului ABAB.

(2p)

  • Originea reperului este O(0,0)O(0, 0), iar C(a,a)C(a, a). Punctul MM este și mijlocul segmentului OCOC:
xO+xC2=xM  ⟺  0+a2=2  ⟺  a2=2  ⟹  a=4\frac{x_O + x_C}{2} = x_M \iff \frac{0 + a}{2} = 2 \iff \frac{a}{2} = 2 \implies a = 4

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=83AB = 8\sqrt{3} și BC=16BC = 16. Demonstrați că triunghiul AMCAMC este echilateral, unde punctul MM este mijlocul segmentului BCBC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ):
AC2=BC2−AB2=162−(83)2=256−64⋅3=256−192=64AC^2 = BC^2 - AB^2 = 16^2 - (8\sqrt{3})^2 = 256 - 64 \cdot 3 = 256 - 192 = 64 AC=64=8AC = \sqrt{64} = 8

(2p)

  • Deoarece MM este mijlocul ipotenuzei BCBC, avem:
CM=BC2=162=8CM = \frac{BC}{2} = \frac{16}{2} = 8
  • În orice triunghi dreptunghic, lungimea medianei corespunzătoare ipotenuzei este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei:
AM=BC2=8AM = \frac{BC}{2} = 8
  • Observăm că:
AC=CM=AM=8AC = CM = AM = 8

Toate cele trei laturi ale triunghiului AMCAMC au lungimi egale, așadar triunghiul AMCAMC este echilateral.

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=3(xy−2x−2y)+14x * y = 3(xy - 2x - 2y) + 14

1. Arătați că 3∗3=1∗13 * 3 = 1 * 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea expresiei 3∗33 * 3:
3∗3=3(3⋅3−2⋅3−2⋅3)+14=3(9−6−6)+14=3(−3)+14=−9+14=53 * 3 = 3(3 \cdot 3 - 2 \cdot 3 - 2 \cdot 3) + 14 = 3(9 - 6 - 6) + 14 = 3(-3) + 14 = -9 + 14 = 5

(2p)

  • Calculăm valoarea expresiei 1∗11 * 1:
1∗1=3(1⋅1−2⋅1−2⋅1)+14=3(1−2−2)+14=3(−3)+14=−9+14=51 * 1 = 3(1 \cdot 1 - 2 \cdot 1 - 2 \cdot 1) + 14 = 3(1 - 2 - 2) + 14 = 3(-3) + 14 = -9 + 14 = 5

Deoarece ambele rezultate sunt egale cu 55, avem:

3∗3=1∗1=53 * 3 = 1 * 1 = 5

(3p)


2. Demonstrați că x∗2=2x * 2 = 2, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim y=2y = 2 în formula legii de compoziție:
x∗2=3(x⋅2−2x−2⋅2)+14x * 2 = 3(x \cdot 2 - 2x - 2 \cdot 2) + 14

(3p)

  • Reducem termenii asemenea din paranteză:
x∗2=3(2x−2x−4)+14=3(−4)+14=−12+14=2x * 2 = 3(2x - 2x - 4) + 14 = 3(-4) + 14 = -12 + 14 = 2

pentru orice număr real xx.

(2p)


3. Arătați că e=73e = \frac{7}{3} este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Verificăm dacă x∗73=xx * \frac{7}{3} = x pentru orice număr real xx:
x∗73=3(x⋅73−2x−2⋅73)+14=7x−6x−14+14=xx * \frac{7}{3} = 3\left(x \cdot \frac{7}{3} - 2x - 2 \cdot \frac{7}{3}\right) + 14 = 7x - 6x - 14 + 14 = x

(2p)

  • Verificăm dacă 73∗x=x\frac{7}{3} * x = x pentru orice număr real xx:
73∗x=3(73⋅x−2⋅73−2x)+14=7x−14−6x+14=x\frac{7}{3} * x = 3\left(\frac{7}{3} \cdot x - 2 \cdot \frac{7}{3} - 2x\right) + 14 = 7x - 14 - 6x + 14 = x

Deoarece x∗73=73∗x=xx * \frac{7}{3} = \frac{7}{3} * x = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, rezultă că:

e=73e = \frac{7}{3}

este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)


4. Determinați numerele reale xx pentru care x∗x=5x * x = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm x∗xx * x în funcție de xx:
x∗x=3(x2−2x−2x)+14=3(x2−4x)+14=3x2−12x+14x * x = 3(x^2 - 2x - 2x) + 14 = 3(x^2 - 4x) + 14 = 3x^2 - 12x + 14

(2p)

  • Egalăm expresia obținută cu 55 și aducem ecuația la forma standard:
3x2−12x+14=5  ⟺  3x2−12x+9=03x^2 - 12x + 14 = 5 \iff 3x^2 - 12x + 9 = 0

Împărțim întreaga ecuație prin 33:

x2−4x+3=0x^2 - 4x + 3 = 0

Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:

Δ=(−4)2−4⋅1⋅3=16−12=4\Delta = (-4)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 3 = 16 - 12 = 4 x1=4−22=1,x2=4+22=3x_1 = \frac{4 - 2}{2} = 1, \quad x_2 = \frac{4 + 2}{2} = 3

Așadar, soluțiile sunt x=1x = 1 sau x=3x = 3.

(3p)


5. Arătați că x∗y≥2x * y \ge 2, pentru orice numere reale x≥2x \ge 2 și y≥2y \ge 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dacă x≥2x \ge 2 și y≥2y \ge 2, atunci x−2≥0x - 2 \ge 0 și y−2≥0y - 2 \ge 0, prin urmare produsul lor este nenegativ:
(x−2)(y−2)≥0(x - 2)(y - 2) \ge 0

(2p)

  • Rescriem legea de compoziție sub formă descompusă:
3(x−2)(y−2)+2=3(xy−2x−2y+4)+2=3(xy−2x−2y)+12+2=3(xy−2x−2y)+14=x∗y3(x - 2)(y - 2) + 2 = 3(xy - 2x - 2y + 4) + 2 = 3(xy - 2x - 2y) + 12 + 2 = 3(xy - 2x - 2y) + 14 = x * y

Cum (x−2)(y−2)≥0(x - 2)(y - 2) \ge 0, deducem:

3(x−2)(y−2)≥0  ⟹  3(x−2)(y−2)+2≥2  ⟹  x∗y≥23(x - 2)(y - 2) \ge 0 \implies 3(x - 2)(y - 2) + 2 \ge 2 \implies x * y \ge 2

pentru orice numere reale x≥2x \ge 2 și y≥2y \ge 2.

(3p)


6. Demonstrați că, dacă mm și nn sunt numere naturale nenule și m∗n=8m * n = 8, atunci m+n=7m + n = 7. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim forma restrânsă a legii m∗n=3(m−2)(n−2)+2m * n = 3(m - 2)(n - 2) + 2 și scriem ecuația:
3(m−2)(n−2)+2=8  ⟺  3(m−2)(n−2)=6  ⟺  (m−2)(n−2)=23(m - 2)(n - 2) + 2 = 8 \iff 3(m - 2)(n - 2) = 6 \iff (m - 2)(n - 2) = 2

(3p)

  • Deoarece m,n∈N∗m, n \in \mathbb{N}^*, factorii m−2m - 2 și n−2n - 2 sunt numere întregi mai mari sau egale cu −1-1 (m≥1  ⟹  m−2≥−1m \ge 1 \implies m - 2 \ge -1 și n≥1  ⟹  n−2≥−1n \ge 1 \implies n - 2 \ge -1). Divizorii întregi ai lui 22 mai mari sau egali cu −1-1 sunt pozitivi:
(m−2,n−2)∈{(1,2),(2,1)}(m - 2, n - 2) \in \{(1, 2), (2, 1)\}
  • Cazul 1: m−2=1m - 2 = 1 și n−2=2  ⟹  m=3n - 2 = 2 \implies m = 3 și n=4  ⟹  m+n=3+4=7n = 4 \implies m + n = 3 + 4 = 7.
  • Cazul 2: m−2=2m - 2 = 2 și n−2=1  ⟹  m=4n - 2 = 1 \implies m = 4 și n=3  ⟹  m+n=4+3=7n = 3 \implies m + n = 4 + 3 = 7.

În ambele cazuri obținem:

m+n=7m + n = 7

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}, A=(36−1−2)A = \begin{pmatrix} 3 & 6 \\ -1 & -2 \end{pmatrix} și X(a)=I2+aAX(a) = I_2 + aA, unde aa este număr real.

1. Arătați că det⁡(A)=0\det(A) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei AA după formula det⁡(abcd)=ad−bc\det\begin{pmatrix} a & b \\ c & d \end{pmatrix} = ad - bc:
det⁡(A)=∣36−1−2∣=3⋅(−2)−6⋅(−1)\det(A) = \begin{vmatrix} 3 & 6 \\ -1 & -2 \end{vmatrix} = 3 \cdot (-2) - 6 \cdot (-1)

(3p)

  • Finalizăm calculele:
det⁡(A)=−6−(−6)=−6+6=0\det(A) = -6 - (-6) = -6 + 6 = 0

(2p)


2. Arătați că A⋅A=AA \cdot A = A. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Efectuăm produsul matricelor AA și AA:
A⋅A=(36−1−2)(36−1−2)=(3⋅3+6⋅(−1)3⋅6+6⋅(−2)−1⋅3+(−2)⋅(−1)−1⋅6+(−2)⋅(−2))A \cdot A = \begin{pmatrix} 3 & 6 \\ -1 & -2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3 & 6 \\ -1 & -2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 \cdot 3 + 6 \cdot (-1) & 3 \cdot 6 + 6 \cdot (-2) \\ -1 \cdot 3 + (-2) \cdot (-1) & -1 \cdot 6 + (-2) \cdot (-2) \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm fiecare element:
A⋅A=(9−618−12−3+2−6+4)=(36−1−2)=AA \cdot A = \begin{pmatrix} 9 - 6 & 18 - 12 \\ -3 + 2 & -6 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 6 \\ -1 & -2 \end{pmatrix} = A

(2p)


3. Determinați numerele reale aa pentru care det⁡(X(a))=2a2\det(X(a)) = 2a^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem matricea X(a)X(a):
X(a)=(1001)+a(36−1−2)=(1+3a6a−a1−2a)X(a) = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} + a \begin{pmatrix} 3 & 6 \\ -1 & -2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + 3a & 6a \\ -a & 1 - 2a \end{pmatrix}

Calculăm determinantul matricei X(a)X(a):

det⁡(X(a))=(1+3a)(1−2a)−6a(−a)=1−2a+3a−6a2+6a2=a+1\det(X(a)) = (1 + 3a)(1 - 2a) - 6a(-a) = 1 - 2a + 3a - 6a^2 + 6a^2 = a + 1

(3p)

  • Egalăm cu 2a22a^2 și rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
a+1=2a2  ⟺  2a2−a−1=0a + 1 = 2a^2 \iff 2a^2 - a - 1 = 0

Calculăm discriminantul:

Δ=(−1)2−4⋅2⋅(−1)=1+8=9\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 2 \cdot (-1) = 1 + 8 = 9

Soluțiile sunt:

a1=1−34=−24=−12,a2=1+34=44=1a_1 = \frac{1 - 3}{4} = -\frac{2}{4} = -\frac{1}{2}, \quad a_2 = \frac{1 + 3}{4} = \frac{4}{4} = 1

Așadar, a=−12a = -\frac{1}{2} sau a=1a = 1.

(2p)


4. Demonstrați că A⋅X(a)=(a+1)AA \cdot X(a) = (a + 1)A, pentru orice număr real aa. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim definiția X(a)=I2+aAX(a) = I_2 + aA și proprietatea de distributivitate a înmulțirii matricelor față de adunare:
A⋅X(a)=A(I2+aA)=A⋅I2+a(A⋅A)A \cdot X(a) = A(I_2 + aA) = A \cdot I_2 + a(A \cdot A)

Știind că A⋅I2=AA \cdot I_2 = A și că A⋅A=AA \cdot A = A (conform punctului 2):

A⋅X(a)=A+aAA \cdot X(a) = A + aA

(3p)

  • Dăm factor comun matricea AA:
A+aA=(a+1)AA + aA = (a + 1)A

pentru orice număr real aa.

(2p)


5. Demonstrați că X(m)⋅X(n)=X(m+n+mn)X(m) \cdot X(n) = X(m + n + mn), pentru orice numere reale mm și nn. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresiile matricelor X(m)=I2+mAX(m) = I_2 + mA și X(n)=I2+nAX(n) = I_2 + nA:
X(m)⋅X(n)=(I2+mA)(I2+nA)=I2⋅I2+n(I2⋅A)+m(A⋅I2)+mn(A⋅A)X(m) \cdot X(n) = (I_2 + mA)(I_2 + nA) = I_2 \cdot I_2 + n(I_2 \cdot A) + m(A \cdot I_2) + mn(A \cdot A)

Folosim I2⋅I2=I2I_2 \cdot I_2 = I_2, I2⋅A=A⋅I2=AI_2 \cdot A = A \cdot I_2 = A și A⋅A=AA \cdot A = A:

X(m)⋅X(n)=I2+nA+mA+mnA=I2+(m+n+mn)AX(m) \cdot X(n) = I_2 + nA + mA + mnA = I_2 + (m + n + mn)A

(3p)

  • Conform definiției X(k)=I2+kAX(k) = I_2 + kA aplicată pentru k=m+n+mnk = m + n + mn:
I2+(m+n+mn)A=X(m+n+mn)I_2 + (m + n + mn)A = X(m + n + mn)

pentru orice numere reale mm și nn.

(2p)


6. Demonstrați că, dacă aa și bb sunt numere reale distincte pentru care X(a)⋅X(a)=X(b)⋅X(b)X(a) \cdot X(a) = X(b) \cdot X(b), atunci a+b+2=0a + b + 2 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform identității demonstrate la subpunctul 5:
X(a)⋅X(a)=X(a+a+a2)=X(a2+2a)X(a) \cdot X(a) = X(a + a + a^2) = X(a^2 + 2a) X(b)⋅X(b)=X(b+b+b2)=X(b2+2b)X(b) \cdot X(b) = X(b + b + b^2) = X(b^2 + 2b)

Egalitatea din ipoteză devine:

X(a2+2a)=X(b2+2b)  ⟺  I2+(a2+2a)A=I2+(b2+2b)AX(a^2 + 2a) = X(b^2 + 2b) \iff I_2 + (a^2 + 2a)A = I_2 + (b^2 + 2b)A (a2+2a)A=(b2+2b)A  ⟺  (a2+2a−b2−2b)A=O2(a^2 + 2a)A = (b^2 + 2b)A \iff (a^2 + 2a - b^2 - 2b)A = O_2

(2p)

  • Deoarece matricea AA este nenulă (elementul din prima linie și prima coloană este 3≠03 \neq 0), coeficientul scalar trebuie să fie nul:
a2+2a−b2−2b=0  ⟺  (a2−b2)+2(a−b)=0a^2 + 2a - b^2 - 2b = 0 \iff (a^2 - b^2) + 2(a - b) = 0

Factorizăm prin diferența de pătrate:

(a−b)(a+b)+2(a−b)=0  ⟺  (a−b)(a+b+2)=0(a - b)(a + b) + 2(a - b) = 0 \iff (a - b)(a + b + 2) = 0

Cum aa și bb sunt numere reale distincte (a≠b  ⟹  a−b≠0a \neq b \implies a - b \neq 0), împărțim relația prin a−ba - b și obținem:

a+b+2=0a + b + 2 = 0

(3p)